EVENIMENTE ADVERSE TIPICE PENTRU PATOLOGIA PSIHIATRIC GESTIONARE I

EVENIMENTE ADVERSE TIPICE PENTRU PATOLOGIA PSIHIATRICĂ, GESTIONARE ȘI PREVENȚIE SPITALUL CLINIC DE PSIHIATRIE ȘI NEUROLOGIE BRASOV GABRIELA MARIA MACHIDON ȘEF SERVICIU MANAGEMENTUL CALITAŢII SERVICIILOR MEDICALE

PROBLEME ACTUALE LEGATE DE SIGURANŢA PACIENŢILOR Consiliul european defineşte siguranţa pacienţilor ca fiind libertatea, pentru un pacient , de a nu fii supus vătămarilor inutile sau potenţiale asociate cu asistenţa medicală. Siguranţa pacientului este legata de calitatea serviciilor, dar s-a dezvoltat devenind o noua disciplină, care transfomă fundamental serviciile medicale din toată lumea. Pentru a realiza servicii sigure pentru pacienţi intr-un spital sau in orice unitate medicală, este nevoie a se impărtăşi si accepta urmatoarele premize: in acordarea serviciilor medicale există riscuri care pot fi prevenite şi există dorinţa exprimată a organizaţiei de a detecta si analiza erorile şi riscurile pentru pacienţi.

DEFINIREA SI TIPURILE DE EVENIMENTE ADVERSE Eveniment advers - eveniment considerat prevenibil, care reprezintă afectarea neintenţionată şi nedorită a sănătăţii, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau chiar moartea pacientului, asociată asistenţei medicale. Eveniment santinelă/catastrofic - eveniment advers care ca urmare vătămarea gravă a sănătăţii pacientului cu consecinţe pe termen lung, infirmitate permanentă sau moartea pacientului. Accident- eveniment care a produs prejudicii tratabile pacientului și pentru a carui rezolvare a fost necesara o intervenție suplimentara asupra acestuia. Incident- eveniment survenit in cursul unui proces de ingrijire, fara urmări asupra pacientului, care a fost identificat și rezolvat inainte de a produce afectarea lui. Eveniment "near miss" - eveniment care a fost evitat şi nu a provocat daune, deşi ar fi putut produce.

STRUCTURA SPITALULUI Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Braşov, fucționează cu urmatoarea structură: - secția Clinică de Neurologie I 40 paturi ( 5 paturi terapie acuți) -secţia Neurologie II 42 paturi ( 5 paturi terapie acuți) - secţia Clinică de Recuperare 35 paturi Neuro-Psiho-Motorie -secţia Clinică Psihiatrie I 43 paturi -secţia Psihiatrie II 52 paturi -secţia Clinică Psihiatrie III 52 paturi

STRUCTURA SPITALULUI -Compartiment psihiatrie –cronici 16 paturi -Compartiment recuperare medicală neurologie 10 paturi -Secţia exterioara psihiatrie cronici Zarnești 160 paturi - Secția exterioara psihiatrie cronici Vulcan 155 paturi Total secții cu paturi 605 paturi Din care -pentru neurologie și recup. neurologica 127 paturi 478 paturi -pentru psihiatrie Spitalizare de zi (6 paturi neurologie, 4 paturi psihiatrie) 10 paturi

STRUCTURA SPITALULUI - Camera de gardă neurologie - Camera de gardă psihiatrie - Farmacie -Laborator de analize medicale -Laborator radiologie și imagistică medicală -Compartiment explorari funcționale - EEG, EMG, EKG -Compartiment prosectură

STRUCTURA SPITALULUI - Compartiment de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale - Centru de Sanatate Mintală cu Staționar de Zi -50 locuri - Ambulatoriu Integrat cu cabinet in specialitațile: -Psihiatrie -Neurologie -Recuperare, medicina fizică și balneologie

TULBURARILE PSIHICE Tulburările psihice reprezintă 30% din povara globală a bolilor nonfatale, informează un raport al Organizației mondiale a sănătății (OMS). Tot OMS arată că peste 350 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie, estimând că în câțiva ani aceasta va fi a doua cauză de dizabilitate la nivel global, imediat după bolile cardiovasculare. Deși sunt frecvent întâlnite, tulburările de sănătate mintală sunt dificil de recunoscut, diagnosticat și tratat, la acest aspect contribuind semnificativ și stigma socială asociată acestora. Afecțiunile psihiatrice au o pondere importantă în patologia care generează incapacitate temporară de muncă și invaliditate. În 2016, acestea au reprezentat a doua cauză de invaliditate la nivel național, după afecțiunile cardiovasculare.

TULBURARILE PSIHICE Percepția cu privire la bolnavul cu tulburări psihice a fost dintotdeauna preponderent negativă. Încă de la primele referințe despre aceste patologii, s-a indus ideea că nu este bine să accepți bolnavul psihiatric în proximitatea ta, pentru că el are o lume aparte, este indezirabil și ar fi bine ca societatea să îl țină la marginea ei. Stigmatizarea bolilor mintale în societate și etichetarea bolnavilor cu diferite apelative care sugerează distanțarea acestora față de standardul de normalitate sunt foarte frecvente. Privind lucrurile prin prisma bolnavului , disprețul și excluziunea socială duc la o scădere a calității vieții și uneori, chiar la agravarea stării acestuia, îngreunând recuperarea. De multe ori, stigma socială este internalizată și se transformă în autostigmatizare.

TULBURARILE PSIHICE Spre deosebire de bolile somatice, tulburările psihice afectează aspectele fundamentale caracterizează fiinţa umană. Sunt modificate gândirea, modalitatea de exprimare a sentimentelor şi conţinutul acestora, comportamentul şi abilităţile sociale. Tulburarea psihică este dificil de înţeles, stârneşte animozitate şi frică. Știinta modernă a demonstrat că maladia psihică este o boală ca oricare alta, provocată in principal de dereglari organice intime in creier, iar cel afectat trebuie ingrijit, tratat și privit ca un individ cu drepturi egale cu ceilalţi membrii ai societații.

ANALIZA EVENIMENTELOR ADVERSE PETRECUTE IN SPITAL In conformitate cu ordinul 639/2016 al Președintelui ANMCS, raportăm evenimente adverse incepând cu martie 2017. Din totalul evenimentelor adverse raportate până acum am constatat că: Ø 74, 48 % au fost căderi Ø 8, 53% au fost evadări Ø 7, 3% au fost agresiuni Ø 6, 09% au fost inec cu bol alimentar Ø 3, 6% au fost IAAM

ANALIZA EVENIMENTELOR ADVERSE PETRECUTE IN SPITAL In funcție de specialitatea secției: Ø 82, 93% s-au petrecut pe secțiile de psihiatrie acuți și cronici Ø 17, 07% s-au petrecut pe secțiile de neurologie si baza de recuperare In funcție de diagnostic: ØSchizofrenie 30, 48% ØDemență 18, 29% ØTulburari depresive, psihotice și organice 19, 51% ØIntoxicații cu alcool 8, 53% ØAlte diagnostice 23, 19%

ANALIZA EVENIMENTELOR ADVERSE PETRECUTE IN SPITAL In funcție de sexul pacienților: Ø 43% barbați Ø 57% femei In funcție de varsta: Ø 16 -35 ani – 10% pacienți Ø 36 -60 ani – 36% pacienți Ø 61 -90 ani – 54% pacienți

EVENIMENTE ADVERSE TIPICE PENTRU PATOLOGIA PSIHIATRICA Cele mai frecvente evenimente adverse intalnite in general in patologia psihiatrică sunt: ØCăderile ØAutomutilarea ØAgresiunea sexuala ØInec cu bol alimentar sau aspirație de lichide ØEvadarea ØReacții adverse la medicamente( amețeli , reacții extrapiramidale, obosela, hipotensiune…etc)

In toate spitalele din lume, cel mai des intâlnit eveniment advers este CĂDEREA Anual in SUA , intre 700, 000 -1, 000 de pacienți suferă o cădere pe parcursul spitalizării. Cercetarile au demonstrat că o treime din căderi pot fi prevenite. Din această cauză, Centers for Medicare&Medicaid Services nu mai decontează spitalelor anumite tipuri de leziuni traumatice, care apar la pacienţi pe parcursul internarii in spital şi care ar putea surveni in urma unei căderi. Prevenirea căderilor necesita o abordare interdisciplinară a ingrijirii. Pentru a realiza această coordonare este nevoie de o cultură organizaţională si practică care promovează munca in echipă.

CĂDERILE Caderile se pot petrece in diverse locuri si situații: ØIn salon Ø Pe coridor Ø In baie Ø In curtea spitalului Ø In sala de tratament Ø In sala de relaxare, ergoterapie Ø Din pat (prin rostogolire, alunecare) Ø Langa pat de la acelasi nivel

CĂDERILE Ø Pe scari Ø Lânga toaleta mobila Ø In sala de mese Ø Datorita unei sincope Ø Datorita unei crize de epilepsie Ø Datorita unei lipotimii Ø Datorita sevrajului ca urmare a intoxicației cu alcool sau cu substanțe psihoactive Ø Ca urmare a agresiuni unui alt pacient Ø In diverse alte locuri

CĂDERILE Urmarile căderilor pot fi: Ø Fracturi ale membrelor , inchise sau deschise Ø Traumatisme cranio-cerebrale sau la nivelul feței ØTraumatisme ale coloanei cervicale sau lombare Ø Echimoze Ø Contuzii

CĂDERILE Acțiunile de prevenire a căderilor trebuie să fie in concordanţa cu alte considerente, cum ar fi minimizarea restricțiilor și menținerea mobilității pacienților, pentru a oferi pacientului cea mai bună îngrijire posibilă. Obiectivul nostru trebuie să fie menținerea ratelor de cădere și rănire la un nivel cât mai scăzut, în loc să ajungem la o rată egala cu zero, în detrimentul altor priorități. Factorii care influenţează riscul de cădere al pacienților sunt: Ø istoricul căderilor- antecedente Ø istoricul somnului- tulburarile de somn Ø istoricul alimentatiei –malnutriția Ø istoricul diagnosticului- anxietatea, depresia, starea mentala, psihoze

CĂDERILE Ø vârsta Ø medicația Ø protocolul de dezintoxicare in cazurile de dependența de alcool sau substanțe psihoactive

O strategie de prevenire a căderilor nu este un scop în sine, ci trebuie sa fie strâns legată de obiectivul fundamental de îngrijire a pacienţilor, de bunăstarea fiecărui pacient. In primul rând trebuie respectate o serie de precauţii generale pentru prevenirea căderilor care se aplica tuturor pacienţilor internaţi.

PRECAUŢII UNIVERSALE -Pacientul trebuie să fie familiarizat cu mediul ambiant. -Să știe unde este toaleta, lumina și lucrurile personale (papucii de casa, halat. . . etc. . ) -Pacientul trebuie să ştie să utilizeze soneria de la pat. -Soneria trebuie să fie la indemâna pacientului. -Lucrurile de strictă necesitate pentru pacient trebuie să fie la indemna lui(telefon, carţi. . etc). -In cazul pacienţilor care utilizează mijloace de deplasare , acestea trebuie amplasate in apropierea lor.

-În cazul pacienţilor care utilizeaza scaun cu rotile , acesta trebuie să aiba in repaus, roţile blocate. -Este important să se menţină aprinse luminile de noapte sau iluminatul suplimentar in saloane sau de veghe, acolo unde este cazul. -Suprafeţele podelelor trebuie să fie curate și uscate. Orice urmă de apă sau umezeală trebuie ştearsa imediat -Pacienţii trebuie manipulaţi pe parcursul internării, respectând tehnicile de manipulare din protocoale

FIŞA DE EVALUARE A RISCULUI DE CĂDERE O măsură importantă in vederea reducerii numărului de căderi, este introducerea fişei de evaluare a riscului de cădere al pacienţilor. Aceasta se aplică tuturor pacienţilor la internare , urmând ca in funcţie de scorul acumulat, ei sa fie reevaluaţi periodic. O evaluare a factorilor de risc pentru cădere, este un proces care utilizează un instrument de evaluare. Instrumentul evaluează cateva dimensiuni diferite ale riscului, inclusiv istoricul căderilor, starea mentală, vederea, auzul, medicaţia, etc. Unele măsuri de siguranţa a pacienţilor necesită inţelegerea si cooperarea pacientului. Pacienţii care nu işi cunosc propriile limitari pot risca să cadă, in ciuda eforturilor depuse de personalul medical. Evaluarea pacientului pentru riscurile de cădere ne oferă informațiile de care avem nevoie pentru a dezvolta un plan individualizat de îngrijire.

FIŞA DE EVALUARE A RISCULUI DE CĂDERE Nume și prenume pacient : FOCG nr: Întrebare/Răspuns Pacientul a suferit căderi în ultima lună? Pacientul este confuz? (nu poate formula propoziții, răspunde greu la întrebări) Pacientul este dezorientat? (nu recunoaște mediul sau persoanele din jur) Pacientul este agitat sau anxios, pune întrebări fără să aștepte răspuns? Pacientul are probleme urinare? (incontinență frecventă) Pacientul are vederea afectată? (poartă ochelari sau lentile de contact) Pacientul are probleme auditive? Pacientul are tulburări de echilibru? Pacientul se știe cu hipotensiune posturală? Pacientul ia mai mult de 4 medicamente în momentul internării, sau medicamente cu regim special? (tranchilizante, sedative, hipnotice, antihipertensive, diuretice, antiparkinsoniene, antidepresive) Pacientul are probleme cu membrele inferioare? (paralizii, dureri, amorțeli, varice, aparat gipsat, operații) Pacientul are nevoie de asistență, verbală sau psihologică, în timpul internării de la un membru din familie? Pacientul are nevoie de mijloace de deplasare sau de susținere pe timpul internării sau a transferurilor dintre secții? Persoana care evaluează (nume și prenume): Evaluare inițială Data / ora Reevaluare DA NU Data / ora

1. Fiecare raspuns’’DA’’ se notează cu 1 punct. Fiecare răspuns ’’NU’’ se noteaza cu 0 puncte. 2. In funcție de scorul obținut se stabilește gradul de risc la cădere, respectiv : - scor 0, 1, 2 - risc mic de cădere; - scor 3 și peste 3 – risc mare de cădere; Pacienţii cu risc mare de cădere sunt reevaluaţi zilnic sau ori de câte ori medicul considera că este necesar acest lucru. Medicul notează in foaia de observaţie evoluţia pacientului din acest punct de vedere.

CE AM FACUT NOI Ø Am elaborat o procedură de prevenire a căderilor Ø Avem in vedere in etapa urmatoare : monitorizarea DMS pe tipuri de afecțiuni, pentru identificarea cazurilor al căror DMS a depășit media, ca urmare a unor complicații determinate de erori medicale (caderi sau alte evenimente adverse). Se pot asocia și alți indicatori, cum ar fi: existența sau inexistența complicațiilor apărute în timpul spitalizării, costul direct pe boală, tratamente cu antibiotice pentru diagnostice principale fără o etiologie infecțioasă etc. Ø Instruim personalul medical cu privire la procedură și in vederea aplicării fişei de evaluare a riscului de cădere , a aplicării precauţiilor generale si a planului de ingrijire personalizat

CE AM MAI FACUT NOI Ø Am inlocuit paturile obişnuite cu paturi cu limitatoare de cădere , pentru pacienții cu risc mare de cădere Ø Am instruit personalul medical in vederea educării pacienților in scopul utilizării dispozitivelor de sprijin la deplasare( cadre, cârje, scaune cu rotile) ØAm achiziţionat și amplasat covoraşe antiderapante la duş ØAm montat mânere de susţinere la duş ØAm achiziţionat dispozitive medicale de sprijin la deplasare (cadre, cârje , scaune cu rotile) ØAm achiziţionat și amplasat avertizoare de podea umedă

CE AM MAI FACUT NOI ØAm introdus brațarile de identificare a pacienților cu risc mare de cădere pe coduri de culori: verde- pentru pacienții cu risc de cadere 0 -2 roșu- pentru pacienții cu risc de cădere incepand cu 3

INECUL CU BOL ALIMENTAR Incidentele care au loc ca urmare a inecului cu alimente și băuturi, sunt recunoscute ca fiind cauza morții în rândul persoanelor cu boli mintale, cum ar fi schizofrenia, tulburarea bipolară și depresia. Potrivit Consiliului Național pentru Siguranță din Statele Unite, sufocarea a condus la moartea a 4800 de persoane în 2014, iar 57% dintre aceștia au avut varsta peste 75 de ani. În 2016, sufocarea a fost cea de-a patra cauză principală a morții accidentale in SUA. Un studiu recent realizat de Irlanda, a arătat că în decursul unei perioade de 10 ani, 10% din decesele subite cauzate de sufocare, au fost la persoanele cu afectiuni psihice

INECUL CU BOL ALIMENTAR Un alt studiu a arătat că pacienții cu schizofrenie au un risc de deces prin sufocare de 30 -40 de ori mare decât cel al restului populatiei. Se impune astfel acordarea unei atenții deosebite riscului de sufocare la persoanele cu boli mintale. Factorii contributivi la creșterea riscul de sufocare la persoanele cu boli mintale sunt: Ø efectele secundare ale medicamentelor antipsihotice Ø edentația, dentiția precară Øconvulsiile

INECUL CU BOL ALIMENTAR Ø vârsta Ø dependența de alcool Ø dependența de substante psihoactive Ø tahifagia: ingerarea rapidă a alimentelor parțial mestecate Ø disfagia: dificultați la inghițirea alimentelor

LA NOI IN SPITAL Toţi pacienții care au suferit evenimente adverse prin inec cu bol alimentar au fost pe secțile de psihiatrie. Vârsta: Ø vârsta minima 30 de ani Ø vârsta maxima 74 de ani Diagnostic: ØSchizofrenie paranoidă ØTulburare psihotică acuta ØTulburare afectiva bipolară ØIntarziere mentală severa cu tulburare de comportament

CE AM FACUT NOI 1. Identificarea pacienților cu risc mare de inec in funcție de factorul de risc: -edentaţi, medicaţie, tahifagie , disfagie etc 2. Supravegherea atenta a pacienților pe timpul mesei 3. Pacienţii trebuie sa manance doar in locurile special amenajate(unde exista) 4. Personalul care supravegheaza masa pacienților să se asigure ca aceștia au poziția corecta de şedere , drept pe scaun sau in poziție verticală daca aceștia manănca in pat.

5. Personalul trebuie să încurajeze pacienții să mănânce porții mici și să mestece în mod corespunzător, precum și să ia inghițituri mici de lichide între solide; 6. Pacienții nu trebuie sa aiba alte activitaţi care le pot distrage atenția, în timpul mesei 7. Gustarile dintre mese trebuie să fie supravegheate de personalul de pe secţii 8. Am restricţionat introducerea pe secţii a alimentelor care pot produce asfixie( paine nefeliata, fructe tari, salam, biscuiți, etc) 9. Verificarea alimentelor primite de pacienţi de la aparţinatori si depozitarea lor in locuri special amenajate mai ales pentru secţiile de cronici

10. Personalul medical a fost instruit in ceea ce privește modul de evaluare și prevenire a riscului de asfixie al pacienţilor 11. Personalul medical a fost instruit cu privire la modul de acordare a primului ajutor in caz de asfixie și de aplicare a manevrei Heimlich. 12. In toate secţiile au fost afişate panouri explicite cu aplicarea manevrei Heimlich. 13. Personalul care supravegheza pacienţii pe timpul mesei trebuie sa raporteze asistentei şefe, orice comportament alimentar de natură sa pună in pericol viaţa pacientului.

IN LOC DE CONCLUZII World Health Organization spune: “Evenimentele neprevazute și nedorite pot avea loc oriunde se acordă asistența medicală (ingrijire primară, secundară si tertiară, ingrijire comunitară, socială si privată, ingrijire acută si cronică). Fiecare al zecelea pacient din Europa se confruntă cu un eveniment advers care ar fi putut fi prevenit. Siguranța pacienților face parte din agenda noastră de calitate, este o dimensiune a culturii calității care necesită un angajament amplu atat din partea organizației cât și a comunitații. Pentru aceasta este nevoie de impărtășirea experiențelor, invățarea din erori, educarea și implicarea pacienților in procesul de ingrijire. ”

VĂ MULŢUMESC!