Familia Bellelli Degas 1860 CURENTE CULTURALE N SECOLUL
Familia Bellelli Degas 1860
CURENTE CULTURALE ÎN SECOLUL AL XIX-LEA Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău
Progresul fără precedent al cercetării ştiinţifice şi inovaţiile tehnice din secolul al XIX-lea , promovarea ideilor liberale şi naţionale în plan politic, s-au reflectat în mediile culturale prin diversificarea curentelor intelectuale şi artistice, ca şi prin accentuarea rolului social al culturii, respectiv a interesului public pentru creaţie. Această evoluţie a fost favorizată de dezvoltarea presei, de creşterea tirajului publicaţiilor, a interesului general pentru lectură şi instruire.
ROMANTISMUL Perioada: prima jumătate a secolului al XIX-lea Domenii predilecte: literatură, arte plastice, muzică Trăsături: - imaginaţie, sensibilitate, subiectivitate; - sentimentul naturii; - evadare în trecut; - interes pentru istorie, folclor, pitoresc; - eroi excepţionali, revoltaţi. Reprezentanţi - literatură: V. Hugo, W. Goethe, A. de Musset, G. Byron, M. Lermontov, E. A. Poe, M. Eminescu; pictură: E. Delacroix; muzică: Fr. Chopin, H. Berlioz, R. Schumann
VICTOR HUGO (1802 -1885) Ca adolescent , a câştigat numeroase premii pentru poemele şi piesele sale de teatru. În 1830 , Hernani l-a consacrat ca unul dintre marii dramaturgi al Romantismului, iar romanul Notre-Dame de Paris i-a consolidat reputaţia. În 1848 a fost ales în Adunarea Constituantă, dar a fost trimis în exil în Guernsey, din cauza opoziţiei faţă de Napoleon al IIIlea. Acolo şi-a scris capodopera, Mizerabilii.
JOHANN WOLFGANG GOETHE (1749 -1832) Este considerat figura cea mai importantă a literaturii germane. A publicat studii critice în ziare, a scris piese de teatru, romane, poezii, librete, eseuri în toate domeniile istoriei naturale şi lucrări cu subiecte de la drept până la religie. A fost ambasador la curtea ducelui de Weimer, actor şi director de teatru. Lucrări: Suferinţele tânărului Werther, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, Faust, Egmont, Ifigenia în Taurida.
MIHAI EMINESCU (1850 -1889)
Poetul naţional al românilor îşi petrece copilăria la Ipoteşti, urmează gimnaziul la Cernăuţi unde îşi face debutul literar cu poezia La mormântul lui Aron Pumnul (1866). Îşi continuă studiile la Viena , perioadă în care începe să colaboreze la revista Convorbiri literare, unde vor apărea Venere şi Madonă, Epigonii, Făt-Frumos din lacrimă. Aici o cunoaşte pe Veronica Micle, , frumoasa dar zbuciumata poveste de dragoste dintre cei doi dând naştere capodoperelor : Făt-Frumos din tei, Călin, Lacul, Dorinţa. În 1874 se stabileşte la Iaşi, devine directorul Bibliotecii Centrale, este apoi, revizor şcolar şi redactor la Curierul de Iaşi. Se împrieteneşte cu Ion Creangă. În 1877 pleacă la Bucureşti şi timp de şapte ani lucrează la redacţia ziarului Timpul. Acum scrie marile sale creaţii : Scrisorile, Luceafărul. În 1883 apare, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu , singurul volum de poezii publicat în timpul vieţii. Capodopere eminesciene: Venere şi Madonă, Epigonii, Făt-frumos din lacrimă, Mortua est, Sărmanul Dionis, Scrisorile-5 la numar, Luceafărul.
EUGENE DELACROIX (1798 -1863) Cel mai important reprezentant al curentului romantic în pictură. S-a inspirat din contemporaneitate, istoria Frantei medievale, Revolutia de la 1830 din Franţa, luptele de apărare a Greciei împotriva Imperiului Otoman, literatura marilor clasici (Dante, Shakespeare, Byron). Lucrări: Autoportret, Femei în Alger, Intrarea cruciaţilor în Constantinopol, Libertatea conducând poporul, Măcelul din Chios, Dante şi Vergiliu în Infern
Intrarea cruciaţilor în Constantinopol
Libertatea conducând poporul
FREDERIC CHOPIN ( 1810 -1849) Muzician şi compozitor născut în Polonia. A debutat ca pianist la 8 ani, iar la 15 ani îşi publică prima compoziţie. În 1831 , pleacă la Paris încercând să-şi facă o cariera de pianist concertist, dar stilul său nu era adecvat sălilor mari, preferând saloanele mai mici, intime. Numeroasele mazurci, poloneze, studii şi valsuri pe care le-a compus îi reflectă originea poloneză. Compoziţii notabile: Scherzo în si bemol, Fantasia
REALISMUL Perioada : după 1850 Domenii predilecte : literatură, pictură Trasături: - obiectivitate, veridicitate; - critică şi implicare socială; - exactitate; - sobrietate. Reprezentanţi- literatură : H. de Balzac, H. B. Stendhal, N. V. Gogol, Ch. Dickens, G. Flaubert, H. Ibsen; pictură: G. Courbet
HONORE DE BALZAC (1799 -1850) Romanicier francez, şi-a abandonat studiile de drept pentru a deveni actor. A petrecut mulţi ani înglodat în datorii, dar, muncind foarte mult, a scris 85 de romane în 20 de ani. Este cunoscut pentru observaţiile sale asupra societăţii franceze din seria de romane Comedia umană (18421853). Ultimul roman a fost terminat postum de soţia sa.
Charles Dickens ( 1812 -1870) În 1828, reporter la Morning Chronicle. În 1836, Schiţe de Boz a fost publicată în serial şi a fost urmată la scurt timp de Documentele postume ale clubului Pickwick, care a fost un succes imediat. Povestirile lui Dickens despre viaţa socială şi nedreptăţile din Anglia victoriană l-au făcut cel mai popular scriitor al epocii sale. Lucrări notabile: Oliver Twist, Nicholas Nickleby, David Copperfield, Timpuri grele, Marile speranţe.
GUSTAVE COURBET ( 1819 -1877) Este cel mai important reprezentant al realismului în pictură. Picturile sale au o tematică variată inspirată din contemporaneitate (compoziţii de gen, portrete, peisaje, pictură animalieră, natură moartă) demonstrând că se poate face o pictură de mare valoare şi fără eroi legendari, figuri istorice, zeităţi specifice romantismului. Lucrări : Fumătorul de pipă (Autoportret), Domnişoare pe malul Senei, Înmormântarea de la Ornans, Valuri.
Domnisoare de pe malul Senei
Valuri
NATURALISMUL Perioada: sfârşitul secolului al XIX-lea Domenii predilecte: literatura Trasături: ilustrarea biologicului, a instinctelor Reprezentanţi : G. de Maupassant, E. Zola, B. Ştefănescu Delavrancea
EMILE ZOLA ( 1840 -1902) Primele sale povestiri s-au intitulat Povestiri despre Ninon(1864). A format o societate literară din care s-a dezvoltat şcoala naturalistă a romanului. A militat împotriva nedreptăţilor sociale. În 1898, a scris J’accuse, un pamflet sub formă de scrisoare deschisă în apărarea lui Alfred Dreyfus întemniţat pe nedrept pentru spionaj. Lucrări : Terese Raquin, Nana, Pământul, Visul, Bestia umană
SIMBOLISMUL Perioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-lea Domenii predilecte: literatura Trasături: - stări sufleteşti confuze; - muzicalitate, sugestie, lirism. Reprezentanţi: P. Verlaine, Ch. Baudelaire, A. Rimbaud, G. Bacovia, I. Minulescu
CHARLES BAUDELAIRE (1821 -1867) A fost un adolescent rebel. Şi-a părăsit casa părintească pentru a deveni scriitor la Paris, dar a ajuns dependent de opiu. La 20 de ani, a fost trimis în India, însă n-a ajuns decât până în Mauritius, unde a avut o aventură amoroasă. A revenit la Paris, unde a scris câteva volume de poezii, printre care controversatul Florile răului.
GEORGE BACOVIA (1881 -1957) Sensibilitate unică între poeţii simbolişti români şi europeni, George Bacovia a marcat prin ciclul de poezii Plumb o mutaţie definitiv modernă a liricii româneşti, punând capăt idilismului şi sentimentalismului mărunt. Cu ajutorul semnelor lirismului bacovian, descifrăm liniile de forţă ale conceptului modern de poezie şi discurs liric.
PARNASIANISMUL Perioada: ultimele decenii ale secolului al XIX-lea Domenii predilecte: literatura Trasături: - descrieri ale naturii, miturilor, legendelor; - meditaţie filozofică. Reprezentanţi: L. de Lisle, Th. Gauthier
THEOPHILE GAUTHIER (1811 -1872) Scriitor francez, la început reprezentant al romantismului, popular prin romanul istoric Căpitanul Fracasse , devine unul din teoreticienii “artei pentru artă” şi unul din maeştrii şcolii parnassiene. În domeniul liricii publică volumul “Emailuri şi camee”cu poezii cizelalte ca formă până la perfecţiune. În domeniul istoriei şi criticii literare este autorul volumelor Istoria artei dramatice , Expunere asupra progresului în literatură, Istoria romantismului.
IMPRESIONISMUL/ POSTIMPRESIONISMUL Perioada: 1870 -1890 Domenii predilecte: arte plastice (exprimare a simbolismului în pictură) Trasături: - interes pentru redarea impresiilor, a efectelor luminii; - nuanţe şi contururi noi. Reprezentanţi: C. Monet, A. Sisley, E. Degas, C. Pissaro, P. Cezanne, P. A. Renoir, V. van Gogh, I. Andreescu, N. Grigorescu
Claude Monet (1840 -1926) A fost conducatorul mişcării impresioniste. La Paris s-a împrietenit cu Pissaro şi ulterior cu Renoir şi Manet. Împreună au expus în 1874, iar tabloul lui Monet Impresie, răsărit de soare a dat numele de “impresionism”. Monet s-a dedicat redării modificărilor luminii naturale şi culorilor. Lucrări : Femei în grădină, Impresie, răsărit de soare, Strada Bavolle Honfleur, Gara St. Lazare, Lacul cu broaşte.
Impresie, răsărit de soare
Lacul cu broaşte
EDGAR DEGAS (1843 -1917) La început a copiat tablourile vechilor maeştri şi a pictat subiecte istorice, dar acestea nu au fost bine primite, astfel că s-a întors spre viaţa oamenilor din jur. A pictat teatre şi circuri, însă a rămas faimos pentru studiile de cai de curse şi balerine graţioase. Slăbirea vederii l-a făcut să lucreze acuarelă şi, mai târziu, să sculpteze. Lucrări: Clasa de dans, Familia Bellelli, Curse de cai, Dansatoare legându-şi sandalele, Jocheu în ploaie
Clasa de dans
PAUL CEZANNE ( 1839 -1906) În 1861, acesta l-a urmat pe Zola la Paris, pentru a deveni artist. Peisagistul Pissaro a constituit o influenţă timpurie şi au pictat împreună la Pontoise. În 1873, a participat la primul salon al impresioniştilor, dar nudul său Olympia modernă a şocat publicul. A fost multilateral şi s-a străduit să reprezinte forma şi structura, nu doar lumina şi culoarea. Lucrări: Muntele Sainte-Victoire, Jucătorii de cărţi, Natură moarte cu fructe, Băieşiţele
Jucătorii de cărţi
PIERRE-AUGUSTE RENOIR (1841 -1919). Unul dintre cei mari pictori francezi care a redat într-o mare strălucire cromatică prospeţimea formelor şi materiei pe care le-a pictat, scăldate în lumină, cu o infinită modulaţie de roşu. Preocuparea lui principală a fost aceea de a înfăţişa în compoziţiile sale dragostea de viaţă şi bucuria tinereţii fiind denumit şi “pictorul bucuriilor vieţii”. Lucrări: Pictorul Bazille la şevaletul lui, Prânzul grupului pe malul mării, Lacul cu broaşte,
Prânzul grupului pe malul mării
Lacul cu broaşte
NICOLAE GRIGORESCU (1838 -1907) Fondator al picturii române moderne, simbol pentru generaţiile de artişti care, la începutul secolului al XX-lea, căutau să identifice valorile spiritualităţii româneşti. Influenţat de concepţiile artistice ale Şcolii de la Barbizon este preocupat de însuşirea unor modalităţi artistice novatoare de expresie în atmosfera cultului pentru pictura “en plein-air” specifică impresioniştilor. Lucrări: Autoportret, Ţarancă voioasă, Pescărită la Granville, Car cu boi
Ţărancă voioasă
Pescăriţă la Granville
Car cu boi
BIBLIOGRAFIE: 1. www. wikipedia. org. 2. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti, 2005 3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii. De la Revoluţia Franceză până la începutul secolului XX, Editura Rao, Bucureşti, 2003 4. Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu, 2006 5. Marin Nicolau-Golfin, Istoria artei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972
SF RŞIT
- Slides: 42