edin de nvare Colaborativ cu directorii adjunci pe
Ședință de Învățare Colaborativă cu directorii adjuncți pe educație Colaboratorii CSPT , , Orhideia, , 20. 04. 2017
20. 04. 2017 Deschiderea ȘÎC � Tema: Sanatatea mintala la adolescenti incadrata in campania “Ma inteleg si ma accept asa cum sunt” � Scopul: Sensibilizarea profesionistilor din sistemul de invatamint spre implicarea activa in campania “Ma inteleg și ma accept asa cum sint” � Obiective specifice: 1. Formarea viziunii despre Sanatatea Mintala la adolescenti 2. Identificarea factorilor perturbatori ce duc la turburari de sanatate mintala( comportament deviant, adictii, stres, depresie, tentative suicidare). � 3. Prevenirea consecintelor de tulburare mintala � 4. Referirea catre servicii abilitate de solutionare optima a probleme de sanatate mintala la adolescenti. �
Cunoașterea � 1. Numele Prenumele; � 2. Instituția unde activați; � 3. Un proverb preferat.
Sănătatea mentală (OMS) �o stare pozitivă, de bine, de credinţă în �propria valoare a individului, �în demnitatea şi valoarea celorlalţi, �abilitatea de a-şi gestiona �lumea interioară, gândurile şi sentimentele, �de a-şi organiza viaţa şi asuma riscuri, �de a iniţia, dezvolta şi sustine relaţii personale mutuale satisfăcătoare şi �capacitatea psihicului �de a se adapta la schimbări şi � de a-şi reveni dupa şocuri şi stresuri.
Care sunt problemele copiilor: Părinţii - resursă pentru copii, în rezolvarea problemelor.
Tulburări mintale • 15% populație au Anual probleme psihoemoționale • Fiecare a patra persoană care se adresează la AMP suferă de o tulburare mintală � 3 mln utilizatori de alcool decedează � 6 mln de fumători decedează � 350 mln persoane cu depresie � 20 mln tentative de suicid � 1, 1 mln se sinucid
Criza adolescenței - Ce inseamna? - în perioada adolescenței putem asista la o serie de schimbări în special în plan - - comportamental, parinții ajungand sa nu-si mai recunoască propriul copil, trăind cu impresia că au in fața lor o persoană străină. Acest lucru este adevărat deoarece adolescentul trece prin transformari fizice si schimbări ale personalitații sale deopotrivă. Problema depresiei ocupa un loc central in această criza a adolescenței, toți adolescenții trec prin ”momente de deprimare”, insă o parte dintre ei pot trece printr-o stare de depresie in adevăratul sens al cuvantului. Care sunt simptomele tipice ale depresiei care caracterizează felul de a fi al adolesceților sau stările lor sufletești? Aici se pot înscrie: proasta dispoziție, inchiderea in sine, plictiseala, apatia, rusinea, pierderea stimei de sine, tendințele suicidare, tulburari de somn. Cît este de importantă susținerea adolescenților? Cine să o facă? Reguli de comunicare cu copilul…
Cum se poate rezolva? �Pentru a preveni sau rezolva astfel de posibile situații aparute la adolescenții, parinții se pot adresa unui specialist - psiholog. împreuna cu acesta, se pot stabili obiectivele de soluționare a problemei și integrarea intr-un program psihoterapeutic, care conduce la imbunatațirea starii psihologice a adolescentului cat si a relației parinte-adolescent.
Stresul: � Stresul este a boală a timpurilor noatre care afectează pe oamenii indeferent de modul lor de vîrstă. Stresul face parte din viața noastră pînă ne învățăm să-l recunoaștem și să ne ferim de urmările lui adeseori se răsfrînge asupra stării noastre sufletești și mai ales și asupra sănătății noastre, îl numim diferit: enervare, nerăbdare, plictiseala, oboseala, furie, dezgust, teamă, panică, mînie, groaze frustrare și toate acestea sunt măștile stresului. � Stresul reprezintă o reacție normală la o situație anormală și are rolul de a ne proteja de situații amenințătoare și o reacție a organismului la unii factori externi. Pe parcursul vieții ne confruntăm aproape zilnic cu stres. Depinde de capacitatea fiecărui organism de a face față stresului. Deci stresul este o reacție persoanei expuse la solicitări mari la situații problematice, la factorii care-i perturbă starea de calm și echilibru. Există stres ce se numește eustres care ne stimulează să acționăm să ne adaptăm la unele situații și este stres negativ care se numește distres ce ne pune viață în pericol, si cu care putem să ne confruntăm pe parcursul vieții:
� Adolescentii ca si adultii pot experimenta stresul de zi cu zi si pot beneficia de pe urma invatarii � � � abilitatilor de management a stresului, cei mai multi adolescenti resimt mai mult stres cind percep o situatie ca fiind periculoasa, dificila sau dureroasa si nu gasesc resurse necesare pentru a face fata la: Cerinte si frustrari la scoala Ginduri si sentimente negative despre ei insasi Probleme cu prietenii si colegii la scoala Modificari ale propriului corp Mediu de viata nesigur acasa Separarea sau divortul parintilor Moartea unei persoane dragi Boli cronice sau probleme grave in familie Schimbarea scolii sau domiciliului Implicarea in prea multe activitati sau a avea asteptari prea mari Probleme financiare in familie
� Stresul bazal – apare în viața personală sau profesională și se referă la diferite feluri de neînțelegeri cu colegii, șefii, prietenii, vecini, sau în familie. Stresul cumulativ - este rezultatul unei acțiuni sau evenimentul dificit care apare prea des și durează prea mult și este prea sever dacă nu se acordă atenție stresului cumulativ poate aparea sindromul de epuizare nervoasă. Dacă se intervine asupra acestui tip de stres la timp ne putem trata.
�Semnele stresului bazal si cumulativ: �Oboseala intensă, pierderea încrederii în sine, sentiment de neajutorare, tristețe, vinovație, dureri de cap, stomac și spate �Managementul stresului bazal si cumulativ: � Acceptăm că unele lucruri nu se pot schimba, cel puțin imediat �Ne analizăm limetele personale �Evităm supraîncărcarea cu sarcini �Gestionăm timpul corespunzător �Înțelegem riscurile că ceva poate nu ieși așa cum trebuie �Aveți grijă de D-voatră, doar așa veți putea avea grijă și de alții. �
� Stresul traumatic – este rezultatul unui singur eveniment care apare brusc și este foarte violent poate răni atît fizic cît și emoțional o persoană și poate aparea cînd moare cineva drag, crime, dezastre, epidemii, atacuri armate; viol, după un stres traumatic pot aparea tulburări psihologice. � În cazul stresului traumatic persoana trăiește un șoc și reacțiile pot fi imediate sau după o perioada. � Frica, depresie, furie, confuzie, oboseala, frica de abandon. Pierderea sensului vieții � Stresul post-traumatic – apare atunci cînd simptoamele caracteristice stresului durează mai mult de o lună, se mai numește tulburare de stres traumatic care apare în urma unui eveniment traumatic poate fi asemenea unei răni care nu se vindecă. Aici pot apărea următoarele simptoame: retrăirea periodică a evenimentului traumatic, evitarea oricărui stimul care amintește de evenimentul dat, reacție violentă față de situație amenințătoare. . �
� Factorii care generează stresul: � Starea de boală fizică sau psihică � Abuzul fizic emoțional sau sexual � Situația financiară precară � Pierderea locului de muncă � Probleme comunicare cu colegii, cu profesori – dacă vorbim de copii, responsabilitatea prea mare, schimbarea școlii � Familia – probleme de comunicare în familie, divorțul, decesul, conflictul între frați, violență � Conflicte cu prieteni � Dezastre naturale – cutremurie, inundații � Propria persoană- neîncrederea în sine, nemulțumire față de aspectul fizic.
�Consecintele stresului: �- Cognitive – Scaderea capacitatii de gindire, de auditie, deteriorarea memoriei, cresterea ratei de eori si confuzii, evitare sau negare. � - Emotionaleanxietate, tensiune, nervozitate, depresie, insatisfactie, sentiment de neputinta. � - Comportamentale- scaderea performantei, instabilitate personala, evitare, evadare, pasivitate, agresivitate, dezacord, deteriorarea relatiilor interpersonale, insomnii, excesul sau pierderea poftei de mincare, utilizarea crescuta de acool, cafea, tutun.
�Pentru a face fata stresului trebuie sa practicam urmatoarele comportamente: �Mentinem un nivel inalt de activitate fizica. �Practicam o activitate sportiva. �Limitam la minimum consumul de alcool. �Renuntam la fumat. �Adoptam o alimentatie sanatoasa. �Consumam multa apa. �Facem pauze scurte in timp ce invatam sau muncim. �Practicam zilnic o activitate ce ne aduce placere si satisfactie. �Avem grija de somnul nostru, care este foarte important. �
� Dezvoltarea abilitatilor de autoprotejare in situatii de stres: � � Respiratia – Incepe prin a inspira incet si adinc, apo fa citeva expiratii rapide. Dupa aceea puneti miinele pe urmatoarele zone ale corpului si insipirati adinc de 3 sau mai multe ori concetrinduva pe fiecare zona: Partea superioara a pieptului, partea de jos a cutiei toratice, partea inferioara a abdomenului si partea de jos a cutiei toratice la spate. � Intreaba-te – Care ar fi cel mai bun lucru pentru mine in acest moment. Asculta-ti raspunsul daca este un lucru realizabil, intru-totul atunci actioneaza. Daca este irealizabil atunci imagineazati ca ai facut acest lucru. � Viseaza cu ochii deschisi – I-a o pauza de plan mintal si gindestete la un loc linistit si distractiv in care ai vrea sa te afli. � Scapa de ochelarii de cal – Atunci cind suntem stresati, mergem de multe ori cu ochii in pamant. Acest lucru sporeste tensiunea si chiar contribuie la gindirea autodistructiva. Ridica ochii, priveste in jurul tau, observa trei lucruri care iti convin, dupa aceasta vei vedea ca te ve-i simti mai linistit. � �
� Ingaduinta de a sta degeaba – Permiteti-va sa nu faci nimic pret de un minut cel putin. Uita palavrageala � � � � creerului, imagineaza-ti ca a intrat pe o ureche si a esit pe alta si ramii nemiscat. Respira adinc si relaxat. Cuvinte datatatoare de insipartie – Scrie intr-un carnet citatele care inseamna ceva pentru tine si te mentin pe calea cea buna. Pune carnetul la indemina si in orice moment al zilei citestele de citeva ori, simtind aceasta dorinta. Strategii de depasire a stresului: Cauta suport social ( prieteni, familie, specialist, etc. ) Culege informatii Recurge la tehnici de relaxare Aminteste-ti o gluma Apeleaza la credinta Reevalueaza pozitiv situatiile Invata metode de rezolvare a situatiilor si de luare a deciziilor Fii asertiv Discuta cu altii despre dificutati Planifica timpul in mod eficient Fa sport, exercitii fizice Fa contrast de dus, apa foarte bine linisteste Alimenteazate sanatos.
Depresia 3. jpg
�Depresia este un termen general care cuprinde o larga paleta de afectiuni psihice de la stari de indispozitie generala pina la tentative suicidare. Considerată mai ales o tulburare caracteristică adulţilor, depresia îi afectează în egală măsură şi pe adolescenţi. �Marcată de atitudini negativiste şi de nepăsare, depresia este adeseori confundată cu o etapă de criză specifică adolescenţei.
�Depresia reactiva este cel mai obisnuit tip de depresie, este declansata de un eveniment traumatic, dificil sau stresant al vietii. Aceste persoane se simt nervoase, anxioase, acest tip de depresie apare dupa o perioada prelungita de stres. Cauzele variaza de la o persoana la alta, aici este vorba despre schimbarea locuintei, pierderea unui parinte sau divortul parintilor. �Depresia endogena, acest tip de depresie nu in totdeauna este cauzat de un eveniment stresant din viata, mai degraba este vorba de un dezechilibrul al reactilor chimice din creer, acest tip de depresie apare mai des din cauza problemelor legate de familie.
�Depresia maniacala , cel putin o persoana dintr-o suta va experimenta acest tip de depresie cel putin odata in viata, mai este cunoscut sub notiunea de depresie bipolara, acestui tip de depresie este caracterizat schimbarii brusca a dispozitie, de la crestea exagerata de energie pina la disperare completa, aceste stari pot dura chiar luni la rind. Aceste persoane pot avea deziluzii si halucinatii, vad si aud lucruri care nu exista, acest tip de depresie este caracteristic adolescentei. �Depresia post-natala, acest tip de depresie afecteaza intr-e 10% si 20% dintr-e femeile care dau nastere unui copil si apare la 2, 3 saptamini dupa nastere, se dezvolta incet si este foarte greu de diagnosticat. Acest tip de depresie este cauzat de dezechilibru hormonal in creer.
�Tulburari afective de sezon, acest tip de depresie apare odata cu apropierea iernii si se datoreaza lipsei de lumina a zilei in lunile de iarna, in aceasta perioada se produce mai putina serotonina care este un hormon al fericirii produs de creerul nostru si din cauza lui apare sentimentul de nefericire. Acest tip de depresie se trateaza cu terapie prin lumina.
Recunoaşteţi DEPRESIA: * • Stare abătută, de deprimare • Oboseala şi epuizare rapidă • Incapacitatea de concentrare şi de luare a unei hotărâri
Recunoaşteţi DEPRESIA: ** • Iritare, irascibilitate • Nelinişte (uneori o frică inexplicabilă) • Sentimentul propriei inutilităţi şi vină
Recunoaşteţi DEPRESIA: *** �Dispoziţie diminuată (mai ales dimineaţa la trezire) �Plînge des/mult (uneori fără a simţi uşurare) • Senzaţia de disperare şi lipsa de ajutor
Recunoaşteţi DEPRESIA: **** • Insomnie – Greu adoarme, se trezeşte frecvent; – Se trezeşte foarte devreme în fiecare dimineaţă; • Lipsa poftei de mâncare şi scădere ponderală pacienţi) (80% din – sau pofta de mâncare peste măsură şi creşterea în greutate
Recunoaşteţi DEPRESIA: ** • Pierderea interesului pentru cei apropiaţi, pentru treburile zilnice, hobby-uri şi pentru şcoală; • Anhedonie (lipsa plăcerii) scăderea libidoului • Gânduri suicidare (50 -70% din pacienţi). și
�Cind observam la o persoana 5 din aceste semne mai mult de 2 saptamini, este vorba despre depresie, pentru a depasi aceasta stare este bine sa discuti cu persoane apropiate, de incredere, sa nu ramii singur un timp indelungat, sa nu te izolezi de prieteni, de familie si colegi, sa-ti amintesti situatii cind te-I simtit bine, sa faci activitati care iti aduc liniste si satisfactie, deci zimbeste, fii prietenos, tine ritmul, incearca sa fii ocupat mereu, practica sportul, asculta linistea, obtine iertare dar si ofera iertare si fii recunoscator.
TENTATIVA SUI CIDARĂ ESTE O URGENTĂ PSIHIATRICĂ !!!!!!!
locul 11 in topul cauzelor de mortalitate în lume.
Aspecte psihologice ale suicidului Rata este de 12 persoane la 100. 000 într-un an; încearcă să se sinucidă în jur de 250. 000 de persoane. 25 la 100. 000 de locuitori în țările scandinave rata cea mai scăzută se înregistrează în Spania şi în Italial la bărbaţi sinuciderile realizate sunt de două ori mai numeroase decât la femeile comit de zece ori mai multe tentative de sinucidere decât bărbaţii folosesc metode violente mai frecvent decât femeile (de ex. , arme de foc, şi nu medicamente) - riscul creşte cu vârsta (bărbaţi după vârsta de 45 de ani; la femei după 65 de ani) - după vârsta de 75 de ani, rata sinuciderilor creşte la ambele sexe -
- în prezent creşterea cea mai rapidă a ratei se înregistrează la bărbaţii tineri în vârstă - de 15 până la 24 de ani două din fiecare trei sinucideri sunt comise de bărbaţi albi. rata cea mai ridicată apare la protestanţi, iar cea mai scăzută- la catolici, evrei şi musulmani rata este mai mare la persoanele necăsătorite, decât la cele căsătorite; este ridicată la persoanele divorţate; boala medicală sau chirurgicală constituie un factor de risc, în special dacă se asociază cu durere sau dacă este vorba despre o boală cronică sau terminală. 50% din persoanele, care se sinucid, sunt depresive 15% dintre bolnavii depresivi se sinucid. 10% suferă de schizofrenie. tulburarea de personalitate borderline se asociază cu o rată ridicată a comportamentul parasuicidar demenţa, deliriumul, stările de panică cresc riscul
Aspecte psihologice ale suicidului Rata este de 12 persoane la 100. 000 într-un an; încearcă să se sinucidă în jur de 250. 000 de persoane. 25 la 100. 000 de locuitori în țările scandinave rata cea mai scăzută se înregistrează în Spania şi în Italial la bărbaţi sinuciderile realizate sunt de două ori mai numeroase decât la femeile comit de zece ori mai multe tentative de sinucidere decât bărbaţii folosesc metode violente mai frecvent decât femeile (de ex. , arme de foc, şi nu medicamente) - riscul creşte cu vârsta (bărbaţi după vârsta de 45 de ani; la femei după 65 de ani) - după vârsta de 75 de ani, rata sinuciderilor creşte la ambele sexe -
Prevenirea suicidului • Practicarea unui mod sănătos de viaţă • Evaluarea mediului familial și școlar • Diagnosticarea şi tratarea depresiei • Şedinţe de psihoterapie individuale / de grup • Artterapie, ergoterapie (terapie ocupaţională) ocupaţională • Oferirea posibilităţii de a reveni pentru discuţii • Referirea adolescenţilor cu probleme de sănătate mintală la psiholog, psihoterapeut, (iar la necesitate la psihiatru, narcolog) • Referirea cazului cître EMD din instituâie și la necesitate EMD din localitate , unde se va implica ca manager de caz asistentul social, primarul, medicul de familie ș. a.
�Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) s-au arătat îngrijoraţi de creşterea numărului depresiilor şi a sinuciderilor în rândul copiilor. �La grupa de vârstă 12 -17 ani, depresia afectează 4 -5 la sută dintre subiecţi, în timp ce la tinerii de 19 ani ajunge până la 9 la sută. �Cazuistica depresiei este strâns legată de cea a sinuciderii. �Din cele zece ţări din lume cu o rată înaltă a suicidului, nouă sunt în Europa.
Violența, sărăcia, umilința și sentimentul de inutilitate pot spori riscul dezvoltării problemelor de sănătate mintală la minori. Măsurile de bază pentru prevenirea actelor suicidale comune la copii și adolescenți constau în întreprinderea măsurilor psihoprofilactice, educaționale și psihosociale.
Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Orhideia”Leova gratuit, confidenţial şi anonim Consultaţia specialiştilor: ginecolog, dermatovenerolog, psihoterapeut, internist Program: Luni-Vineri 800 -1900 Sîmbătă 900 -1600 Orașul Leova str. Ștefan cel mare 63 IMSP Centrul de Sănătate Leova (et. 1, oficiile 6 -8) tel. 0263 -2 -40 -10 e-mail: orhidealeova@gmail. com Pentru TOŢI ADOLESCENȚII și TINERII de 10 - 24 ani! ani Pentru PĂRINȚI, TUTORI, APP Pentru PROFESIONIȘTI
- Slides: 49