ETAPA ADULT SUBETAPE adultul tnr 20 40 ani

ETAPA ADULTĂ

SUBETAPE: adultul tânăr – 20 -40 ani adultul de mijloc – 40 -65 ani vârsta a treia – peste 65 ani

Etapa adultă tânără Tranziţia de la adolescenţă la vârsta adultă – 18 -25 ani Adultul propriu-zis ◦ Influenţe culturale. . .

Dezvoltare fizică se consideră că această subetapă este una de maximă funcţionare fizică: sănătate maximă, energie, rezistenţă fizică, funcţionare optimă a sistemelor interne performanţă 25 -30 de ani maximă în general între

deteriorările sunt extrem de mici şi de aceea nu sunt resimţite ◦ “vârful” dezvoltării de observă cel mai bine la sportivii de performanţă (Poole et al. , 2007) Stilul de viaţă sănătos este esenţial pentru menţinerea unei funcţionări optime!!!

La nivel cerebral Integrare optimă a reţelelor neuronale Creşte în continuare volumul substanţei albe eficienţă mai mare în procesarea informaţiei (Poole et al. , 2007)

Începe scăderea volumului cerebral datorată vârstei, însă nu este resimţită încă (Fotenos et al. , 2005)

Dezvoltare cognitivă toate procesele cognitive pot funcţiona optim dezvoltarea se referă în primul rând la lărgirea experienţei - care drept rezultat sporirea cunoştinţelor şi reorganizarea acestora

Unii autori vorbesc despre gândire postformală în această perioadă (Aiken, 1998; Sinnott, 1998)

Alţii vorbesc despre inteligenţă cotidiană/practică (Cornelius & Caspi, 1987)

De fapt se combină eficient procesarea analitică cu procesarea bazată pe experienţă.

Se dezvoltă înţelepciunea, întrucât gândirea flexibilă îi ajută pe indivizi să accepte ◦ inconsistenţele, ◦ contradicţiile, ◦ imperfecţiunea, ◦ compromisul astfel încât să rezolve cu succes problemele din viaţa reală.

Experimentele care analizează diferenţele dintre experţi şi novici arată că: ◦ novicii respectă întru totul regulile învăţate, ◦ experţii utilizează şi intuiţia în luarea de decizii, care îi ajută să treacă dincolo de regulile stricte.

Labouvie-Vief et al. (1987) – studiu în care li s-a cerut subiecţilor să analizeze problema: ◦ Lui John îi place să bea mult, mai ales la petreceri. Soţia lui, Mary, îl avertizează că dacă se mai îmbată o dată va lua copiii şi îl va părăsi. John vine totuşi acasă beat după o petrecere de la birou. Îl părăseşte Mary pe John?

Se modifică abordarea problemelor morale, datorită reevaluării criteriilor utilizate pentru a judeca ce e bine şi ce e rău, fapt care îi diferenţiază pe adulţii tineri de adolescenţi.

Luare de decizii ◦ deciziile luate acum vor afecta întreaga viaţă a individului (funcţionare fizică, profesională, viaţă personală)

Care credeţi că sunt diferenţele şi asemănările dintre capacitatea de luare de decizii a adolescenţilor şi cea a adulţilor?

Învăţare în perioada copilăriei şi a adolescenţei accentul este pus pe „ce trebuie să ştiu? ” (respectiv achiziţie de abilităţi) se trece acum la „cum ar trebui să folosesc ceea ce ştiu? ” (integrarea abilităţilor din perspectivă practică) şi la „de ce ar trebui să ştiu? ” (căutarea sensului şi a scopului) (Papalia & Olds, 1992)

Se consideră că urmarea unui colegiu sau a unei facultăţi determină dezvoltarea capacităţii de a integra mai multe perspective în identificarea de soluţii la probleme întâlnite.

Se pare că vârsta adultă tânără este şi perioada în care creativitatea este la cote maxime (mai ales între 30 -40 de ani) ( Aiken, 1998) ◦ Atenţie la diferenţele în funcţie de domenii. . .

Dezvoltare socială Modificările importante în viaţa adultului tânăr (carieră, viaţă personală) se bazează extrem de mult pe deciziile luate. .

Tranziţia de la 30 de ani (“criza”) ◦ dorinţa profundă de a schimba propria viaţă

“Aşezarea” – 30/33 -40 ani ◦ perioada unor alegeri majore în jurul cărora se vor construi noile structuri ale vieţii individului

Relaţii sociale Formarea de cupluri Singurătatea Competenţa emoţională

Modificarea “tipurilor” de familie Divorţ Părinţi singuri Mame angajate Familii vitrege Concubinaj Familii fără copii Părinţi de acelaşi sex

Parenting Stiluri parentale - Baumrind (1971) Există 2 dimensiuni ale stilului parental considerate a fi hotărâtoare (Maccoby & Martin, 1983): ◦ gradul de căldură, suport şi acceptare (vs. respingere şi lipsa răspunsului) – “responsiveness” ◦ gradul de control şi “demandingness”

Responsiveness Ridicat Scăzut Ridicat STIL ECHILIBRAT (AUTHORITATIVE) STIL AUTORITAR (AUTHORITARIAN) Scăzut STIL PERMISIV STIL NEANGAJAT (REJECTINGNEGLECTING) Demandingness

De citit pentru cursul viitor: The psychology of regret – Poole et al. (2007), p. 501 -502 Beliefs that make smart people dumb - Poole et al. (2007), p. 552