EGIPTUL ANTIC Planul leciei 1 Aezarea geografic a

EGIPTUL ANTIC

Planul lecţiei 1. Aşezarea geografică a Egiptului 2. Rîul Nil 3. Agricultura – principala îndelitnicire a locuitori din valea Nilului

Obiectivele lecţiei : O 1 – să descrie aşezarea geografică a Egiptului utilizînd harta; O 2 - să prezinte argumente pentru afirmaţia lui Herodot „ Egiptul este un dar al Nilului” O 3 – să - şi formeze abilităţi de a extrage informaţii din diverse surse istorice;

Noţiuni noi: Cataractă – cădere de apă pe cursul unui rîu.

Deltă - loc de vărsare a unui rîu în mare sau ocean, unde se depune mîl şi nisip.

Pustiu - regiune întinsă nisipoasă, aproape lipsită de vegetație din cauza temperaturilor înalte.

Oază – loc în pustiu cu vegetaţie şi apă.

E g i p t u l A n t i c Ţară în nord Estul Africii

Egiptul era situat dea lungul rîului Nil Река на северо-востоке Африки.

Marea Mediterană Priviţi atent harta şi răspundeţi la următoarele întrebări : Cemare sese afla partea de Unde afla graniţa de vest sud La nord rîul Nil se varsă în Ce seîn află în partea de a. Egiptului ţării? ? Marea Mediterană. esta a. Egiptului? ea ar M e şi Ro 1 Prag — La sud graniţele Egiptului se În partea de est ţărmurile În partea de vest a Egiptului În care mare se varsă rîul întind pînă la prima Egiptului sunt spălate de Nil? se afla pustiul. cataractă a Nilului. Marea Roşie.

MAREA MEDITERANĂ iu st Pu u sti Pu ă ct a r a t I ca MA RE A RO ŞIE

Cum credeţi Egiptul avea o aşezare geografică favorabilă? Mările şi pustiurile serveau drept bariere naturale în calea duşmanilor , astfel ţara devenea uşor de apărat.

Semne convenţionale: pustiu il munţi оaze cupru АHETATON Аbidos Theba rîul Nil aur r. N Memfis

Rîul Nil În cursul său Nilul formează o fîşie lungă şi îngustă de pămînt, pe care egiptenii antici o numeau Pămîntul negru. Cum crezi de unde vine acest nume ?

„Pămîntul negru” era fîşia de pămînt roditor de pe malurile Nilului pe care egiptenii îl foloseau pentru agricultură „Pămîntul negru”

Iunie – septembrie sezonul revărsărilor. Nilul ieşea din maluri, aducînd cu sine un sol mâlos, foarte fertil. În această perioadă ţăranii nu lucrau pe cîmpuri, ci la construcţia piramidelor sau a templelor.

Octombrie – februarie sezonul aratului şi semănatului În valea şi în delta Nilului se pîrguiau lanuri de orz şi grîu, Înverzea inul, în gădini se coceau legumele, în livezi – fructele, în vii –poama. Solul era moale şi se afîna uşor cu plugul de lemn. După ce însămînţau pămîntul egiptenii mînau peste el oile, caprele, porcii; animalele îngropau sămînţa în sol cu copitele lor.

Martie –mai sezonul recoltării secerişul Vînturatul La treierat, spicele erau aşternute pe pămînt şi erau mînate peste ele vitele, care dezghiocau boabele cu copitele. Apoi boabele erau strînse şi transportate în hambare.

Ţăranii săpau canaluri pentru aducerea apei le sectoarele unde nu ajungeau revărsările Nilului. O familie aparte nu era în stare să sape un canal şi să înalţe un dig. Egiptenii înfăptuiau aceste lucrări în comun. Aceste lucrări se desfăşurau sub îndrumarea unui funcţionar numit de rege.

Nilul era bogat în peşte, în preajma lui vieţuiau o mulţime de păsări şi animale.

Nilul era pentru egipteni şi cea mai sigură cale de transport.

Istoricul grec, Herodot, a vizitat Egiptul în jurul anilor 450 î. H. El a spus că Egiptul este un dar al Nilului. Dacă ieşti de acord cu această afirmaţie prezintă cîteva argumente ?