ECONOMIA ROM NIEI q Puterea economic a Romniei

  • Slides: 7
Download presentation
ECONOMIA ROM NIEI

ECONOMIA ROM NIEI

q Puterea economică a României q Economia subterană q Sectoarele economiei

q Puterea economică a României q Economia subterană q Sectoarele economiei

Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri de

Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26. 208 de dolari americani și de cea mondială, de 8191 de dolari, România avea un nivel de 7523 de dolari, aproape de 3, 5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial

Comerțul în România în perioada 1937 -1939 Ramurile cele mai importante ale industriei erau

Comerțul în România în perioada 1937 -1939 Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă Ploiești, la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6, 240, 000 tone în anul 1939. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9, 313, 000 lei, un leu având valoarea de $. 006. Sarea și tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării, era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat, însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300, 000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și Ocna de Fier era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara, la sudul localității Deva ar exista resurse nedescoperite. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. Muntenia și Basarabia produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în Transilvania. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din 1914, deși în 1911 reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în 1938 produse în valoare de 2, 465, 000 lei.

“ v Economia subterană ” În anul 2009, economia subterană reprezenta circa o treime

“ v Economia subterană ” În anul 2009, economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei A. T. Kearney[9]. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute[9]. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28, 4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei. [10] Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.

Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate

Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croația) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural [necesită citare]. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu (Capitală Culturală Europeană în 2007), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul Mării Negre din România a fost vizitat de 1, 3 milioane de turiști, din care maxim 40. 000 au fost străini [

SF RȘITUL PREZENTĂRII

SF RȘITUL PREZENTĂRII