FINANAREA BAZATA PE CAZ REZOLVAT DRG NOIUNI DE

FINANŢAREA BAZATA PE CAZ REZOLVAT (DRG) - NOŢIUNI DE BAZĂ - Decembrie 2004

Ce sunt grupele de diagnostice? l Grupele de diagnostice (DRG) sunt o schemă de clasificare a pacienţilor externaţi (în funcţie de diagnostic), care asigură o modalitate de a asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile spitaliceşti efectuate l Grupele de diagnostice (DRG) realizează o “fotografie” a rezultatelor spitalului.

Caracteristicile DRG l Omogenitatea clinică – într-un anume DRG, cazurile sunt similare din punct de vedere clinic, dar nu identice l Omogenitatea costurilor – fiecare DRG conţine cazuri pentru care există un consum asemănător de resurse.

Caracteristicile DRG (cont) l Realizează o “standardizare” a rezultatelor spitalului (pacienţii externaţi) l Fiecare pacient externat este repartizat într-o grupă de diagnostice l Opusul ideii că nu există boli, ci bolnavi; aceşti bolnavi sunt “omogenizaţi” în fiecare grupă de diagnostice.

Istoricul DRG l Sunt rezultatul muncii unor medici, economişti şi statisticieni l Anii ’ 70 – La Universitatea Yale se realizează primele DRG - pentru evaluarea activităţii şi calităţii în spitale. l Anii ’ 80 – Administraţia federală din SUA (HCFA) foloseşte sistemul DRG la finanţarea spitalelor prin programul Medicare (1983); Este momentul intervenţiei asupra “fotografiei”!

Premisele clasificării DRG 1. Existenţa datelor clinice despre pacienţi: – – – – vârsta, sex, durată de spitalizare, diagnostic principal, diagnostice secundare, proceduri, starea la externare, greutatea la naştere (în cazul n-n).

Premisele clasificării DRG 2. Codificarea datelor necesare – – Diagnostice (principal, secundare – comorbidităţi şi complicaţii), folosind lista extinsă a CIM-10 (în uz oficial la toate spitalele din Romania) Proceduri (intervenţii chirurgicale, explorări funcţionale, unele investigaţii radiologice), folosind in prezent lista CSSDM, urmând a se introduce lista cu proceduri australiene. Datele necesare sunt colectate din FOCG. Dacă nu se realizează corect, apar erori în repartizarea pacienţilor în DRG.

Premisele clasificării DRG 3. Colectarea datelor de la nivelul fiecărui pacient externat sub formă electronică Informatiile culese trebuie trimise folosind aplicaţia dezvoltată de INCDS (gratuită), denumită “DRG Naţional”, versiunea 4. 0 – din 2005 Importanţa gestionării informaţiilor şi a confidenţialităţii pacienţilor

Premisele clasificării DRG 4. Clasificarea automată a fiecărui pacient într-un grup de diagnostice, folosind un “grouper”. Grouperul este o aplicaţie informatică ce trimite automat fiecare pacient externat (în funcţie de coordonatele din fişa sa electronică) într-o singură grupă de diagnostice.

Procesul formării grupelor de diagnostice I. Gruparea tuturor codurilor de diagnostic posibile în 25 Categorii Majore de Diagnostic bazate pe sisteme anatomice şi funcţionale Exemple: – Bolile şi tulburările Aparatului respirator – Bolile şi tulburările Aparatului vizual – Bolile şi tulburările Aparatului digestiv (vezi anexa 18 a din Normele Co. Ca pe 2004)

Procesul formării grupelor de diagnostice II. Împărţirea Categoriilor Majore de Diagnostice (CMD) în grupuri medicale şi grupuri chirurgicale, în funcţie de prezenţa sau nu a unei intervenţii chirurgicale la nivelul pacientului

Procesul formării grupelor de diagnostice III. Divizarea grupurilor medicale şi chirurgicale în funcţie de vârstă, prezenţa complicaţiilor şi/sau a comorbidităţilor - Exemple: DRG 89 - Pneumonie simplă sau pleurezie cu complicaţii/comorbidităţi > 17 ani DRG 90 - Pneumonie simplă sau pleurezie fără complicaţii /comorbidităţi > 17 ani

Procesul formării grupelor de diagnostic Ulcer Peptic DRG 177 DRG 154 Bolile şi tulburările sistemului digestiv DA NU C/C NU DRG 178 Intervenţie chirurgical ă? DA Tipul C/C/ V DRG 155

Tipuri de clasificări DRG 1. HCFA DRG (public în SUA) – 500 grupe 2. AP-DRG (public sau comercial) – 650 grupe 3. Refined DRG (public sau comercial) – peste 800 de grupe. Poate fi: • • R-DRG, pornind de la HCFA RAP-DRG, pornind de la AP

Premisele finanţării prin DRG 1. Clasificarea tuturor pacienţilor externaţi în grupe DRG. 2. Stabilirea de tarife pentru fiecare grupă DRG (generarea de costuri relative sau valori relative). Se pot calcula local sau se importă şi se ajustează local. 3. Bugetul asistenţei spitaliceşti.

Rezultatul clasificării DRG 1. “Case-mixul” pentru spital, adică tipurile de cazuri tratate în spital, în funcţie de complexitatea lor şi nivelul consumului de resurse. 2. Indicele de case-mix (ICM), ce evidenţiază resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii externaţi.

Utilizarea DRG pentru finanţarea spitalelor • Valorile relative ale DRG • Complexitatea cazurilor tratate (ICM) • Plata de bază/Preţul DRG • Ajustările

Valorile relative (VR) pentru DRG • Valorile relative - Numere care exprimă raportul între tariful unui tip de caz (un DRG) şi tariful mediu al tuturor cazurilor (DRG -urilor) • De cele mai multe ori tarifele au la bază costurile necesare pentru fiecare tip de pacient

Valorile relative pentru DRG Formula Valorilor Relative : VR DRG 154 Tariful (Costul mediu) pentru toate DRG 26. 582. 121 Lei 8. 563. 000 Lei = 3, 1043

Case-mixul • Case-mixul reprezintă totalitatea tipurilor de cazuri tratate într-un spital, în funcţie de complexitatea lor şi nivelul consumului de resurse • Metodă optimă pentru a măsura cât de “bolnavi” sunt pacienţii dintr-un anumit spital

Indicele de case-mix (ICM) • Indicele de case-mix evidenţiază resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii externaţi. • Are la baza pacienţii ponderaţi (cazurile ponderate)

Cazurile ponderate (CP) • Cazurile ponderate (CP) – cazuri “virtuale” generate prin ajustarea cazurilor externate în funcţie de resursele asociate cu fiecare tip de caz • Nr. CP = (Valoarea relativă DRGi X Nr. de cazuri DRGi )

Indicele de case-mix (ICM) ICM pentru spitalul A = (Valoarea relativă DRGi X Nr. de cazuri DRGi) Numărul total al cazurilor din spital Ex: spit. A 50 cazuri – DRG 121 (valoarea relativă 1, 2584) 70 cazuri – DRG 89 (valoarea relativă 0, 8111) 100 cazuri – DRG 134 (valoarea relativă 0, 4878) ICM spit. A = 0. 7658 50 x 1, 2584 + 70 x 0, 8111 + 100 x 0, 4878) 220

Indicele de case-mix (ICM) • ICM ne permite compararea activităţii unui spital cu activitatea altui spital • Spitalele cu un indice de case-mix mai mare vor primi bugete mai mari

Tariful unitar Tarif unitar = tariful mediu pe pacient ajustat în funcţie de complexitatea cazurilor tratate Tarif unitar = tariful pe caz ponderat (TCP) Tariful unitar Bugetul alocat asistenţei spitaliceşti (Nr. de Cazuri) X (ICM)

Tariful pe caz ponderat (TCP) Tariful pe caz ponderat (tariful unitar) se poate calcula pentru: – – un spitale similare un grup de spitale naţional etc. TCP pentru spitalele din România (cele 185) este prezentat în anexa 18 a la Normele Co. Ca 2004

Experienţa internaţională a DRG 1. SUA - finanţare HCFA şi unele asigurări (retro); evaluarea activităţii în spitale. 2. Belgia – evaluarea activităţii în spitale (standardizarea DMS). 3. Italia – finanţare spitale private 4. Franţa, Irlanda, Spania, Ungaria, Germania, Singapore – finanţare spitale publice

Experienţa internaţională a DRG 5. Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca – finanţare spitale şi decontări regionale. 6. Portugalia, Australia – finanţare spitale publice, private şi decontări regionale. 7. România – proiecte pilot de clasificare DRG (3 M, spital Cluj) şi finanţare la cele 23 şi apoi la 185 de spitale Fiecare ţară utilizează sistemul DRG în funcţie de scopurile avute în vedere!

Scopuri de atins prin finanţarea tip DRG 1. Alocarea mai obiectivă a resurselor spre spitale (creşterea eficienţei alocative) 2. Creşterea eficienţei tehnice la nivelul furnizorilor 3. Modelarea serviciilor furnizate pentru a răspunde nevoilor populaţionale

CONTRACTAREA ŞI DECONTAREA ÎN CADRUL FINANŢĂRII PE CAZ REZOLVAT

Obiectivele prezentării – Descrierea caracteristicilor noii metode de finanţare bazată pe caz a spitalelor – Înţelegerea mecanismelor privind contractarea pe DRG, decontarea şi regularizarea trimestrială – Discutarea problemelor legate de finanţarea bazată pe caz a spitalelor din România

Finanţarea spitalelor în România (2004) Metode actuale de finantare: – pe zi de spitalizare pe tip de secţie şi de spital – Tarif pe caz ponderat (în cele 185 de spitale DRG) – Tarif mediu pe caz, în spitale – non DRG – alte mecanisme (plată pe serviciu, tipuri de cheltuieli etc. )

Caracteristicile finanţării bazate pe caz în anul 2004 – Bugetul spitalului: • Se utilizează tarife pe caz, proprii pentru fiecare spital, care conţin un amestec de 20% cu TCP naţional • Spitalele au un buget asemănător cu cel din anul precedent, dacă îşi menţin acelaşi nivel de activitate (exprimat prin numărul şi tipul pacienţilor externaţi) – Mecanism de finanţare prospectivă – Proces de decontare şi regularizare trimestrială

Date necesare pentru stabilirea sumei contractate (SC) pe DRG pe 2004 – Numărul de pacienti contractati in 2004 (negociat de spitale cu CJAS) – NC 2004 – Tipul cazurilor externate (exprimat prin indicele de complexitate al cazurilor din anul 2003 – vezi anexa 18 a din normele Co. Ca pentru spitale pe 2004) – ICM 2003 – Tariful pe caz ponderat pentru fiecare spital (vezi anexa 18 a din normele Co. Ca pentru spitale pe 2004) – TCP 2004

Date necesare pentru stabilirea sumei contractate (SC) pe DRG – NC 2004 : pacienti contractati in 2004, prin negociere cu CAS – ICM 2003 : aferent cazurilor raportate de spitale şi validate la INCDS sau estimat pe baza mediei pentru spitalele de acelaşi tip – TCP 2004: stabilit pentru 2004, pe baza bugetului spitalului din 2003, estimat pentru activitatea cu pacienţii acuţi, şi a nr. de cazuri şi ICM din 2003

Stabilirea sumei contractate (SC) pe DRG – SC = NC 2004 x ICM 2003 x TCP 2004 – Suma contractată se împarte pe trimestre şi pe luni – Pe baza sumei contractate, spitalul decontează bilunar, până la decontarea şi regularizarea trimestrială – Spitalul raportează lunar şi trimestrial activitatea DRG (Decizia 51/CNAS)

Raportarea activităţii pe DRG Ziua 5 10 -15 15 -19 23 25 SPITAL A 3 -a A 3 -b BIROUL NATIONAL DRG / CNAS CJAS

Raportarea serviciilor medicale prestate în vederea decontării Decont L 1 Decont L 4 Decont L 2 Decont L 5 Decont L 3 Reg Trim I Decont L 6 Reg Trim I +II

Decontarea lunară – În primele 15 zile ale lunii în curs: • Decontare pe baza nr. cazurilor externate declarate, ICM contractat şi TCP 2004 – În primele 10 zile ale lunii următoare: • decontarea lunară: suma rezultată = Nr. cazurilor raportate în luna curentă din care se scad cele invalidate în luna anterioară x ICM contractat x TCP 2004, din care se scade cea decontată la jumătatea lunii

Stabilirea sumei aferente cazurilor raportate (SR) pe DRG SR = NCRT 1_2004 x ICMT 1_2003 x TCP 2004 unde: – NCRT 1_2004 = nr. Cazuri raportate şi validate pentru perioada 01/01_31/03 2004 – ICMT 1_2004 = ICM aferent cazurilor raportate şi validate pentru perioada 01/01_31/03 2004

Concluzii – Implementarea unei finanţări bazate pe caz se bazează pe trei componente cheie: • Datele clinice despre pacienţi (responsabilitatea spitalelor) • Colectarea datelor şi gruparea cazurilor în DRG (INCDS) • Stabilirea mecanismului de contractare şi decontare (prin normele de aplicare ale Contractului Cadru)

Finanţarea spitalelor în România (2005) Metode viitoare de finanţare: – pe caz rezolvat – DRG (pentru toate spitalele ce furnizează îngrijirile acute) – pe zi de spitalizare (pentru îngrijirile de lungă durată) – Tarif mediu pe caz – alte mecanisme (plata pe serviciu, tipuri de cheltuieli etc. )

Sistemul DRG (Finanţarea bazată pe caz rezolvat) l Clasificarea pacienţilor l Plata pacienţilor externaţi

Clasificarea pacienţilor Care pacienţi – îngrijiri acute l – – exclude îngrijirile pentru pacienţi cronici exclude spitalizarea de zi exclude urgenţele exclude ambulatoriul

Care pacienţi? DA: Pacienţii externaţi după un episod de îngrijiri acute din cele 185 de spitale Episod de boală (definiţie “Îndrumarul de codificare " elaborat de CSSDM in anul 2002 ): Perioada de îngrijire a pacientului internat, cuprinsă între o internare şi o externare, caracterizată printr-un singur tip de îngrijire.

Care pacienţi? NU pot fi clasificaţi pacienţi din: - structuri nerecunoscute organizaţional sau la finanţare (aprobate de MS, dar care nu satisfac condiţiile pentru finanţare – boli profesionale, medicina muncii) - structuri care nu furnizează îngrijiri acute în regim de internare continuă (cronici, recuperare, urgenţe, spitalizare de zi, ambulator etc. )

Clasificarea pacienţilor – – – Existenţa datelor în FOCG Codificarea datelor Colectarea electronică a datelor Validarea clinică a datelor de către INCDS Gruparea cazurilor în DRG Validarea pentru finanţare a datelor

Existenţa datelor în FOCG Temeiul legal: OMSF 798/2002 Responsabil pentru existenţa şi validitatea informaţiilor din FOCG: l medicul curant – NU asistenta şefa, statisticianul, informaticianul etc!

Codificarea datelor Temeiul legal: OMSF 798/2002 Cuprinde: l Codificarea dg. principal l Codificarea dg. secundare (complicaţii, comorbidităţi) l Codificarea procedurilor

Codificarea datelor (2) Reguli de codificare (“Îndrumarul de codificare " elaborat de CSSDM în anul 2002) l l Diagnostic principal: diagnosticul considerat ca fiind principalul responsabil de internarea în spital, stabilit după evaluarea pacientului, în momentul externării din spital. Diagnostic secundar: diagnosticul care fie coexistă cu afecţiunea principală (diagnosticul principal) la momentul internării, fie apare în timpul episodului de boală

Codificarea datelor (3) Reguli de codificare A. Comorbiditatea este afecţiunea care însoţeşte diagnosticul principal şi care necesită tratament şi îngrijiri suplimentare pe lângă tratamentul afecţiunii pentru care pacientul s-a internat. B. Complicaţia este afecţiunea ce apare pe parcursul episodului de boala, determinata de una din afecţiunile pre-existente sau de îngrijirile primite de pacient.

Codificarea datelor (4) Reguli de codificare a procedurilor (Nomenclatoarele în uz reactualizate in 2002 de către CSSDM) l Procedura - o intervenţie medicală sau chirurgicală, efectuată asupra pacientului, cu scop diagnostic sau terapeutic. Noţiunea de procedură include explorările funcţionale, investigaţiile radiologice, intervenţiile chirurgicale şi procedurile comune de îngrijire, efectuate in scop diagnostic şi/sau terapeutic.

Codificarea datelor (5) l Exemplu de codificare: Dg. Principal: Calcul al vezicii biliare cu colecistită acută (K 80. 0) Dg. Secundare: Status post IM (I 25. 8) Proceduri: Colecistectomie (5. 511) Dg. Principal: Dermatită alergică de contact datorită cosmeticelor (L 23. 2) Dg. Secundare: Astm cu predominenţă alergică (J 45. 0)

Codificarea datelor (6) Pentru ce? –impactul codificării l l Analiza statistică a morbidităţii, alte analize legate de activitatea spitalului Gruparea pacienţilor şi finanţarea spitalului ATENŢIE! – greşelile de codificare pot duce la: analize eronate, finanţare incorectă, fraudă/abuz; responsabilitatea pentru codul alocat în FOCG – medicul curant!

Codificarea datelor (7) Propunere de îmbunătăţire a codificării procedurilor (ICD 10 AM v. 3): • • • Există un parteneriat între CCSSDM/INCDS şi NCCH Australia Pe baza lui au fost cumpărate drepturile de propritate intelectuală pentru ÎNTREGUL sistem de codificare ICD 10 AM v. 3 (diagnostice şi proceduri) Liste de proceduri MULT mai cuprinzătoare (cca. 5000)

Premize (1) ü ü ü Toate FOCG codificate Toate FOCG disponibile pentru personalul care introduce datele Infrastructură hardware: minim 1 calculator/10. 000 de externări/an Legătură la Internet Adresă de e-mail OFICIALĂ a spitalului

Premize (2) ü ü Soft de colectare date DRG Naţional sau soft propriu/comercial (INCDS nu acreditează/nu a acreditat soft-uri de colectare date!!!) Soft criptare PGP (furnizat de INCDS) si cheie de cripare OFICIALĂ a spitalului Responsabil DRG Personal (compartiment) instruit în folosirea soft-urilor

Colectarea datelor în baza de date l l Pentru încadrarea în timp, după codificare, fiecare FO trebuie trimisă personalului care introduce datele în calculator Pentru fiecare pacient externat se creează o înregistrare (record) în baza de date Introducere date în calculator: 1 caz – 3 minute Colectarea se poate face centralizat sau pe secţii, dar este obligatorie crearea unei baze de date centrale a spitalului

Criptarea datelor (1) l Obligatoriu criptare – pentru păstrarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale pacientului l În două etape: – Criptare date – criptează CNP-ul pacientului şi codul de parafă al medicului – din soft-ul de colectare date – Criptare fişier ataşat e-mail-ului (baza de date) folosind PGP

Criptarea datelor (2) l Criptarea cu PGP se realizează cu două chei: – – l Cheia privată OFICIALĂ a spitalului Cheia publică a INCDS Schimbarea cheii private a spitalului – fax oficial

Trimiterea datelor la INCDS (1) l Până în data de 5 a lunii următoare – l l Atenţie!!! Situaţia finală trimisă către CNAS cuprinde toate spitalele. Întârzierea unui spital întârzie raportarea către celelalte spitale! De pe adresa oficială de e-mail a spitalului către dateclinice@drg. ro Obligatoriu însoţită de trimiterea pe fax la INCDS (021 -211. 83. 00) a formularului 1. 1, semnat de directorul spitalului (numărul de pacienţi externaţi de pe fiecare secţie în cursul lunii respective)

Trimiterea datelor la INCDS (2) l Denumirea obligatorie a fişierului ataşat şi a subiectului e-mailului: DRGExport_Cod. Spital_an_luna_zi. mdb. pgp (de ex. DRGExport_AB 04_2004_01_31)

Trimiterea datelor la DSP l Se supune aceloraşi norme tehnice ca şi trimiterea către INCDS l Este necesară folosirea unei chei publice de criptare furnizată de DSP

Recepţionarea datelor la INCDS (1) l Fiecare e-mail cu date primit de la spitale se prelucrează astfel: – Stocarea fişierului cu date într-un director distinct – !!! se poate face automat dacă numele fişierului este corect constituit !!! – Decriptare !!! Schimbarea cheii de criptare fără trimiterea noii chei publice a spitalului duce la imposibilitatea prelucrării datelor de catre spitalul dvs!!!

Recepţionarea datelor la INCDS (2) – Verificarea corespondenţei între Spital_ID si Spital_Nume !!! Codul spitalului nu trebuie schimbat fără o consultare prealabilă între părţi şi un anunţ oficial pe fax !!! – Verificarea corectitudinii perioadei (lunii) pentru care se trimit datele !!! datele trimise pentru altă perioadă decât cea în cauză vor fi automat ignorate de program !!!

Importul datelor (1) l l Datele se importă automat in baza de date SQL Fişierul trimis de spitale conţine NUMAI coduri Programul elimină AUTOMAT înregistrările care conţin coduri ce nu se află în nomenclatoarele oficiale (imposibilitate fizică de stocare a unor coduri fără semnificaţie) Aceste cazuri vor apărea invalidate sub RC 1

Importul datelor (2) l Atenţie!!! Spitalele care folosesc un soft propriu – trebuie să folosească nomenclatoarele oficiale din aplicaţia DRG Naţional! l După încheierea importului se trimite un e-mail de confirmare către spitale, cu specificarea numărului de cazuri şi a erorilor care au fost evidenţiate până în acest moment (dacă este cazul!)

Validarea cazurilor de către INCDS l l l Decizia CNAS 119 din 23/02/2004 privind regulile de validare, completata cu Decizia 2732004 Se face AUTOMAT la INCDS pentru toate cazurile Reguli de validare clinică a datelor (RC 1 -RC 11) – l Se aplică pentru SMDP pentru toate cazurile (acuţi + cronici) Reguli de validare financiară a datelor (RF 1 -RF 5) – Se aplică doar pentru cazurile acute, finanţate prin DRG

Validarea clinică (RC 1 -RC 4) RC 1 - Coduri care nu se găsesc în nomenclatorul aplicaţiei DRG Naţional. RC 2 - Cazuri cu vârsta în afara intervalului 0 -124 ani. RC 3 - Cazuri cu durata de spitalizare în afara intervalului 0 -365 zile. RC 4 - Cazuri raportate de pe secţii în care nu se întocmeşte Foaia de Observaţie Clinica Generala (FOCG – conform OMSF 798/2002); de exemplu cazurile care primesc îngrijiri prin spitalizare de zi (pentru care se întocmeşte fişă pentru spitalizarea de zi, conform OMSF 440/2003 cu modificările şi completările ulterioare), cazurile care sunt raportate de pe secţiile ATI, secţii paraclinice, structurile de urgenţă etc.

Validarea clinică (RC 5) RC 5 Cazuri care au fost transferate în interiorul spitalului şi sunt raportate de pe mai multe secţii ale spitalului (inclusiv cazurile concomitente). Fac excepţie cazurile care sunt transferate în acelaşi spital, dar între secţii unde se acordă îngrijiri acute şi cele sectiile de cronici, şi de recuperare, boli profesionale si medicina muncii 1041 1061 1121 1181 1222 1272 1282 1301 1302 1333 1371 1372 1383 1393 1403 1413 1423 1473 Boli profesionale** Cronici Geriatrie si gerontologie Medicina muncii** Neonatologie prematuri (stadiu de propunere pentru 2005) Pediatrie ( recuperare pediatrica) Pediatrie cronici Pneumoftiziologie pediatrica Psihiatrie cronici Recuperare, medicina fizica si balneologie copii Recuperare medicala - cardiovasculara Recuperare medicala neurologie Recuperare medicala - ortopedie si traumatologie Recuperare medicala - respiratorie Recuperare neuro-psiho-motorie Sectii sanatoriale

Validarea clinică (RC 6 -RC 11) RC 6 - Cazuri cu diagnostice duplicate (de exemplu diagnosticul principal şi cel secundar sunt identice). RC 7 - Cazuri cu conflict vârstă-diagnostic (de exemplu naştere la o pacientă de 5 ani!). RC 8 - Cazuri cu conflict de sex-diagnostic şi sex-procedură (de exemplu histerectomie la bărbat!). RC 9 - Cazuri cu data intervenţiei chirurgicale în afara intervalului de spitalizare. RC 10 - Cazuri cu diagnostic principal invalid ca diagnostic la externare. RC 11 - Cazurile decedate pentru care nu există concordanţă între rubrica „Tip externare” şi rubrica „Stare la externare”.

Validarea financiară (RF 1 -RF 5) RF 1 Cazurile invalidate din punct de vedere clinic, regulilor de validare clinică RC 1 -RC 11 conform RF 2 Cazuri care sunt clasificate în grupele DRG 469 (Diagnostic

Raportarea INCDS către CNAS si spitale (1) l In urma validării, un spital va avea două seturi de date: – Cazuri valide, care nu mai pot fi modificate ulterior – Cazuri invalide, care pot fi corectate şi retrimise l ICM-ul se calculează numai pe baza cazurilor valide din secţiile de acuţi

Raportarea INCDS către CNAS si spitale (2) l INCDS întocmeşte următoarele rapoarte: – – – Formularul 2. 1 din decizia 51/2004 a CNAS – Situaţia cazurilor raportate/validate/invalidate şi ICM-ul pe secţiile de acuţi (DRG) Raportul S 1 - Situaţia cazurilor raportate/validate/invalidate conform SMDP (acuti + cronici) Raportul S 2 – Detalierea cazurilor nevalidate Raportul S 3 – Detalierea transferurilor intraspitaliceşti Raportul S 4 – Detalierea codurilor greşite

Revalidarea (1) l La regularizarea trimestrială: – La nivelul spitalului cazurile validate NU se mai modifică şi NU se mai retrimit – La nivelul spitalului cazurile nevalidate pot fi: l l l Modificate şi corectate – acolo unde este cazul Lăsate nemodificate şi cerută validarea (direct la INCDS sau prin Comisia de analiză, după caz) Anulate

Revalidarea (2) l l l Toate cazurile nevalidate vor fi retrimise la INCDS până în data de 19 a lunii de regularizare, cu specificarea uneia dintre opţiunile de mai sus în câmpul Id_Stare. Record. NESPECIFICAREA UNEI OPŢIUNI DUCE LA IGNORAREA CAZULUI RETRIMIS. Pentru regularizare, spitalul trimite prin fax formularul 1. 2 INCDS reia procesul de validare şi generează formularul 2. 2, ce stă la baza formularului 3. 2 întocmit de spitale către CJAS

Spitalizarea de zi l În prezent se lucrează cu MS şi CNAS la definirea unui SMDP pentru spitalizarea de zi l Va fi elaborat un soft, asemănător celui actual, pentru colectarea electronica a cazurilor de spitalizare de zi şi va fi distribuit spitalelor

Noutati DRG National 4. 0 2005 l l l Introducerea listei procedurilor australiene – unica Din 2005 se incepe o baza de date NOUA Spitalul se selecteaza dintr-o lista (nu se mai introduce manual) Procedurile vor avea un camp “cantitate” Coduri de validitate (din grouper) pentru diagnostice si proceduri – cu semnificatia lor

Noutati DRG National 4. 0 2005 cont l l DRG Export – se elimina “Toti pac. Netrimisi” Se introduc centralizatoarele CSSDM in aplicatia DRG National (inclusiv pe cauze de accidente) – l l l Listare + Export in Excel Campuri noi la “Tip internare” – accident, etc Reguli financiare noi RC 6 – CNP lipsa RC 7 DS mare 90/120 zile

ANALIZA DATELOR CLINICE

Cele mai frecvente 10 DRG – 9 luni

Durata medie de spitalizare – 9 luni

Alte rapoarte ? l Vizitati www. drg. ro , Sectiunea: “Rapoarte ale spitalelor”

Modalitatea de contact l www. drg. ro (Intreaba/Comenteaza) l Intrebaridrg@incds. ro l Fax: 021 211 83 00