EVOLUTIA OMULUI A elaborat Butnaru Andrei Strmoii comunii

EVOLUTIA OMULUI A elaborat: Butnaru Andrei

Strămoşii comunii ai omului şi maimuţelor antropoide au fost driopitecii.

Astfel, în urma repartizării uscatului, răcirii climei, pădurile tropicale au cedat locul celor cu frunza căzătoare. S-a micşorat cantitatea de frunze şi fructe. Neavînd hrana obişnuită, driopitecii trebuiau sa aleagă între deplasarea spre sud cu păduri tropicale sau să rămînă pe loc, prezentînd unele adaptări.

Ca urmare, driopitecii s-au divizat în 2 familii: Pongide, care au plecat Hominide, care au rămas

Unele din populaţiile hominidelor au dat naştere strămoşilor omului, numiţi austrolopiteci. Ei trăiau în turme, practicau vânatul şi culesul fructelor, foloseau ca unelte pietre, beţe şi oase. Aceştea cântareau 20 -50 kg, aveau înălţimea de 120 -150 cm şi volumul creierului-60 cm 3.

Cu 2 -3 milioane de ani în urmă, austrolopitecii progresând, au format ramura Homo Erectus Habilis. Ei confecţionau cele mai primitive unelte de muncă, aveau înălţimea de 150 cm şi volumul creierului de 600 cm 3. Reprezintă trecerea de la omul arhaic la omul străvechi.

Oamenii străvechi erau arhiantropii, care s-au format de la homo erectus habilis şi constituiau deja specia homo erectus.

Homo Erectus se împart în 2 categorii: 1. Pitecantropii 2. Sinantropii

Aceştia atingeau 160 cm, aveau volumul creierului de 700 -1000 cm 3 ce permitea vorbirea primitiva. Confecţionau unelte de munca. Au descoperit şi mânuit focul, se caracterizau prin fruntea teşită, proeminenţă supraorbitală foarte evidentă, mandibula masivă, ce-i deosebeau considerabil de omul contemporan.

Omul continua să evolueze, astfel s-au format oamenii fosili-paleantropii. Din acest grup face parte omul de Neanderthal, descoperit în fragmente pe lunca rîului Neanderthal, Germania în 1856. Avea statură de 155 -160 cm, volumul creierului de 1400 cm 3, proeminenţa supraorbitală deja mai redusă, trăiau în peşteri, confecţionau unelte şi se îmbrăcau în piei, utilizau deja focul la prepararea hranei.

Neanderthalii trăiau în peşteri, confecţionau unelte şi se îmbrăcau în piei, utilizau deja focul la prepararea hranei.

Evoluţia relaţiilor colective, dezvoltarea intelectuală au dus unele grupuri de Neandertalieni la formarea speciei Homo Sapiens, care erau consideraţii oamenii contemporani sau neantropi.

Din Neatropi fac parte Cromanionii. Rămăşiţe au fost găsite în peştera Cro-Mognon din Franţa, deoarece trăiau în peşteri soa locuinţe alcătuite de ei, confecţionau unelte nu numai din piatră, dar şi din oase, coarne. Schiţau figurine de animale.

Cromanionii aveau pîna la 180 cm, fruntea înaltă, dreaptă, proeminenţa supraopbitală redusă complet, volumul craniului de 1600 cm 3, vorbeau articulat şi începuse să îmblânzească animale şi să prelucreze pămîntul.

Evoluând, cromanionii au constituit specia Homo Sapiens, cea mai evoluată specie umană, din care facem parte şi noi.

Răspândirea omului pe continente a încercat să fie dedusă după 2 concepte: 1. Monocentristă, care spune că omul a apărut în Africa centrală şi apoi s-a răspândit; 2. Policentristă, care spune că omul a apărut simultan pe mai multe continente. Însă studiul ADN-lui mitondrial precum şi utilizarea metodelor contemporane de studiere a genomului au confirmat conceptul Monocentrist al evoluţiei omului modern.

Evoluţia omului a fost asigurată de mai mulţi şi necesari factori, divizaţi în: I. Factori biologici: - ereditatea, îmulţirea; - - variabilitatea; selecţia naturală; lupta pentru existenţă; - selecţia sexuală II. Factori sociali: - capacitatea de a produce unelte de muncă; - organizarea socială; - limbajul articulat; - conştiinţa.

Astăzi specia umană există sub 3 tipuri principale, numite rase: 1. Leucodermă sau europeoidă, răspîndită în Europa, Africa de Nord, Asia de Sud.

2. Xantodermă sau mongoloidă, răspîndită în Asia Centrală şi Vest, Indonezia şi Siberia.

3. Melanodermă sau negroidă, specifică Africii şi Australiei.

Fiind cel mai superior organism, conform clasificării moderne, omul ocupă următoarea poziţie sistematică: Regnul: Animalia-oranisme heterotrofe cu nutriţie holozoică; Subregnul: Metazoa-organisme pluricelulare; Încengătura: Chordata-animale cu coardă; Subîncrengătura: Vertebrata-animale cu coloană vertebrală; Supraclasa: Tetrapoda-animale cu 4 membre; Clasa: Mammalia-animale ce îşi hrănesc puii cu lapte; Subclasa: Eutheria-mamifere pacentare; Ordinul: Primates-mamifere cu creier bine dezvoltat şi mâini ce pot apuca; Familia: Hominidae-organisme cu creier mare şi locomoţie bipedă; Genul: Homo-oameni ce prezintă faţa plată, bărbie cu proeminenţă; Specia: Homo Sapiens- om înţelept.