EDUCAIA INCLUZIV CERIN PENTRU O COAL MODERN Training

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ – CERINŢĂ PENTRU O ŞCOALĂ MODERNĂ Training pentru elevi , părinţi şi profesori realizat în cadrul atestării. Realizat : Orlov Diana, profesoară la Liceul Teoretic , , M. Sîrghi”

Obiective: O 1 - să definească sistemul de educaţie incluziv. O 2 - să identifice factorii şi formele incluziunii. O 3 - să analizeze conceptul de incluziune, utilizănd metode active de învăţare O 4 - să propună paşi pentru crearea unui mediu şcolar , care să sugereze o cultură şcolară incluzivă în LT, , M. Sîrghi” O 5 -să argumenteze necesitatea schimbării abordării tradiţionale în abordare incluzivă .

Evocare Activitatea , , Locul din dreapta mea este liber. Doresc să-l ocupe. . . ” Tehnica , , Harta conceptuală” Întrebări: 1. Doar unii copii au drepturi? 2. Prezenţa căruciorului, ochelarilor. . . Poate influenţa copiii? 3. Avem grupe de copii care nu au drepturi? 4. Cum se grupează copiii la lecţii, înafara lecţiilor?

Realizarea sensului: Lucrul în grup: Studierea informaţiei: , , Educaţia incluzivă –cerinţă pentru o şcoală modernă” Definiţii: Educaţia (şcoala) incluzivă exprimă extinderea scopului şi a organizării şcolii obişnuite (transformarea acesteia) pentru a putea răspunde unei diversităţi mari de copii, în speţă copiilor marginalizaţi, defavorizaţi şi / sau excluşi de la educaţie Şcoala incluzivă este cea , care poate răspunde unei diversităţi mari de copii, o şcoală în care toţi participă şi sunt trataţi ca fiind la fel de importanţi.

Declarația de la Salamanca, 1994 Sistemele de învăţământ ar trebui proiectate şi programele educaţionale implementate în aşa mod încât să ţină seama de marea diversitate a copiilor. http: //www. unesco. de/fileadmin/medien/Dokumente/Bildung/Salamanca_Declaration. pd f 6

Abordări tradiționale, istorice Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES): Excluderea din familii și comunități Plasarea în instituții rezidențiale, de tip internat Acces limitat la educație 7

Cauzele excluderii Cauze de sistem Ineficienţa sistemului în a răspunde necesităţilor familiei și copilului Lipsa serviciilor de educație incluzivă Insuficiența serviciilor de sprijin familial Cauze ce ţin de familie Iresponsabilitatea părinţilor Probleme materiale familiilor Cauze ce ţin de copil Starea sănătății copilului Probleme de dezvoltare Demotivare şcolară şi eşec şcolar 8

Schimbarea retoricii / semanticii § Invalid § Handicapat § Copil cu dizabilitate § Defectologie § Educație corecțională § Copil cu cerințe educaționale speciale § Educație incluzivă 9

Cerinţe Educaționale Speciale (CES)? CES - totalitatea dificultăţilor de învăţare, care complică, îngreuiază adaptarea şcolară şi socială a copilului 10

Clasificarea CES UNESCO(1995): - tulburări emoţionale (afective) şi de comportament; tulburări de limbaj; dificultăţi de învăţare; întârziere/deficienţă mintală/intelectuală/ dificultăţi severe de învăţare; deficienţe fizice/neuromotorii; deficienţe de văz; deficienţe de auz Alte situații copii care cresc în medii defavorizate; copii ce aparţin unor grupări etnice minoritare; - copii ai străzii; - copii bolnavi de SIDA; - copii cu comportament deviant 11

Identificarea copiilor cu CES Din perspectivă socială: • Familia • Asistentul social • Rudele Din perspectivă educațională: • Instituția preșcolară • Învățătoarea • Psihologul școlar • Dirigintele • Cadrele didactice Din perspectivă medicală: • Medicul de familie • Medicul pediatru • Medicul specialist (pe domenii) ! Principiul identificării și intervenției timpurii 12

! Este greșit să apreciem inteligența copiilor numai după rezultatele şcolare. Thomas Edison, important inventator și om de afaceri american era considerat un elev mediocru. Albert Einstein, autorul teoriei relativității, nu a vorbit până la trei ani, dînd, impresia că este retardat mintal. Datorită dificultății de a se adapta la școală, profesorii l-au considerat un copilproblemă, îndărătnic și diferit, care nu vrea să învețe. (Sindromul Einstein, identificat cu sindromul Asperger, în care micii pacienți, deși au tulburări de vorbire, de comportament și de integrare socială, sunt adevărate genii). Există aspecte ale inteligenței care nu se pot măsura prin abilitatea cu care manevrăm simbolurile grafice sau verbale care alcătuiesc testele școlare. 13

Test de atitudine implicită Rezultatele acestui test de atitudine implicită aduc unele dezvăluiri neconfortabile: toţi folosim stereotipuri, tot timpul, fără s-o ştim. Mediul nostru ne “hrăneşte” stereotipurile, iar noi le absorbim, chiar dacă tare mult am prefera să n-o facem.

Forme de incluziune TOTALĂ Frecventarea tuturor disciplinelor şcolare, pe întreaga durată a lecţiilor PARȚIALĂ Frecventarea doar a unor discipline, în funcţie de capacitatea de participare ocaziţională Participarea doar la activităţi de socializare, extradidactice FLEXIBILITATE, MOBILITATE 15

Modele de incluziune: Educaţie în comun în şcoală obişnuită a şcolii de masă. Este un obiectiv complex, care necesită o pregătire minuţioasă atât a familiei şi copilului , cît şi a corpului didactic, contingentului de elevi şi părinţii din şcoala integratoare. Doar pentru o mică parte din copiii cu CES instruirea în şcoala de masă poate fi mai eficientă decît instruirea în instituţia specială.

Clase speciale în şcoala de masă Elevii cu CES sunt instruiţi după programe speciale , dar sunt acceptaţi ca membri cu drepturi depline ai colectivităţii şcolare şi participă la diverse activităţi extracurriculare de rînd cu elevii fără deficienţe.

Clase de recuperare a copiilor cu dificienţe. Are loc , pe de o parte, instruirea diferenţiată a copiilor în şcoala specială , iar pe de altă parte- instruire lor în clasă de reabilitare în condiţiile şcolii generale.

Clase cu instruire compensător – terapeutică. Acestea sunt destinate copiilor din grupele de risc care , deşi nu au devieri de dezvoltare, atestă un nivel redus de maturitate şcolară , soldat cu dificultăţi de învăţare şi socializare.

Reflecţie. Analizaţi conceptul de incluziune utilizînd metoda cubului Descrie- Cum arată ? Ce este? Compară- Cu ce seamănă şi cu ce diferă? Asociază – La ce te face să te gândeşti? Analizează- Din ce e făcut? Din ce se compune Aplică – Cum poate fi folosit? Argumentează pro / contra–E bun sau rău? De ce? (Jocul , , Colţul opiniei”)

Plan educațional individualizat PEI – standard educațional, aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum la 24 noiembrie 2011, (decizie validată prin Ordinul ME nr. 952 din 06. 12. 2011) 21

Echipa PEI cadrul didactic de sprijin (dacă este); dirigintele clasei; profesorii la clasă; psihologul; logopedul; profesorul itinerant( activează în mai multe şcoli) ! Componența nominală a echipei PEI se aprobă prin ordinul directorului instituției de învățămînt 22

Caracteristici-cheie PEI t iza l a u ivid d in il p o ec p t a tr n e c PEI incluziv coor dona t acce sibil 23

Cine participă la educația incluzivă? Toți copiii, indiferent de starea lor de sănătate și/sau situația lor socială Cadrele didactice Părinții Autoritățile Comunitatea 24

Concept Educația incluzivă: Este o abordare şi un proces continuu de dezvoltare a politicilor şi practicilor educaţionale, orientate spre asigurarea oportunităţilor şi şanselor egale pentru persoanele excluse/marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale la dezvoltare şi educaţie Prevede schimbarea şi adaptarea continuă a sistemului educaţional pentru a răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor ce decurg din aceasta ESTE O PROVOCARE SPRE SCHIMBAREA ATITUDINILOR ŞI MENTALITĂŢII 25

Schimbarea școlii Abordarea tradițională Abordarea incluzivă • Prioritatea o constituie elevii „buni“. • Toţi elevii sunt consideraţi la fel de importanţi. • Cei mai buni profesori sunt cei care au rezultate bune cu cei mai buni elevi. • Cei mai buni profesori sunt cei care ii ajuta pe toţi elevii sa înregistreze progrese. • Instituțiile sunt evaluate /apreciate după rezultatele obţinute de cei mai buni elevi. • Instituțiile sunt evaluate/apreciate după progresul înregistrat de toţi elevii. • Părinții sunt doar informați, de regulă public, despre problemele și insuccesele copilului. • Părinții sunt implicați direct în remedierea problemelor cu care se confruntă copilul. • Educația este, în general, problema școlii. • Educația devine problema tuturor. 26

Concluzii Rolul și responsabilitățile instituției incluzive rezidă în: Satisfacerea necesităților educaționale tuturor copiilor Schimbarea de atitudini, comportamente, conținuturi educaționale, pentru a răspunde diversității copiilor Aplicarea practicilor nediscriminatorii în procesul de educație Prevenirea și combaterea excluderii și/sau marginalizării în educație Centrarea procesului de educație pe potențialul elevilor, urmărind dezvoltarea acestuia 27

Provocarea … Crearea unui mediu şcolar în care toţi elevii şi profesorii să se simtă confortabil şi bineveniţi, care să sugereze o cultură şcolară incluzivă şi care să îi încurajeze pe părinţi şi pe membrii comunităţii să viziteze şcoala şi să participe la activităţile acesteia. Ce putem face în liceul nostru?

O sută de căi (traducere şi adaptare după Loris Malaguzzi) Copilul are: • O sută de limbaje, • O sută de mâini, • O sută de gânduri, • O sută de moduri de a gândi, Jocul şi vorbirea. O sută, mereu o sută de feluri: De a asculta, De a se minuna, De a iubi. O sută de jucării Pentru a cânta şi a înţelege. O sută de cuvinte pentru a descoperi, O sută de cuvinte pentru a inventa, O sută de cuvinte pentru a visa. • Copilul are: O sută de limbaje (şi o sută de sute încă). • Dar. . . i se fură nouăzeci si nouă. Şcoala şi cultura - Separă capul de corp. I se spune copilului Să gândească fără să-şi folosească mâinile. Să facă lucrurile fără a gândi. Să asculte • şi nu să vorbească. Să înțeleagă fără a se bucura. I se spune copilului Că munca şi jocul, Realitatea şi fantezia, Ştiinţa şi imaginaţia, Cerul şi pământul, Raţiunea şi visul Sunt lucruri Care nu merg împreună. Şi atunci când i se spune copilului că SUTA nu există, Copilul răspunde Nu-i adevărat ! Exista. . . o sută. 29

Elaboraţi un cvintet cu substantivul , , incluziune” respectând structura acestuia: Primul vers este un singur cuvânt-cheie(de obicei un substantiv) referitor la subiectul în discuţie. Al doilea vers e format din două cuvinte(adjective) Versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, de obicei la gerunziu) Al patrulea vers e format din patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de problemă , subiectul în cauză. Ultimul vers este format dintr-un cuvânt ce exprimă esenţa problemei.

În loc de concluzii Fiecare copil pe care-l instruim este un OM pe care-l cîștigăm ! Victor Hugo 31