Educaie pentru dezvoltare durabil Noi trim pe ruri

Educaţie pentru dezvoltare durabilă

“Noi trăim pe râuri în aval” Brundland Report

Ce ne propunem: �Să înţelegeţi – din punct de vedere geografic – dezvoltarea durabilă �Să înţelegeţi condiţionările dintre geosisteme �Să cunoaşteţi mecanismele care produc o serie de crize în mediul natural şi social �Să puteţi explica elevilor voştri toate acestea

Probleme de abordat: A. Dezvoltarea durabilă – de la concept la acţiune �Apariţia conceptului DD �Evoluţia conceptului DD �Reglementări naţionale şi internaţionale �Acţiuni în sprijinul DD

B. Relaţii conflictuale între mediul natural şi social care afectează DD �Componentele mediului natural �Categorii de activităţi antropice ce afectează mediul natural �Riscurile sociale şi economice cu proiecţie în DD

C. Identificarea resurselor şi industriilor durabile �Activităţi economice durabile �Rolul protecţiei mediului în DD

�Cum îi facem pe cei din jurul nostru să înţeleagă DD? �Cunoaştem �Înţelegem �Explicăm �Construim activităţi

Unde suntem acum?

Mediu natural = neatins de interventia omului

Mediul antropic = determinat de actiunea omului, antropogen

Antropizare nu exista in DEX

De unde a pornit totul. . . (1) 1972 – Stockholm Conference on the Human Environment 1980 – World Conservation Strategy of International Union for the Conservation of Nature (IUCN) Ţările dezvoltate au înţeles faptul că există un PREŢ pentru creşterea economică.

De unde a pornit totul. . . (2) WECD (World Commission on Environment and Development) 1983 – ONU Degradarea mediului ca urmare a expansiunii economice, pericolul epuizării resurselor 1984 - Brundtland Commission Scop Să unească ţările într-o misiune comună pentru dezvoltarea durabilă

Comisia Brundland A lucrat între 1984 şi 1987 Gro Harlem Brundtland Mansour Khalid -Unirea comunităţii internaţionale pentru a îmbrăţişa obiectivele de durabilite pentru problemele globale - Conştientizarea problemelor -Soluţii şi implementarea lor

Misiunea comisiei �Să re-examineze problemele critice ale mediului şi ale dezvoltării �Să formuleze propuneri inovative, concrete şi realiste pentru rezolvarea lor �Să întărească în plan internaţional cooperarea pentru mediu şi dezvoltare �Să evalueze şi să propună noi forme de cooperare între organizaţii şi state

Domenii de interes pentru comisie �Ariile de populare intensă �Securitatea alimentară �Extincţia speciilor şi resursele genetice �Energia �Industria �Aşezările umane �Focalizare asupra relaţiilor dintre aceste domenii

1987

1992 - Conferinţa de la Rio de Janeiro Earth Summit (1) � 144 sefi de state şi de guverne � 2. 400 reprezentanţi ONG � 17. 000 participanţi (Global Forum) United Nation Framework Convention on Climate Change Kyoto Protocol Convention on Biological Diversity

1992 - Conferinţa de la Rio de Janeiro Earth Summit (2) �Documente Declaraţia de la Rio pentru mediu şi dezvoltare Agenda 21 Principiile pădurii

Cine si cum a adoptat Protocolul de la Kyoto? Sursa: Wikipedia

Definirea DD �Dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".

Declaraţia de la Rio 27 de principii pentru DD (http: //en. wikipedia. org/wiki/Rio_Declaration_on_Environment_and_Development) �Oamenii au dreptul să trăiască în armonie cu natura �Oamenii au dreptul la dezvoltare �Protecţia mediului în procesul de dezvoltare �Eradicarea sărăciei �Prioritate pentru ţările mai puţin dezvoltate �Cooperare pentru protecţia ecosistemelor �Participare publică �Compensaţii pentru victimele poluării sau ale crizelor de mediu �EIA – environmental Impact Assessments

Declaraţia de la Rio 27 de principii pentru DD (http: //en. wikipedia. org/wiki/Rio_Declaration_on_Environment_and_Development) �Dar şi. . . �Rolul vital al femeilor �Mobilizarea şi încurajarea tinerilor �Rolul vital al populaţiilor indigene �Oameni aflaţi sub opresiune �Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului �Disputele de mediu

Ce a urmat după Rio? � 2002 – “Rio+10” Johannesburg � 2012 - “Rio+20” Rio de Janeiro � 2014641 Synthesis_report_Web_Implementarea_princ ipiilor_2012. pdf �O analiză complexă a aplicării principilor Agendei 21 pe Glob realizată de specialiști ONU

Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (1) �Combaterea sărăciei: �a scăzut ușor numărul oamenilor care trăiesc cu mai puțin de 1, 25 dolari/zi �A crescut ușor numărul de copii în școli, mai ales cel al fetelor – educația fiind un avantaj pentru angajabilitatea viitorilor adulți. �Implementarea principiului a fost influențată de criza mondială �Nu s-a reușit reducerea mortalității infantile la nivel global �A scăzut ușor numărul copiilor cu malnutriție �RATĂ GENERALĂ – situație stagnantă

Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (2) �Schimbarea comportamentului consumerist: consumerist � A crescut comportamentul consumerist și s-a dezvoltat/a apărut și în țări care nu cunoscuseră acest comportament până în 1992 �Țările urmăresc creșterea consumului pentru taxele pe care le încasează �Producțiile mai mari sunt sursa consumerismului �Au crescut sumele alocate consumului �RATA GENERALA: declin

Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (3) �Integrarea mediului în dezvoltare și în luarea deciziilor: �Majoritatea țărilor au creat instituții și au adoptat legislație pentru inserția problemelor mediului în procesul de dezvoltare. �Influența și impactul acestora la nivel de planificare și management, rămâne limitată în majoritatea țărilor. �S-au creat instrumente ce promovează integrarea problemelor mediului în afaceri responsabile dar rezultatele – deși notabile – sunt puțin numeroase. �Deși tehnologia a evoluat țările aflate în curs de dezvoltare nu își permit achiziții în acest sens. �RATA GENERALA: ușoară evoluție

Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (4) Care sunt principiile implementate foarte bine în ultimii 20 de ani? �P. 13. Statele trebuie să dezvolte legislație națională pentru acordarea de compensații victimelor poluării și degradării mediului. �P. 14. Statele trebuie să coopereze în descurajarea sau prevenirea relocării și transferului substanțelor care cauzează degradarea mediului �P. 18. Statele trebuie să notifice imediat celelalte state despre producerea unor dezastre naturale sau despre apariția unor situații de urgență care au efecte asupra mediului �P. 21. Creativitatea, idealurile și curajul tinerilor lumii trebuie încurajate prin crearea unor parteneriate globale cu scopul atingerii dezvoltării durabile și pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru toti. �P. 25. Pacea, dezvoltarea și protecția mediului sunt interdependente și indivizibile.

Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor Agendei 21 (5) Principiile pentru care nu s-au înregistrat efecte: �P. 2. Statele au, în acord cu principiile Chartei ONU si ale legilor internaționale, dreptul să își gestioneze singure resursele, calitatea mediului și politicile de dezvoltare. �P. 19. Statele trebuie să notifice imediat și să ofere informații relevante țărilor vecine în cazul unor crize de mediu. �P. 20. Femeile au un rol esential în managementul mediului și dezvoltare.

Dezvoltarea durabilă în UE �În UE – Consiliul European de la Goteborg (iunie 2001) adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă �A propus un set de indicatori (36) de DD având drept scop monitorizarea aplicării strategiei �Iunie 2006 – strategia revizuită

In Romania http: //www. mmediu. ro/beta/d omenii/dezvoltaredurabila/strategia-nationala-aromaniei-2013 -2020 -2030/

În anul 2000 Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), ca agenţie de implementare a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), împreună cu Capacity 21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a început implementarea Agendei Locale 21.