FINANE INTERNAIONALE Cursul 9 Finanarea prin credite obligaiuni

“FINANŢE INTERNAŢIONALE” Cursul 9 “Finanţarea prin credite, obligaţiuni, acţiuni” Conf. Cristian PĂUN Email: cpaun@ase. ro URL: http: //www. finint. ase. ro

Piaţa internaţională a creditului 2

Piaţa internaţională a creditului 1995 2000 2003 2004 2005 2006 2007 Creditul total 7395 8317 11871 13820 15202 18998 20863 Sectorul bancar 5652 6240 8831 10327 11355 13887 15341 Sectorul ne-bancar 1743 2077 3040 3493 3847 5111 5522 Sectorul bancar (%) 76. 43% 75. 03% 74. 39% 74. 73% 74. 69% 73. 10% 73. 53% Sectorul ne-bancar (%) 23. 57% 24. 97% 25. 61% 25. 27% 25. 31% 26. 90% 26. 47% 3

Piaţa internaţională a creditului 4

Piaţa internaţională a creditului 5

Piaţa internaţională a creditului 6

Piaţa internaţională a creditului 7

Piaţa internaţională a creditului 8

Piaţa internaţională a creditului 9

Piaţa internaţională a creditului 10

Piaţa internaţională a creditului 11

Piaţa internaţională a creditului 12

Distribuţia geografică a creditului internaţional (2007) Bănci EU SUA Jap Alte ţări Tari dezvoltate 86. 32% 66. 86% 81. 80% 91. 96% Credit offshore 4. 62% 8. 71% 12. 76% 2. 95% Ţări în curs de dezvoltare 9. 07% 24. 42% 5. 44% 5. 09% Credit total 100. 0% Bănci EU SUA Jap Alte ţări Total Tari dezvoltate 70. 93% 3. 43% 6. 55% 19. 09% 100. 00% Credit offshore 64. 57% 7. 62% 17. 40% 10. 42% 100. 00% Ţări în curs de dezvoltare 73. 06% 12. 30% 4. 27% 10. 37% 100. 00% Credit total 70. 8% 4. 4% 6. 9% 17. 9% 100. 00% 13

Piaţa internaţională a creditului 14

Piaţa internaţională a creditului 15

Piaţa internaţională a creditului 16

Evoluţia creditului sindicalizat Africa şi Orientul Mijlociu 1992 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2007 1. 85% 10. 38% 1. 86% 3. 76% 0. 00% 10. 34% 12. 98% 0. 60% Asia - Pacific 58. 34% 71. 24% 68. 00% 72. 32% 72. 78% 79. 82% 79. 40% 74. 88% Europa Centrală şi de Est 19. 58% 9. 82% 19. 49% 5. 53% 16. 26% 4. 26% 1. 37% 12. 63% America Latină şi Caraibe 20. 23% 8. 56% 10. 65% 18. 39% 10. 96% 5. 58% 6. 26% 11. 89% 17

Piaţa internaţională a creditului 18

Piaţa internaţională a creditelor - concluzii • Piaţa internaţională a creditului a urcat pe locul 1 ca alternativă de finanţare la nivel mondial după obligaţiuni; • În ultimii ani expansiunea creditelor a fost mai rapidă decât cea de pe piaţa obligaţiunilor; • Ţările dezvoltate deţin o poziţie dominantă netă pe piaţa internaţională a creditelor; • În ţările în dezvoltare valoarea totală a creditelor tinde să scadă; • Sectorul privat devine un jucător tot mai important pe piaţa internaţionalaă a creditelor (în locul băncilor); • Creditele pe termen scurt domină (în detrimentul celor pe termen lung) • Creditele sindicalizate capătă o importanţă tot mai mare. Lecture 8: International Credit Market 19

Piaţa internaţională a creditelor I. Credite pe termen scurt: - Credite de prefinanţare; - Credite de export; II. Credite pe termen lung: • Credite sindicalizate; • Eurocredite; • Credite paralele; • Credite“back to back” (subsidiare); • Credite cumpărător; • Credite furnizor. III. Tehnici speciale de creditare: • Leasing / Factoring / Forfetare 20

Credite pe termen scurt 21

A. Credite pe termen scurt –Prefinanţarea Exportului Producător Exportator 1 4 -5 2 6 3 Banca Exportatorului Guvern 1 –Contract de export; 2 - Credit; 3 – Refinanţare; 4 – Livrare; 5 – Plată; 6 –Rambursarea creditului. 22

B. Credite de scont Exportator 5 Importator 1 3 2 4 Banca X Alta bancă 1 –Contract de export bazat pe plata prin cambie; 2 – Acceptarea cambiei de către importator; 3 – Prezentarea cambiei băncii X spre scontare; 4 – Scontarea cambiei pe piaţa monetară locală; 5 – Plata exportatorului. 23

C. Creditul de accept din partea băncii importatorului Exportator 4 1 Importator 3 Banca exportatorului 2 5 5 Banca Importatorului 1 – Credit pentru export; 2 – Acceptarea cambiei de către banca importatorului; 3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului; 4 – Scontarea cambiei; 5 – Plata la scadenţă. 24

D. Creditul de accept din partea băncii exportatorului 1 Exportator 4 3 Banca Exportatorului Importator 2 5 5 Banca Importatorului 1 – Contract de export; 2 – Acceptarea cambiei de către banca exportatorului; 3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului sau la altă bancă locală; 4 – Scontarea cambiei; 5 – Plata la scadenţă contra cambiei. 25

E. Creditul transferabil Exportator Importator 1 2 3 4 5 Companie de Finanţare Banca Importatorului 1. Contract de export. Livrarea mărfurilor 2. Transferul creditului către o companie de finanţare; 3. Plata contra cambiei transferate; 4. Plata la scadenţă. 26

F. Acorduri de Credit Revolving Acord de Credit Revolving – Angajament oficial, legal de Revolving extindere a creditului în limita unei sume maxime prestabilite dea lungul unei perioade de timp determinate. n n Acordurile sunt cel mai adesea încheiate pentru 3 ani. Înscrisurile bancare acoperă de regulă o perioadă de 90 de zile, însă compania poate să le reînnoiască în cadrul acordului. Foarte folositoare când nevoile de finanţare nu sunt bine definite. Foarte multe sunt astfel redactate încât la scadenţă debitorul să aibă opţiunea de a le transforma într-un credit la termen. 27

G. Linia de credit – Acord între un împrumutător şi un împrumutat, ia de credit prin care debitorul are acces la fonduri în limita unei sume specificate de-a lungul unei perioade determinate de timp. • - Consumatorul poate împrumuta orice suma care se încadrează în linia de credit şi plăteşte dobândă doar pentru suma împrumutată; • - Plata sumelor se bazează pe mecanismul revolving, având ca fundament balanţa liniei de credit; • - Dacă fondurile nu sunt utilizate în totalitate debitorul va fi obligat să plătească penalităţi în favoarea creditorului. 28

Credite pe termen lung 29

A. Creditele sindicalizate 1 Beneficiar Banca lead manager 2 Grupul de Management 3 4 Grupul băncilor participante Memorandum de plasament Banca A 5 Banca B 30

B. Eurocredite Beneficiar 3 Banca lead manager 1 4 Banca A Banca B Banca C Grupul de Coordonare 2 5 4 Transfer de capital de pe pieţele locale 31

C. Credit Furnizor 5 Exportator 2 3 Importator 1 6 Banca Exportatorului Societate de asigurări 4 Agenţie guvernamentală de garantare a exporturilor 32

D. Credit Furnizor 1 Exportator Importator 4 3 Banca Exportatorului Companie de asigurări 2 5 Instituţie de garantare Agenţie guvernamentală de garantare a exporturilor 33

E. Creditele paralele 1 Compania A Credit în USD 2 Filiala lui B Contract de Credit Compania B 3 Credit în GBP Filiala lui A 34

F. Credite « back-to-back » (subsidiare) 1 3 Compania A Compania B Contract de Credit Banca A 4 Credit in USD Filiala lui B 2 Banca B 5 Credit in GBP Filiala lui A 35

Tehnici speciale de creditare 36

G. Contractul de leasing 7 1 Companie de leasing Importator 2 6 3 4 Exportator 5 Companie de asigurări 37

Tipuri de contracte de leasing 1. Lease-back: vânzarea unui activ cu condiţia ca imediat acesta să fie preluat în leasing pentru o perioadă lungă de timp. 2. Leasingul direct : producătorul închiriază bunul de echipament în mod nemijlocit companiei; 3. Leasingul Indirect (Leveraged? ): – compania de lesing realizează un împrumut pentru a achiziţiona activul care va fi închiriat beneficiarului. 4. Leasingul Financiar: operaţiune pe termen lung, presupune amortizarea totală până la expirarea contractului, iar cheltuielile de întreţinere, asigurare şi taxele sunt suportate de către beneficiar. 5. Leasingul Operaţional: operaţiune de regulă pe termen scurt; nu acoperă toată durata de viaţă economică a activului, societatea de leasing este responsabilă pentru întreţinere, taxe şi service. Beneficiarul are alternativa de a pune capăt contractului la scadenţă. 6. Leasingul Net : contractul de leasing nu include şi cheltuielile cu întreţinerea 38 Lecture 8: International Credit Market bunului de echipament închiriat

Impactul financiar al contractelor de leasing A. Balanţa în cazul achiziţiei (compania finanţează cei $100, 000 necesari pentru camion prin contractarea unui împrumut) Camion Alte active Total active $100, 000 $200, 000 Datorii $100, 000 Dividende 100, 000 Datorii şi dividende $200, 000 B. Balanţa în cazul leasingului operaţional (compania finanţează camionul printr-un leasing operativ) Camion Alte active Total active $ 0 100, 000 $100, 000 Datorii $ 0 Dividende 100, 000 Datorii şi dividende $100, 000 C. Balanţa în cazul leasingului financiar (compania finanţează camionul printr-un leasing financiar) Active în cazul leasingului Obligaţii în cazul l financiar $100, 000 leasingului financiar $100, 000 Alte active 100, 000 Dividende 100, 000 Total active $200, 000 Datorii şi dividende $200, 000 Lecture 8: International Credit Market 39

Leasing vs. Finanţarea Datoriilor : Beneficii Potenţiale 1) Flexibilitate şi Accesibilitate Acordurile de leasing sunt mai facile, rapide şi necesită mai puţine documente. n Acordurile de leasing sunt mai rapid aprobate în comparaţie cu proiectele bugetare de mobilizare a capitalurilor. n Leasingul simplifică contabilitatea în scopuri fiscale. n Leasingul permite racordarea plăţii ratelor de leasing la circuitul monetar al companiilor. n Leasingul permite evitarea problemelor legate de dreptul de proprietate. 2) Lipsa Restricţiilor De regulă leasingul nu presupune restricţii care să vizeze protecţia. 3) Evitarea riscului de uzură? Nu în mod necesar – doar în cazul leasingului operativ cu drept de anulare. 4) Conservarea capitalului lucrativ Leasingul presupune cheltuieli iniţiale mai scăzute decât o achiziţie.

Leasing vs. Finanţarea datoriilor: Beneficii Potenţiale 5) Economii la taxe Leasingul poate crea un scut fiscal mai larg decât cel oferit de deprecieri. 6) Uşurinţă în obţinerea creditului Este adesea mult mai facil pentru firmele cu potenţial de risc ridicat să negocieze un acord de leasing decât un acord de finanţare a datoriilor.

H. Factoring cu plata în avans Exportator Importator 2 3 4 5 6 Companie de Factoring Banca Importatorului 42

I. Factoring cu plata la scadenţă Exportator Importator 2 3 6 4 5 Companie de factoring Banca Importatorului 43

J. Forfetarea Exportator 2 1 Importator 3 4 5 Instituţie de Forfetare Banca Importatorului - Forfetare vs. Credit transferabil - Forfetare vs. Factoring - Forfetare vs. Scontarea efectelor de comerţ 44

Creditul Internaţional – Concluzii Finale Exportatori Importatori n pre-finanţarea exportului; n linii de credit; n scontarea efectelor de comerţ; n acorduri de credit revolving n credit transferabil; n creditul de accept (banca n credite sindicalizate; importatorului/exportatorului); n credite sindicalizate; n eurocredite; n credite furnizor; n credite “back to back” ; n credite paralele; n factoring; n forfetare. n eurocredite; n credit cumpărător; n credite “back to back” ; n credite paralele; n leasing; 45

“Finanţarea prin emisiunea de obligaţiuni

Piaţa internaţională obligatară Ţări Tari dezvoltate Asia America Latina Europa de Est + Africa Pondere 96, 1 % 2, 3 % 0, 8% 0, 7% Tipuri de obligaţiuni O. guvernamentale O. corporative O. străine Euroobligatiuni Pondere Peste 50 % 30 % 10 % 20 %

Piaţa internaţională obligatară Emitent Finanţe publice Firme de stat Bănci Firme private Instituţii internaţionale Valoare 225 mil USD 52 000 mil yeni 30. 000 mil yeni 600 mil DM Pondere Peste 50 % 30 % 10 % 20 % 12, 4 % Creditor Merill Lynch Nomura Securities Credit Suisse Scadenta 1999 2001 2002 Obligaţiuni 1985 1987 1988 Cu rată fixă 53 % 63 % 70 % Cu rată variabilă 41 % 10 % Convertibile în acţiuni 4% 9% 3% Cu warrant / acţiuni 2% 17 % Cupon 9, 75 % 5, 20 % 5, 05 % 7, 75 % 2000 2002 71, 2% 71, 3% 25, 1% 3, 5% 3, 4% 0, 1%

Piaţa internaţională obligatară Emitent Finanţe publice Firme de stat Bănci Firme private Instituţii internaţionale Valoare 225 mil USD 52 000 mil yeni 30. 000 mil yeni 600 mil DM Pondere Peste 50 % 30 % 10 % 20 % 12, 4 % Creditor Merill Lynch Nomura Securities Credit Suisse Scadenta 1999 2001 2002 Obligaţiuni 1985 1987 1988 Cu rată fixă 53 % 63 % 70 % Cu rată variabilă 41 % 10 % Convertibile în acţiuni 4% 9% 3% Cu warrant / acţiuni 2% 17 % Cupon 9, 75 % 5, 20 % 5, 05 % 7, 75 % 2000 2002 71, 2% 71, 3% 25, 1% 3, 5% 3, 4% 0, 1%

Piaţa internaţională obligatară

Mecanismul IPO de emisiune a obligaţiunilor

Definiţia obligaţiunilor - Obligaţiune = un titlu financiar emis în cadrul unui acord de împrumut specific - Între emitent şi investitor apare un contract (bond indenture) - Principalele elemente ale contractului: - Valoarea nominală - Rată de cupon - Preţ de emisiune - Prima obligaţiunilor - Clasificarea obligaţiunilor: - T-Bonds - Obligaţiuni municipale - Obligaţiuni corporative

Tipuri de obligaţiuni corporative 1. Call Provisions on Corporate Bonds: - Dau dreptul emitentului de a răscumpăra obligaţiunile la call price înainte de maturitate - Preţul “call” sau de răscumpărare este peste valoarea nominală şi scade pe măsură ce ne apropiem de scadenţă. - Oferă un randament mai mare decât obligaţiunile simple. 2. Convertible Bonds: - Dau posibilitatea conversiei obligaţiunilor într-un număr specific de acţiuni; - Raportul de conversie = Număr de oblig. / Număr de acţiuni - Prima de conversie = VN x Nr. de oblig. – Preţul curent al acţiunilor x Numărul de acţiuni

Tipuri de obligaţiuni corporative 3. Puttable Bonds: - Dau posibilitatea de extinderii maturităţii sau răscumpărării înainte de scadenţă (call date) - Deţinătorii de obligaţiuni sunt tentaţi să prelungească maturitatea obligaţiunilor când randamentul acestora e mai mare decât randamentul pieţei; - Când rata de cupon e mult sub randamentul pieţei deţinătorii de obligaţiuni sunt tentaţi să reducă maturitatea. 4. Floating Rate Note: - Plăţile de dobândă sunt legate de anumite variabile legate de piaţă (rata de la titlurile de stat ajustată cu 4%). - Risc major: schimbări în situaţia financiară a companiei (dacă situaţia financiară se înrăutăţeşte preţul obligaţiunilor scade pentru că investitorii vor cere o primă de risc mai mare decât obligaţiunea poate oferi).

Inovaţii pe pieţele internaţionale de obligaţiuni • Reverse Floater Bonds: rata de cupon scade pe măsură ce ratele de dobândă cresc (beneficiul investitorilor este dublu când ratele de dobândă scad: un preţ mai mare şi un cupon mai mare); • Asset - Backed Bonds: - emisiunea de obligaţiuni este legată de performanţa financiară a unor companii din acelaşi grup (exemplu: Walt Disney, David Bowie) • Catastrophe Bonds: - emisiunea de obligaţiuni este dependentă de o serie de catastrofe posibile (Electrolux a emisiune obligaţiuni care să acopere pagubele unor posibile cutremure în Japonia care ar afecta filiala sa); • Indexed Bonds: - efectuarea plăţile este indexată faţă de preţul unor mărfuri speciale (Exemplu: Mexicul a emis obligaţiuni legate de preţul petrolului)

“Finanţarea prin emisiunea de acţiuni

Piaţa internaţională a acţiunilor Specificaţie 1990 1999 Total din care: 504 mld. USD 3288 mld. USD Instrumente de credit 184 mld. USD 1394 mld. USD Acţiuni 7 mld. USD 139 mld. USD SUA (total) din care: 313 mld. USD 2103 mld. USD Acţiuni obişnuite 14 mld. USD 177 mld. USD IPO 5 mld. USD 71 mld. USD Instrumente de credit 109 mld. USD 1196 mld. USD

Piaţa internaţională a acţiunilor

Piaţa internaţională a acţiunilor Prima emisiune: 1975 - ALCAN Data Emitent Valoare Nov. 1987 Nipon Tel & Tel 40, 3 mld. USD Oct. 1988 Nipon Tel & Tel 18, 9 mld. USD Nov. 1999 ENEL 18, 4 mld. USD Oct. 1998 NTT Do Co Mo 18 mld. USD Oct. 1997 Telecom Italia 15, 5 mld. USD

Piaţa internaţională a acţiunilor - instrumente • acţiuni obişnuite; • acţiuni preferenţiale; • obligaţiunile convetibile; • obligaţiunile cu bon de subscriere în acţiuni; • certificate de depozitare asupra acţiunilor; Piaţa internaţională a acţiunilor – tipuri de IPO • IPO local cu suportul unui sindicat bancar internaţional; • IPO local şi IPO pe o piaţă internaţională; • IPO internaţional (listarea simultană pe mai multe pieţe); • IPO pe Euromarkets.

Piaţa internaţională a acţiunilor – certificate de depozitare Beneficiar Investitori privaţi Contract (1) Depozitarea acţiunilor (2) Emisiunea de DR(4) Banca depozitară Banca custode Notificare (3) Ţara A Ţara B

Certificate de depozitare - avantaje 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. diversifică formele de investiţii internaţionale; este un mod eficient de pătrundere pe pieţele străine de capital şi de mobilizare de fonduri aparţinând unor investitori străini; contribuie la îmbunătăţirea imaginii pe piaţa internaţională emitentului de acţiuni; este un mijloc eficient de diversificare a acţionariatului; este un mecanism transparent de emisiune internaţională de acţiuni; este un mecanism cu lichiditate sporită şi riscuri reduse prin implicarea unei bănci de prim rang - banca depozitară care emite în numele şi pe contul său certificatele de depozitare; este o operaţiuni cu costuri de tranzacţionare mai reduse, certificatele de depozitare fiind mai uşor de plasat decât acţiunile emitentului.

Certificate de depozitare - dezavantaje 1. probleme în mecanismul de decontare între emitentul acţiunilor şi posesorii de certificate de depozitare; 2. reglementările fiscale în domeniu diferite de la ţară; 3. taxele de custodie relativ ridicate; 4. dificultăţi în găsirea unei bănci custode.

Piaţa internaţională a acţiunilor - securitizare Compania Alpha Instrumente de credit Transferul de contracte financiare Special Purpose Vehicle Dobânda plătită Beneficiari ai contractelor Emisiunea de acţiuni sau obligaţiuni Intermediari financiari Investitori privanţi

Certificate de securitizare - caracteristici 1. operaţiunea permite omogenizarea câştigurilor obţinute de pe urma valorificării unor active financiare deţinute în portofoliu (cupoane, dobânzi, taxe, comisioane şi alte speze financiare); 2. securitizarea se derulează printr-o companie specializată; 3. emisiunea de titluri financiare este de regulă garantată de o instituţie specializată (guvernamentală); 4. pentru asigurarea unui grad ridicat de lichiditate sunt preferate titluri cu o piaţă secundară dezvoltată; 5. bilanţul şi portofoliul de active al companiei beneficiare este mult simplificat prin această operaţiune; 6. deoarece activele cele mai interesante ale companiei sunt separate de această, şi pe baza lor sunt emise noi titluri financiare, acest lucru poate duce la o mai bună valorificare mai bună a resurselor financiare ale companiei beneficiare.

Certificate de securitizare - avantaje 1. 2. 3. 4. simplificarea bilanţului; mai buna valorificare a activelor; omogenizarea activelor deţinute în portofoliu; mobilizarea rapidă de fonduri pe baza unor active ce urmează a fi încasate la termen; 5. reducerea riscului la nivelul companiei; 6. lichiditate sporită; 7. transparenţa operaţiunii;

Certificate de securitizare - dezavantaje 1. Rămân în discuţie şi câteva dezavantaje, mai puţin importante: faptul că operaţiunea este mai puţin accesibilă companiilor mici sau celor care nu deţin active financiare atractive sau faptul că pot fi securitizate în special active financiare şi mai puţin celelalte tipuri de active (active reale sau creanţe comerciale). 2. Diferenţa dintre operaţiunea de securitizare şi operaţiunea de factoring constă tocmai în specializarea factorilor de a prelua doar creanţele comerciale (exporturi încasabile la termen de exemplu). 3. Cu toate aceste dezavantaje, operaţiunea de securitizare rămâne o operaţiune atractivă pentru operatorii financiari, de multe ori o soluţie promptă de mobilizare de resurse în situaţii de criză de lichidităţi cu costuri mult mai mici decât refinanţarea prin credite sau scontări.