EUROPA CONTEMPORANA unitate diversitate si integrare Fundamentele civilizatiei

  • Slides: 54
Download presentation

EUROPA CONTEMPORANA: unitate, diversitate si integrare Fundamentele civilizatiei europene sunt cultura greaca, Roma politica

EUROPA CONTEMPORANA: unitate, diversitate si integrare Fundamentele civilizatiei europene sunt cultura greaca, Roma politica si crestinismul. Inceputul secolului in care am intrat in urma cu cativa ani a adus Europa mai aproape ca niciodata de realizarea unui vechi proiect politic: unitatea europeana. UE va putea sa faca fata provocarilor secolului al XXIlea daca va reusi sa treaca pragul unitatii politice, obiectiv stabiliti de parintii ei fondatori.

UNITATEA EUROPEANA In prezent, elementele unitatii europene sunt: - cultura - democratia

UNITATEA EUROPEANA In prezent, elementele unitatii europene sunt: - cultura - democratia

CULTURA Europa celor 27, cu Romania si Bulgaria, si-a cladit o identitate comuna prin

CULTURA Europa celor 27, cu Romania si Bulgaria, si-a cladit o identitate comuna prin intermediul culturii. Dezvoltarea continentului nostru s-a sprijinit pe o retea de universitatii medievale, care aveau intre ele relatii ce nu cunosteau frontierele. Filosofii si savantii care, incepand cu secolul al XIV-lea, au strabatut Europa in lung si-n lat, au contribuit la raspandirea unor ideii si cunostinte comune. De asemenea, arta a trasat frontierele Europei mai mult decat armele si tratatele. Fiecare membru al uniunii se poate mandri cu o contributie adusa la dezvoltarea stiintei si culturii pe acest continent. “Teritoriul comun al europenilor este cultura” (Paul Valery) Universitatea Sorbona Fondata în 1257 de către Robert de Sorbon. Printre foştii ei studenţi se numără savanţi, oameni de cultură şi politicieni francezi şi străini.

 DEMOCRATIA Democratia si statul de drept au fost implementate cu o rapiditate exceptionala,

DEMOCRATIA Democratia si statul de drept au fost implementate cu o rapiditate exceptionala, iar respectarea lor de Consiliul Europei, organizatie care intruneste astazi 46 de state, ele au pus in opera, inca de la adoptarea noilorlor Constitutii, principiile universale democratiei si ale drepturilor omului. Problema minoritatiilor, de exemplu, care a destabilizat de atatea ori centrul Europei, a fost rezolvata fara drame. Devin, totodata, litera de Consiliul Europei lege valorile pluralismului, tolerantei, solidaritatii, justitiei si nediscriminarii, toate concretizate in Cartea drepturilor cetateanului. Demnitatea persoanei este plasata astfel in centrul organizarii politice si sociale. Datorita acesteiatitudini politice si morale, Europa rivalizeaza cu Statele Unite in ceea ce priveste exemplaritatea democratica.

DEMOCRATIA “Europa si-a realizat unitatea in jurul unui valori ideologice esentiale: democratia, libertatea, drepturile

DEMOCRATIA “Europa si-a realizat unitatea in jurul unui valori ideologice esentiale: democratia, libertatea, drepturile omului, pluralism, economia libera de piata. Aceasta Europa fascineaza, obsedeaza, constituie un adevarat model, un ideal pentru toate constiintele estetice. Regimurile totalitare comuniste din Est au Pericle a initiat numeroase reforme combatut cu violenta tocmai aceste valori. democratice in Atena secolului al V-lea I. Hr. Idea de <<Europa>> este concurata tot mai intens de <<globalizare>>, cu tendinta de a se suprapune si impune integral. S-ar parea ca noua identitate culturala <<globala>> defavorizeaza micile culturi precum cea a noastra, care ar pierde astfel, prin intregrare specificitatea. In realitate, integrarea – adevarata obsesie nationala – nu dispare, ci doar isi schimba continutul si mai ales mecanismul. ” Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea Romaniei. Aspecte ideologice si culturale.

DIVERSITATEA EUROPEANA Europa secolului XX este un spatiu al diversitatii etnoculturale, religioase, sociale, economice

DIVERSITATEA EUROPEANA Europa secolului XX este un spatiu al diversitatii etnoculturale, religioase, sociale, economice si politice. Ea s-a confruntat cu doua mari razboaie. Razboiul dintre 1914 -1918, razboi care a insemnat sfarsitul hegemoniei Europei in lume, si razboiul din 1939 – 1945, dar si de un nou tip de razboi neconventional “razboiul rece” – 1947 – 1991 care s-a sfarsit odata cu destramarea URSS. Daca dupa 1945, lumea a devenit bipolara(SUA si URSS), dupa 1991 a ramas o singura mare putere mondiala, SUA. Neagu Djuvara numeste perioada 1914 -1991 “razboiul de 77 de ani”. Acest razboi a fost intrerupt de un lung armistitiu 1919 – 1939 si de o scurta pauza 1945 – 1947.

DIVERSITATEA EUROPEANA Inceputul secolului XXI, a adus Europa in fata unui mai vechi proiect

DIVERSITATEA EUROPEANA Inceputul secolului XXI, a adus Europa in fata unui mai vechi proiect “unitatea europeana”. S-a pus intrebarea de ce acest proiect a devenit aplicabil acum si nu mai devreme. Hagen Schulze in lucrarea Stat si natiune in istoria europeana, aparuta in 1994 scria: “Europa nu s-a aliat niciodata pentru ceva, ci doar impotriva a ceva. Unitatea Europei se face simtita mai ales in defensiva comuna impotriva unui pericol comun, imaginar sau real, iar daca primejdia dispare, dispare si unitatea. ” Impotriva cui trebuia sa se uneasca Europa safarsitului de secol XX? Raspunsul la acesta intrebare comporta doua aspecte: globalizarea si … Europa insasi.

DIVERSITATEA EUROPEANA Fenomenul globalizarii pune in fata statelor continetului provocari carora, in mod evident,

DIVERSITATEA EUROPEANA Fenomenul globalizarii pune in fata statelor continetului provocari carora, in mod evident, nu le pot face fata: competitia economica cu alte piete economice mult mai puternice(SUA, Japonia) sau cu un imens potential de dezvoltare (China, India), nevoia investitiei massive in stiinta si in tehnologie, protectia mediului, lupta impotriva subdezvoltarii, a terorismului etc. In acelasi timp, Europa trebuie sa se apere si de sine, mai exact spus de tot ceea ce a insemnat manifestare cu potential de conflict in secolului XX. Caci Europa ultimului secol a fost o lume a permanentei confruntari intre mai multe tendinte de dezvoltare, avand uneori rezultate tragice asupra destinului continentului. Astfel, sub raport politic, inceputul secolului parea ca adduce cu sine victoria statului national si a democratiei parlamentare. Evoluand spre forme paroxistice, acelasi nationalism s-a aflat insa la originea celor doua mari dezastre ale omenirii care au purtat numele de “razboaie mondiale”.

DIVERSITATEA EUROPEANA Asadar, pe langa cultura si bunastare pentru o buna parte a cetatenilor

DIVERSITATEA EUROPEANA Asadar, pe langa cultura si bunastare pentru o buna parte a cetatenilor sai, Europa secolului XX a adus cu sine si multa suferinta. Mai mult chiar, dupa ce dominasera lumea vreme de mai multe veacuri din punct de vedere economic, militari si al nivelului de civilizatie, statele europene s-au vazut, dupa al doilea Razboi Mondial, in situatia de a nu mai avea un cuvant de spus in competitia globala. Europa devenise un pericol pentru ea insasi.

INTEGRAREA EUROPEANA Integrarea europeana este un proces activ care implica includerea unei parti intr-un

INTEGRAREA EUROPEANA Integrarea europeana este un proces activ care implica includerea unei parti intr-un intreg, incorporarea lui si armonizarea cu viziunea de ansamblu. Valurile de integrare: 1957 – Europa “celor sase” 1972 – Danemarca, Marea Britanie si Irlanda 1981 – Grecia 1987 – Portugalia si spania 1995 – Austria, Finlanda si Suedia 2004 – aderarea “celor zece” 2007 – aderarea Romaniei si Bulgariei

INTEGRAREA EUROPEANA Constituirea unitatii europene nu s-a bazat numai pe argumente negative si pe

INTEGRAREA EUROPEANA Constituirea unitatii europene nu s-a bazat numai pe argumente negative si pe nevoi de aparare. De-a lungul indelungatei sale istorii, au existat numeroase incercari de a pune lumea europeana sub semnul unor valori comune si al unei conduceri comune. Primele tentative temporar reusite apartin Antichitatii greco-romane, civilizatie din care si astazi mai toti europenii isi revendica identitatea. I-a urmat incercarea de creare a Europei crestine, stindard sub care generatii intregi de cavaleri si oameni politici au luptat impotriva “necredinciosilor”. Animati de valori mai curand seculare, suveranii Frantei incearca in doua randuri sa se impuna in fruntea unei Europe unite(Ludovic al XIV-lea si Napoleon Bonaparte). Proiectele politice au fost dublate de cele culturale, Europa incercand in mai multe randuri sa se autodefineasca fie pe principiile umanismului si rationalismului, fie pe cele ale libertatii si democratiei.

INTEGRAREA EUROPEANA

INTEGRAREA EUROPEANA

INTEGRAREA EUROPEANA Dificultatile economice au determinat Franta, Germania Federala, Olanda, Belgia, Italia si Luxemburg

INTEGRAREA EUROPEANA Dificultatile economice au determinat Franta, Germania Federala, Olanda, Belgia, Italia si Luxemburg sa treaca la aplicarea Planului Schuman de creare a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului(1951). Incununata de success, initiativa a fost primul pas spre crearea viitoarei unitati economice europene, dar si un prim experiment legat de crearea institutiilor suprastatale. Caci, din acel moment, politica economica in domeniile amintite iesea de sub autoritatea natiunilor semnatare si intra sub aceea a unei Inalte Autoritatii Supranationale. Pasul decisive in acest sens a fost facut prin adoptarea Tratatului de la Roma(1957). Cele sase state europene semnatare decideau sa constituie o piata comuna pentru produsele lor agricole si industriale. De asemenea, conveneau asupra unei uniuni vamale in interiorul careia bunurile, serviciile, capitalurile si persoanele puteau sa circule liber, punand astfel bazele Comunitatii Economice Europene. Totodata, continua procesul de integrare politica: din 1965, deciziile Consiliului de Ministri angajeaza statele pe care le reprezinta; apoi iau nastere Parlamentul European si Curtea de Justitie. Inceputurile Europei Unite nu au fost scutite de ezitari, concretizate in neimplicarea Marii Britanii sau in refuzul Frantei de a accepta integrarea militara a Europei prin crearea unei comunitati europene de aparare. Drumul spre integrarea reala era inca lung.

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA Dupa prabusirea comunismului, Romania a fost prima tara care a

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA Dupa prabusirea comunismului, Romania a fost prima tara care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeana(martie 1990). Acorduri bilaterale comerciale fusesera semnate din anii 1960, pe vremea deschiderii regimului Ceausescu spre Occident. Aceste acorduri au fost suspendate dupa 1980, pe motivul incalcarii drepturilor omului in Romania. Pasi ai integrarii: -1 februarie 1993: Romania a semnat acordul de asociere -februarue 1995: Acordul intra in vigoare -22 iunie 1995: Romania formuleaza cererea oficiala de aderare -decembrie 1999: Negocierile de aderare se deschid pentru Romania odata cu asanumitul Grup de la Helsinki - aprilie 2005: Romania semneaza Tratatul de aderare -ianuarie 2007: aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA Exista avantaje ale integrarii pentru Romania. Din punct de vedere

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA Exista avantaje ale integrarii pentru Romania. Din punct de vedere economic, Uniunea Europeana este cea mai mare piata unica din lume, de doua ori mare decat a Statelor Unite ale Americii si a Japoniei, luate la un loc. Experienta aderarilor anterioare arata ca, in timp, dupa aderare, Romania poate inregistra cresterea nivelului de trai. Exista avantaje decurgand din dobandirea de catre romani a calitatii de cetatean al Uniunii Europene. Avantajele de tipul celor de mai sus, la care se adauga asistenta financiara consistenta si acordata in conditii care sa stimuleze initiativa si performanta romaneasca, exclude pierderea identitatii romanesti. Semnarea tratatul de aderarare la Uniunea Europeana 25 aprilie 2007

SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII EUROPENE Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o

SISTEMUL POLITIC AL UNIUNII EUROPENE Sistemul politic al Uniunii Europene este definit de o serie de tratate europene. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa. Tratatele actuale şi viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de instituţii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflectă prin structura sa principiul democratic al separării puterilor în stat în puterea legislativă, executivă şi juridică, iar în ce priveşte procesul legislativ urmăreşte principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. • Consiliul European şi Preşedintele Consiliului European • Comisia Europeană (Comisia UE) • Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri) • Parlamentul European • Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene • Curtea Europeană de Conturi

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE PARLAMENTUL EUROPEAN Reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma, din 1957,

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE PARLAMENTUL EUROPEAN Reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, "popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene". Parlamentul are trei functii esentiale: 1. Legislativa 2. Imparte autoritatea in domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene 3. Exercita un control democratic asupra Comisiei

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE CONSILIUL UNIUNII EUROPENE: Denumit şi Consiliul de Miniştri, reprezintă, împreună cu

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE CONSILIUL UNIUNII EUROPENE: Denumit şi Consiliul de Miniştri, reprezintă, împreună cu Parlamentul European, ramura legislativă a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii. Consiliul Uniunii Europene nu este acelaşi lucru cu Consiliul Europei, care este o organizaţie internaţională, complet independentă de UE. De asemenea nu trebuisă fie confundat cu Consiliul European, care este o instituţie diferită a Uniunii Europene, chiar dacă foarte apropiată de aceasta.

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANA: Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE COMISIA EUROPEANA: Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunităţilor Europene, independent de statele membre, având deci un caracter cu adevărat supranaţional. Sediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles Comisarii acţionează exclusiv la dispoziţia Uniunii şi nu a ţărilor de origine.

TRATATELE UNIUNII EUROPENE - Tratatul de la Paris (CECA/CECO) 6 state - Germania, Franta,

TRATATELE UNIUNII EUROPENE - Tratatul de la Paris (CECA/CECO) 6 state - Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos – au semnat, la 18 aprilie 1951, la Paris, tratatul instituind Comunitatea Economicã a Cãrbunelui si Otelului. - Tratatele de la Roma - CEEA/Euratom La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte, Comunitatea economica europeana si, pe de alta parte, Comunitatea europeana a energiei atomice. Tratatele au fost încheiate pentru o durata nelimitata. - Tratatul de la Maastricht - Tratatul asupra Uniunii Europene Tratatul a fost semnat la 7 februarie 1992, la Maastricht. - Tratatul de la Nisa a fost semnat în februarie 2001. Cele mai importante modificări: 1. Deciziile se iau prin întrunirea majorităţii calificate 2. Se introduce majoritatea dublă.

OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE Principalele obiective sunt: – promovarea progresului economic şi social (piaţa unică

OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE Principalele obiective sunt: – promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999); – să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale); – să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională, dar o completează, conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni); – să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea pieţei interne şi în particular de libera circulaţie a persoanelor); – să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreună cu tratatele fondatoare);

SIMBOLURILE U. E. DRAPELUL: Începând cu 26 mai 1986, drapelul albastru cu douăsprezece stele,

SIMBOLURILE U. E. DRAPELUL: Începând cu 26 mai 1986, drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, devine oficial drapelul Comunităţii Europene. Stelele reprezintă popoarele Europei, formează un cerc, simbol al Uniunii, fiind dispuse precum orele pe cadranul unui ceas; numărul lor, invariabil 12, simbolizează perfecţiunea şi plenitudinea şi nu va fi modificat. Fiecare ţară îşi păstrează în continuare propriul drapel.

SIMBOLURILE U. E. IMNUL: "Oda Bucuriei", preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a

SIMBOLURILE U. E. IMNUL: "Oda Bucuriei", preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a de Ludwig van Beethoven (la a cărei premieră compozitorul era deja complet surd), a fost adoptată ca imn european de către şefii de stat şi de guvern din ţările Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului European, în iunie 1985, la. Milano. Fiecare ţară îşi păstrează imnul naţional. DEVIZA Începând cu 4 mai 2000, Europa are şi o deviză. În urma unui concurs la care au participat 80. 000 de tineri europeni cu vârste cuprinse între 10 şi 20 de ani, un mare juriu european a reţinut, dintre numeroase propuneri, deviza: "Unitate în diversitate".

SIMBOLURILE U. E. MONEDA (€) Începând cu 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda

SIMBOLURILE U. E. MONEDA (€) Începând cu 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeană unică. Bancnotele şi monedele euro au fost distribuite începând cu 2 ianuarie 2002. Sigla monedei euro este inspirată din litera epsilon a alfabetului grec, leagăn comun al civilizaţiei europene, şi de prima literă a cuvântului Europa. Cele două linii paralele simbolizează stabilitatea euro.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE BELGIA: Capitală: Bruxelles Limba oficială: Neerlandeza, Franceza, Germana Sistem politic: Monarhie

MEMBRII UNIUNII EUROPENE BELGIA: Capitală: Bruxelles Limba oficială: Neerlandeza, Franceza, Germana Sistem politic: Monarhie Constituţională Independenţă 1830 Suprafaţă: 30. 510 km² (Locul 148) Populaţie: 10. 445. 852 loc. (Locul 79) PIB : Total $316, 2 Miliarde USD (Locul 30) - Per capita $29. 707 USD Monedă: EURO

MEMBRII UNIUNII EUROPENE FRANTA Capitală: Paris Limba oficială: Franceza Sistem politic: Republică Preşedinte: Nicolae

MEMBRII UNIUNII EUROPENE FRANTA Capitală: Paris Limba oficială: Franceza Sistem politic: Republică Preşedinte: Nicolae Sarkozy Suprafaţă - Total 674. 843 km² (Locul 42º) Populaţie - 62. 662. 842 loc. (Locul 20) PIB - Total $$1661 miliarde (Locul 7) - Per capita $$27, 600 Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE GERMANIA Capitala: Berlin Limba oficiala: Germana Sistem politic: Republica federala Suprafaţa:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE GERMANIA Capitala: Berlin Limba oficiala: Germana Sistem politic: Republica federala Suprafaţa: 357. 021 km²(locul 63) Populatie: 82. 314. 900 (locul 13) PIB: $2897 de miliarde(locul 3) per capita $35. 072 Moneda: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE ITALIA: Capitală: Roma Limba oficială: Italiana Sistem politic: Republică Suprafaţă: Total

MEMBRII UNIUNII EUROPENE ITALIA: Capitală: Roma Limba oficială: Italiana Sistem politic: Republică Suprafaţă: Total 301. 230 km² (Locul 71) Populaţie: 58. 751. 711 loc (Locul 22) PIB: $$1550 miliarde (Locul 8) Per capita $$26, 700 Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE LUXEMBURG: Capitală: Luxemburg Limba oficială: Luxemburgheza, Franceza, Germana Sistem politic: Monarhie

MEMBRII UNIUNII EUROPENE LUXEMBURG: Capitală: Luxemburg Limba oficială: Luxemburgheza, Franceza, Germana Sistem politic: Monarhie Suprafaţă: 2. 586 km² (Locul 177) Populaţie: 468. 571 loc. (Locul 167) PIB: Total $$30, 7 miliarde (Locul 92) - Per capita $$66. 821 Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE OLANDA: Capitală: Amsterdam Limba oficială: neerlandeză Sistem politic: Monarhie constituţională Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE OLANDA: Capitală: Amsterdam Limba oficială: neerlandeză Sistem politic: Monarhie constituţională Suprafaţă: Total 41. 526 km² (Locul 131) Populaţie: 16. 135. 992 loc. (Locul 59) PIB: Total $$476, 912 miliarde (Locul 18) - Per capita $$29, 412 Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE DANEMARCA Capitală: Copenhaga Limbă oficială: daneză Sistem politic: monarhie constituţională Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE DANEMARCA Capitală: Copenhaga Limbă oficială: daneză Sistem politic: monarhie constituţională Suprafaţă: 43. 094 km² Populaţie: 5. 447. 084 (locul 109) PIB: $256, 3 de miliarde (loc 27) PIB per capita $46. 600 Moneda: coroana daneza

MEMBRII UNIUNII EUROPENE IRLANDA Capitală: Dublin Limbă oficială: irlandeza, engleza Sistem politic: republica constitutionala

MEMBRII UNIUNII EUROPENE IRLANDA Capitală: Dublin Limbă oficială: irlandeza, engleza Sistem politic: republica constitutionala Suprafaţă: 70. 280 km² km(Locul 117º) Populaţie: 3. 969. 558 loc. (Locul 121º) PIB: $$116, 2 miliarde (Locul 53º) - Per capita $$29, 600 Moneda: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD Capitală: Londra

MEMBRII UNIUNII EUROPENE REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD Capitală: Londra Limbă oficială: engleză Sistem politic: monarhie constituţională Suprafaţă: 244. 820 km² (79) Populaţie: 60. 209. 500 PIB: $2373 de miliarde (locul 5) PIB per capita $38. 624 Monedă: liră sterlină

MEMBRII UNIUNII EUROPENE GRECIA: Capitală: Atena Limba oficială: Greaca Sistem politic: republică Suprafaţă: 131,

MEMBRII UNIUNII EUROPENE GRECIA: Capitală: Atena Limba oficială: Greaca Sistem politic: republică Suprafaţă: 131, 940 km² (locul 94º) Populaţie: 10, 665, 989 loc. (locul 70º) PIB: $230. 684 miliarde $ (locul 28) - Per capita $21, 017 $ Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE PORTUGALIA: Capitală: Lisabona Limba oficială: portugheză Sistem politic: republică Suprafaţă: 92.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE PORTUGALIA: Capitală: Lisabona Limba oficială: portugheză Sistem politic: republică Suprafaţă: 92. 391 km² (locul 111) Populaţie: 10, 605, 870 loc. (locul 76) PIB: $217. 0 miliarde $ (locul 41) - Per capita $20, 673 $ Monedă: euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SPANIA Capitală: Madrid Limba oficială: spaniola Sistem politic: Monarhie Suprafaţă: 504.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SPANIA Capitală: Madrid Limba oficială: spaniola Sistem politic: Monarhie Suprafaţă: 504. 782 km² (Locul 50º) Populaţie: 44. 108. 530 loc. (Locul 28) PIB: $885, 5 miliarde (Locul 13) - Per capita $$22, 000 Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE AUSTRIA Capitală: Viena Limba oficială: Germană Sistem politic: Republică Federală Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE AUSTRIA Capitală: Viena Limba oficială: Germană Sistem politic: Republică Federală Suprafaţă: 83. 871 km² (Locul 112) Populaţie: 8. 150. 835 loc. (Locul 86) PIB: $267 Miliarde USD (Locul 35) - Per capita $32. 962 USD Monedă: EURO

MEMBRII UNIUNII EUROPENE FINLANDA: Capitală: Helsinki Limbi oficiale: finlandeză şi suedeză Sistem politic: republică

MEMBRII UNIUNII EUROPENE FINLANDA: Capitală: Helsinki Limbi oficiale: finlandeză şi suedeză Sistem politic: republică parlamentară Suprafaţă: 338. 145 km²(loc 65) Populaţie: 5. 238. 460 PIB: $199 de miliarde (loc 31) Per capita $37. 988 Monedă: euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SUEDIA Capitală: Stockholm Limbă oficială: suedeză Sistem politic: monarhie constituţională Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SUEDIA Capitală: Stockholm Limbă oficială: suedeză Sistem politic: monarhie constituţională Suprafaţă: 449. 964 km² (loc 55) Populaţie: 9. 127. 058 (loc 88) PIB: $371, 5 de miliarde (loc 20) • PIB per capita $40. 764 Monedă: coroană suedeză

MEMBRII UNIUNII EUROPENE CIPRU Capitală: Nicosia Limba oficială: Greacă şi Turcă Sistem politic: Republică

MEMBRII UNIUNII EUROPENE CIPRU Capitală: Nicosia Limba oficială: Greacă şi Turcă Sistem politic: Republică Suprafaţă: 9. 253 km² (Locul 161) Populaţie: 767. 314 (Locul 155) PIB: $$ 16, 745 Per capita $$ 20, 669 Monedă: În zona greacă: liră cipriotă În zona turcă: liră turcească

MEMBRII UNIUNII EUROPENE ESTONIA Capitală: Tallinn Limbă oficială: estonă Sistem politic: republică Suprafaţă: 45.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE ESTONIA Capitală: Tallinn Limbă oficială: estonă Sistem politic: republică Suprafaţă: 45. 226 km² (loc 132) Populaţie: 1. 342. 409 (loc 151) PIB (nominal): $13, 1 de miliarde (loc 92) Per capita $12. 203 Monedă: coroană estonă

MEMBRII UNIUNII EUROPENE LETONIA Capitală: Riga Limba oficială: letonă Sistem politic: republica Suprafaţă: 64.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE LETONIA Capitală: Riga Limba oficială: letonă Sistem politic: republica Suprafaţă: 64. 589 km² (Locul 121) Populaţie: 2. 331. 500 loc. (Locul 137) Monedă: Lats

MEMBRII UNIUNII EUROPENE LITUANIA Capitală: Vilnius Limba oficială: lituaniană Sistem politic: Republică parlamentară Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE LITUANIA Capitală: Vilnius Limba oficială: lituaniană Sistem politic: Republică parlamentară Suprafaţă: 65. 200 km² (Locul 128) Populaţie: 3. 436. 561 loc. (Locul 125) PIB: $30. 080 milioane $ (Locul 85) Per capita $$8400 Monedă: Litas

MEMBRII UNIUNII EUROPENE MALTA: Capitală: Valletta Limba oficială: Malteza, Engleza Sistem politic: republică Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE MALTA: Capitală: Valletta Limba oficială: Malteza, Engleza Sistem politic: republică Suprafaţă: 316 km² (locul 185) Populaţie: 402 668 loc. (locul 165) PIB: $7. 574 miliarde $ (locul 144) Per capita $19, 302 $ Monedă: liră

MEMBRII UNIUNII EUROPENE POLONIA Capitală: Varşovia Limbă oficială: poloneză Sistem politic: republică Suprafaţă: 312.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE POLONIA Capitală: Varşovia Limbă oficială: poloneză Sistem politic: republică Suprafaţă: 312. 683 km² (locul 69) Populaţie: 38. 518. 241(Loc 31) PIB (nominal): $365 de miliard (loc 23) PIB per capita: $10. 000 $ Monedă: zlot polonez

MEMBRII UNIUNII EUROPENE REPUBLICA CEHA Capitală: Praga Limba oficială: Ceha Sistem politic: Republică Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE REPUBLICA CEHA Capitală: Praga Limba oficială: Ceha Sistem politic: Republică Suprafaţă: 78. 866 km² (Locul 114) Populaţie: 10. 241. 138 loc. (Locul 79) PIB: $198, 978 Miliarde USD (Locul 41) Per capita $19. 488 USD Monedă: coroană cehă

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SLOVACIA Capitală: Bratislava Limba oficială: Slovaca Sistem politic: republică Suprafaţă: 48.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SLOVACIA Capitală: Bratislava Limba oficială: Slovaca Sistem politic: republică Suprafaţă: 48. 845 km² (locul 127) Populaţie: 5. 414. 937 loc. (locul 103) PIB $87. 129 miliarde $ (locul 59) Per capita $9. 305 $ Monedă: coroană slovacă

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SLOVENIA Capitală: Ljubljana Limba oficială: Slovena Sistem politic: Republică Suprafaţă: 20.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE SLOVENIA Capitală: Ljubljana Limba oficială: Slovena Sistem politic: Republică Suprafaţă: 20. 273 km² (Locul 150) Populaţie: 2. 011. 473 loc. (Locul 145) PIB: $$36, 82 miliarde (Locul 81) Per capita $$19, 000 Monedă: Euro

MEMBRII UNIUNII EUROPENE UNGARIA Capitală: Budapesta Limba oficială: Ungară Sistem politic: Republică constituţională Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE UNGARIA Capitală: Budapesta Limba oficială: Ungară Sistem politic: Republică constituţională Suprafaţă: 93. 030 km² (Locul 108º) Populaţie: 9. 981. 334 loc. (Locul 80) PIB: $$162, 29 miliarde (Locul 49) Per capita $$16, 627 Monedă: Forint

MEMBRII UNIUNII EUROPENE BULGARIA Capitală: Sofia Limba oficială: bulgară Sistem politic: republică Suprafaţă: 110.

MEMBRII UNIUNII EUROPENE BULGARIA Capitală: Sofia Limba oficială: bulgară Sistem politic: republică Suprafaţă: 110. 910 km² (Locul 102) Populaţie: 7. 322. 000 loc. (Locul 88) PIB: $66. 113 Miliarde USD (Locul 65) Per capita $9. 600 USD Monedă: Leva

MEMBRII UNIUNII EUROPENE ROMANIA Capitală: Bucureşti Limbă oficială: română Sistem politic: Republică parlamentară Suprafaţă:

MEMBRII UNIUNII EUROPENE ROMANIA Capitală: Bucureşti Limbă oficială: română Sistem politic: Republică parlamentară Suprafaţă: 238. 392 km²(Locul 82) Populaţie: 22. 303. 522 (locul 50) PIB (nominal) $157, 6 de miliarde (locul 41) PIB per capita $7. 311 Moneda: Leul

Elevii de liceu si Integrarea Europeana Sondaj de opinie Raport 2006

Elevii de liceu si Integrarea Europeana Sondaj de opinie Raport 2006

“Europa se construieste. Iata o mare speranta, care se va infaptui numai daca se

“Europa se construieste. Iata o mare speranta, care se va infaptui numai daca se va tine cont de istorie: o Europa fara istorie ar fi orfana si nenorocita. Pentru ca ziua de astazi se trage din cea de ieri, iar ziua de maine este rodul trecutului. Un trecut ce nu trebuie sa pralizeze prezentul, ci sa-l ajute sa fie diferit in fidelitate si nou in progres. Intre Atlantic, Asia si Africa, Europa noastra exista cu adevarat de o vreme extrem de indelungata, desenata de geografie si modelata de istorie, inca din timpurile in care grecii i-au dat numele pe care il poarta. Viitorimea trebuie sa se sprijine pe aceste mosteniri care, inca din Antichitate, ba chiar din preistorie, au imbogatit Europa treptat, facand-o extraordinar de creativa in unitatea si diversitatea ei, inclusiv intr-un context mondial mai amplu. ” Jacques Le Goff, coordonatorul colectiei Constructia Europei