EFECTUL CONSUMULUI DE BAUTURI DULCI SI ALIMENTE TIP

EFECTUL CONSUMULUI DE BAUTURI DULCI SI ALIMENTE TIP FAST- FOOD ASUPRA OBEZITATII LA COPIL Dana-Teodora Anton-Paduraru

• Obezitatea = problema de sanatate publica importanta Boli cardiovasculare Complicatii pulmonare Disfunctii endocrine - Apnee obstructiva de somn - Astm - Intoleranta la efort fizic - Hipertensiune - Dislipidemie - DZ tip 2 - Insulinorezistenta

• Rata obezitatii in ultimul sfert de secol la copii si adolescenti: • 14% copii 2 -5 ani • 19% copii 6 -11 ani • Obezitatea aparuta in copilarie → adulti obezi

Alegeri alimentare Obiceiuri alimentare • Obezitatea = dezechilibrul intre: • energia acumulata din alimente si bauturi si • energia consumata prin metabolism si activitate fizica Factori metabolici Factori genetici

• Alegeri alimentare → consumul de alimente ”in oras” a crescut alarmant • Fast-food = • portii mari • densitate calorica (raport continut energetic/100 g alimente) ridicata • Exces caloric • Cresterea riscului de obezitate

= alimente nesanatoase Conținutul ridicat de grăsimi - produsele bogate în grăsimi și sărace în fibre potențează activitatea hormonilor cu acțiuni procancerigene Aportul caloric ridicat - Conținutul crescut de sare - excesul de calorii corespunzătoare unei porții de fast-food afectează balanța energetică, conducând inevitabil la acumularea de kilograme în plus dieta bogată în sodiu crește riscul de hipertensiune arterială, care conduce la rândul ei la boli cardiace și renale. Conținutul crescut de colesterol - Carnea roșie și carnea procesată consumul unor diete ce conțin cantități mari de colesterol conduce la afectarea funcției cardiace. consumul de carne procesată (inclusiv mezeluri, hamburgeri, hot-dogs) determină o creștere a producerii de estrogen. Excesul de estrogen crește riscul de cancer de sân precum și al celui cu localizări în alte organe influențate de hormonii sexuali

Meniuri fast-food pentru copii • Compozitie nutritionala: • bogate in grasimi si acizi grasi trans produsi industrial • densitate calorica ridicata • valoare nutritionala saraca • 3% intrunesc criteriile pentru o alimentatie sanatoasa

Meniuri fast-food pentru copii • Chiflă regular 52 g (făină de grâu, apă, zahăr, grăsime vegetală nehidrogenată, drojdie, sare iodată, emulsifiant E 472 e (şi E 481 la chiflele proaspete), conservant E 282, agent antioxidant E 300), • carne pui (tocată în înveliş pane) 2 x 50 g (carne din piept şi pulpă de pui, 56%, înveliş pane (făină grâu, ulei floarea soarelui, condimente, sare, pesmet, agenţi de coacere (E 450, E 500), drojdie, agenţi de tratare a făinii (E 300, E 920), extract de plante), apă, piele pui, sare), • sos (apă, ulei vegetal, dextroză, amidon din porumb modificat, oţet, gălbenuş de ou, sare, zahăr, condimente (conţine seminţe de muştar), extract de condimente, agent îngroşare E 415), • roşie, salată, castravete

• Industria fast-food afecteaza copiii intr-o mai mare masura decat adultii. • Un dezechilibru de numai 2% al balantei energetice a unui copil poate conduce la aparitia obezitatii. 30 kcal =

• Studiu pe 6212 copii si adolescenti (6 -19 ani) - a evaluat consumul total de energie pe 24 h • 2 sondaje, pe parcursul a 2 zile neconsecutive, alese la un interval de 3 -10 zile • Concluzii: copiii care au mancat fast-food : • → aport caloric zilnic mai mare • → au cosumat alimente cu densitate calorica mai mare • → au consumat mai putine fibre, fructe si legume. Bowman SA, Gortmaker SL, Ebbeling CB, Pereira MA, Ludwig DS. ”Effects of fast-food consumption on energy intake and diet quality among children in a national household survey”. Pediatrics 2004; 113: 112– 118.

• Studiu pe 2379 fete (9 -19 ani) – a utilizat raportarea individuala a frecventei consumului de fast-food • Concluzii: -aportul caloric a crescut de la 1837 kcal (fecventei scazute a consumului de fast-food) la 1966 kcal (frecventare crescuta a restaurantelor de profil) Schmidt M, Affenito SG, Striegel-Moore R, Khoury PR, Barton B, Crawford P, Kronsberg S, Schreiber G, Obarzanek E, Daniels S. ”Fastfood intake and diet quality in black and white girls”. Arch Pediatr Adolesc Med 2005; 159: 626– 631.

• Studiu pe 101 fete (8 -11 ani) • Concluzii: • fetele care au consumat fast-food ≥ 2 ori / sapt au inregistrat o crestere semnificativa a IMC, in comparatie cu grupul care a frecventat ≤ 2 ori/sapt sau deloc localurile fast-food. Thompson OM, Ballew C, Resnicow K, Must A, Bandini LG, Cyr H, Dietz WH. ”Food purchased away from home as a predictor of change in BMI z-score among girls”. Int J Obes 2006; 28: 282– 289.

• Bauturi dulci → cresterea incidentei obezitatii • 1 din 5 copii consuma frecvent bauturi carbogazoase.

• Pentru fiecare portie aditionala de bautura indulcita consumata, creste atat IMC cat si frecventa obezitatii la copil 15 -18 lingurite = 240 kcal

• Pentru fiecare portie aditionala de bautura indulcita consumata, creste atat IMC cat si frecventa obezitatii la copil

• Pentru fiecare portie aditionala de bautura indulcita consumata, creste atat IMC cat si frecventa obezitatii la copil 60%

• Cantitatea totala de energie continuta de sucuri a crescut cu 135% din 1977 si pana in 2011 → suplimentarea aportului caloric zilnic cu 278 kcal • Consumul de lapte a scazut cu 38% → expansiunea epidemiei obezitatii in perioada copilariei

• Chiar si sucul natural de fructe, considerat o varianta sanatoasa a bauturilor carbogazoase, contine in realitate aproape aceeasi cantitate de zahar 220 ml 10 lingurite = 25 g fructoza

• 15 g fructoza/zi nu este daunatoare, • dar o cantitatea de fructoza x 10 reprezinta un factor important pt aparitia obezitatii si al altor boli cronice. • Adolescentii au cel mai mare consum zilnic de fructoza (12% din totalul caloric zilnic) si 95% dintre adolescenti primesc > 25% din necesarul caloric zilnic din fructoza. • Fructoza are acelasi efect asupra ficatului ca si alcoolul, determinand acumularea de grasime in celulele hepatice → ficat gras non-alcoolic.

• Studiile au corelat direct cresterea consumului de alimente si bauturi dulci cu cresterea in greutate • 548 elevi (11, 7 ani ) – s-a urmarit consumul de produse dulci timp de 19 luni • Concluzii: pentru fiecare aliment dulce consumat in plus fata de dieta obisnuita, atat IMC cat si incidenta obezitatii au inregistrat o crestere semnificativa Ludwig DS, Peterson KE, Gortmaker SL. ”Relation between consumption of sugar-sweetened drinks and childhood obesity: a prospective, observational analysis”. Lancet. 2001; 357: 505 -508.

• Sfaturi pentru o alimentatie sanatoasa: • evitarea utilizarii dulciurilor drept recompensa • promovarea gustarilor sanatoase bazate pe fructe proaspete, iaurturi simple, nuci si in general a alimentelor bogate in fibre si apa si sarace in grasimi si zahar • obisnuinta de a lua micul dejun in fiecare dimineata, acest obicei contribuind la insusirea unei discipline alimentare • crearea unui regim de masa regulat si încurajarea copiilor sa constientizeze ceea ce mananca • incurajarea unui consum adecvat de apa

• Unul dintre factorii implicati in obezitate poate fi si interzicerea totala a consumului unor alimente • →exista studii care arata ca acest lucru nu conduce decat la o dorinta si mare a copiilor de a consuma mancarurile interzise • In locul restrictiei alimentare → varietate de alimente sanatoase, care sa includa fructe si legume

Somnul si obezitatea la copil • Obezitatea = problema epidemica internationala Atentie deosebita acordata factorilor de risc si preventiei

Somnul si obezitatea la copil • Cauzele obezitatii: • Marirea aportului de calorii • Scaderea activitatii fizice • Alti factori: durata si calitatea somnului

Somnul si obezitatea la copil • Beneficiile unui somn de calitate: • Cresterea capacitatii de concentrare • Imbunatatirea dispozitiei generale • Dezvoltarea sistemului imun • Cresterea calitatii vietii

Somnul si obezitatea la copil • Beneficiile unui somn de calitate: • Rol in crestere, dezvoltare si maturizare • Reglarea homeostaziei si a sistemelor hormonale, implicate in: • Dezvoltarea somatica si intelectuala • Maturare cerebrala • Procesarea informatiilor si consolidarea memoriei

Somnul si obezitatea la copil • Un somn de calitate Preventia obezitatii

Somnul si obezitatea la copil • Durata somnului ↓ ≈ prevalenta obezitatii ↑ • Copii cu varste 10 – 17 ani, daca li se ofera conditii, folosesc pentru somn in medie 9 ore/zi • Statistici efectuate pe adolescenti arata o durata a somnului ≤ 7 ore National Sleep Foundation: Sleep in America Poll. Washington: 2006

Somnul si obezitatea la copil • Studiu efectuat in Marea Britanie pe 8000 copii, a masurat T, G, BMI • Au fost luati in considerare si alti factori de risc posibili implicati in aparitia obezitatii: educatia materna, factori intrauterini si perinatali, obiceiuri alimentare, caracteristici familiale si demografice • Rolul calitatii somnului apreciat prin chestionare adresate parintilor • Concluzii: somnul reprezinta un factor de risc independent • (< 10, 5 h/zi la varsta de 3 ani → risc cu 45% mai mare de obezitate la varsta de 7 ani, in comparatie cu >12 h/zi) Reilly JJ, Armstrong J, Dorosty AR, et al. Early life risk factors for obesity in childhood: cohort study. BMJ. 2005; 330: 1357

Somnul si obezitatea la copil • Studiu efectuat in Statele Unite pe 915 copii, a masurat BMI, pliu cutanat subscapular si tricipital • Numarul de ore de somn / zi la 6 luni, 1 an si 2 ani • Concluzii: -durata medie a somnului < 12 h /zi in primul an de viata → risc x 2 de obezitate la varsta de 3 ani Taveras EM, Rifas-Shiman SL, Oken E, Gunderson EP, Gillman MW. Short sleep duration in infancy and risk of childhood overweight. Arch Pediatr Adolesc Med. 2008; 162: 305 -11

Somnul si obezitatea la copil • Cercetatori din Noua Zeelanda au urmarit 1037 copii de la nastere pana la varsta de 32 ani • S-au utilizat informatii referitoare la durata somnului la 5, 7, 9 si 11 ani • Concluzii: - reducerea somnului in copilarie cu 1 ora/zi → crestere cu 50% a riscului de obezitate la varsta de 32 ani Landhuis CE, Poulton R, Welch D, Hancox RJ. Childhood sleep time and long-term risk for obesity: a 32 -year prospective birth cohort study. Pediatrics. 2008; 122: 955 -60

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 1. Cresterea poftei de mancare - lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza centrul foamei LEPTINA (hormon eliberat de tesutul adipos) GRELINA (hormon eliberat de celulele endocrine gastrice) Landhuis CE, Poulton R, Welch D, Hancox RJ. Childhood sleep time and long-term risk for obesity: a 32 -year prospective birth cohort study. Pediatrics. 2008; 122: 955 -60

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 1. Cresterea poftei de mancare - lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza centrul foamei LEPTINA (hormon eliberat de tesutul adipos) GRELINA (hormon eliberat de celulele endocrine gastrice) = marker al unui nivel suficient de energie ↓ leptinei – indica sistemului nervos o epuizare a rezervelor de energie → apetit ↑ Landhuis CE, Poulton R, Welch D, Hancox RJ. Childhood sleep time and long-term risk for obesity: a 32 -year prospective birth cohort study. Pediatrics. 2008; 122: 955 -60

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 1. Cresterea poftei de mancare - lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza centrul foamei LEPTINA (hormon eliberat de tesutul adipos) GRELINA (hormon eliberat de celulele endocrine gastrice) = marker al unui nivel suficient de energie (marker periferic de satietate) = marker al deficitului de energie ↓ leptinei – indica sistemului nervos ↑ grelina - joaca un rol in stimularea o epuizare a rezervelor de energie ↑ apetitului si in promovarea stocarii → apetit ↑ caloriilor ingerate Erin C. Hanlon 1 and Eve Van Cauter. Quantification of sleep behavior and of its impact on the cross-talk between the brain and peripheral metabolism. PNAS. September 13, 2011. Vol 108, suppl 3, 15609 -15616

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 1. Cresterea poftei de mancare - lipsa de somn influenteaza hormonii care controleaza centrul foamei LEPTINA (hormon eliberat de tesutul adipos) GRELINA (hormon eliberat de celulele endocrine gastrice) • Studiile arata ca deprivarea de somn determina niveluri ↑ grelina si niveluri ↓ leptina, cu o crestere corespunzatoare a senzatiei de foame si a apetitului, in special pentu alimente bogate in grasimi si carbohidrati Taheri S. Short sleep duration is associated with reduced leptin, elevated ghrelin, and increased body mass index. PLo. S Med. 2004; 1: e 62

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 2. Disponibilitatea unui timp mai mare acordat meselor - Persoanele care dorm mai putin in timpul noptii vor consuma mai multe alimente decat persoanele cu o durata normala de somn, deoarece au mai mult timp la dispozitie, in special pentru gustari nesanatoase Nedeltcheva AV, Kilkus JM, Imperial J, Kasza K, Schoeller DA, Penev PD. Sleep curtailment is accompanied by increased intake of calories from snacks. Am J Clin Nutr. 2009; 89: 126 -33

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 3. Scaderea activitatii fizice - Persoanele care nu dorm suficient sunt mai obosite, si in consecinta se va reduce timpul acordat activitatii fizice - Persoanele deprivate de somn au tendinta de a petrece mai mult timp in fata televizorului si de a acorda mai putin timp practicarii sporturilor. Patel SR, Hu FB. Short sleep duration and weight gain: a systematic review. Obesity (Silver Spring). 2008; 16: 643 -53

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 4. Scaderea temperaturii corporale - Experimente efectuate in laborator demonstreaza ca deprivarea de somn determina scaderea temperaturii corporale, ceea ce conduce la o scadere a consumului de energie si, in final, la acumularea de kg in plus. Manini TM, Everhart JE, Patel KV, et al. Daily activity energy expenditure and mortality among older adults. JAMA. 2006; 296: 1719

Somnul si obezitatea la copil • Cum influenteaza somnul greutatea corporala? 5. Modificari metabolice in organism - Deprivarea de somn este asociata cu o scadere a tolerantei la glucoza si o scadere a sensibilitatii la insulina - Deprivarea de somn provoaca o secretie suplimentara de GH si cresterea secretiei de cortizol Rachel Leproult and Eve Van Cauter. Role of Sleep and Sleep Loss in Hormonal Release and Metabolism. Endocr Dev. 2010; 17: 11– 21 Kristen L. Knutson. Does inadequate sleep play a role in vulnerability to obesity? Am J Hum Biol. 2012 May ; 24(3): 361– 371

Somnul si obezitatea la copil • Durata optima a somnului (Academia Americana de Somn): • 1 -4 luni: 14 -15 ore de somn / zi • 4 -12 luni: 14 -15 ore de somn / zi • 1 -3 ani: 12 -14 ore de somn / zi • 3 -6 ani: 10 -12 ore de somn / zi • 7 -12 ani: 10 -11 ore de somn / zi • 12 -18 ani: 8 -9 ore de somn / zi

Somnul si obezitatea la copil • Aprecierea unui somn insuficient: • dificultati de trezire dimineata • somnolenta sau oboseala excesiva in timpul zilei, asociate cu dificultati de concentrare la scoala sau pentru realizarea temelor • dificultati in incercarea de adormire a copilului seara • treziri sistematice din somn pe timpul noptii Massachusetts General Hospital. Chronic insufficient sleep increases obesity, overall body fat in children. Science. Daily, 20 May 2014 E. M. Taveras, M. W. Gillman, M. -M. Pena, S. Redline, S. L. Rifas-Shiman. Chronic Sleep Curtailment and Adiposity. Pediatrics, 2014; 133 (6): 1013

Somnul si obezitatea la copil • Recomandari pentru o calitate mai buna a somnului (Academia Americana de Somn): • stabilirea unor activitati relaxante inainte de a pregati copilul de culcare • evitarea televizorului, calculatorului sau a jocurilor video cu cel putin 3 ore inainte de culcare • evitarea inaintea orei de somn a consumului de mancaruri consistente, precum si a alimentelor sau bauturilor cu efect stimulant (ciocolata, sucuri acidulate ce conțin cafeina) Massachusetts General Hospital. Chronic insufficient sleep increases obesity, overall body fat in children. Science. Daily, 20 May 2014 E. M. Taveras, M. W. Gillman, M. -M. Pena, S. Redline, S. L. Rifas-Shiman. Chronic Sleep Curtailment and Adiposity. Pediatrics, 2014; 133 (6): 1013

Somnul si obezitatea la copil • Concluzii: - Somnul reprezinta un factor de risc important si independent al obezitatii la copii si adolescenti si trebuie luat in considerare atunci cand se are in vedere preventia si managementul obezitatii - O data invatata disciplina unui somn de calitate, copilul are o complianta mai buna in ceea ce priveste disciplina alimentara si a activitatii fizice.