DRUMUL LUI IACOB prof religie Nichita Diana Simona
DRUMUL LUI IACOB prof. religie Nichita Diana Simona Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, Oradea 3 martie 2017, Oradea clasa a VIII– a B
Miraculosul drum al Sfântului Iacob, apostol martir al creştinătăţii O mie de ani de pelerinaj la Santiago de Compostela • Drumul lui Iacob (în galiciană Camiño de Santiago) este numit drumul străbătut de pelerini prin diferite țări ale Europei pentru a ajunge la mormântul apostolului Iacob din Santiago de Compostela, Spania. • Vechii celţi care au populat peninsula iberică spuneau că poteca merge pe sub Calea Lactee, astfel încât pelerinii să fie mereu călăuziţi de lumina aştrilor. Acesta este El Camino sau Drumul, cum i se mai spune simplu. • Cărarea trasată de stele duce la mormântul Sfântului Iacob, apostolul lui Hristos care a dat numele aşezării Santiago de Compostela („Santiago“ provine din latinescul vulgar „Sanctu Iacobu“) – astfel că rutei de pelerinaj i se mai spune Drumul lui Iacob. • În traducere liberă, El Camino de Santiago – înseamnă Drumul lui Iacob, un drum pe care se presupune că ar fi mers Apostolul Iacob, încercând să ajungă la Capătul Lumii, predicând Învățătura lui Hristos. • Drumul către Santiago de Compostela este al treilea mare pelerinaj creştin, după cele spre Ierusalim şi Roma. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150. 000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.
Principalele rute spre El Camino de Santiago – Calea St James • Calea franceză (în limba spaniolă: Camino de Santiago Frances), începe de pe partea franceză a Pirineilor prin interiorul Spaniei de nord până la Santiago de Compostela, în regiunea spaniolă Galicia. Este cel mai faimos și cel mai urmat traseu din rețeaua El Camino de Santiago. • Calea de Nord (în limba spaniolă: Camino de Santiago del Norte), care, din Țara Bascilor urmează coasta de nord a Spaniei și munții Asturias până la Santiago. Îți oferă peisaje uimitoare și este mai puțin aglomerat. • Silver Way (Via de la Plata) începe în Sevilia, Andaluzia, sudul Spaniei, și urmează un traseu vechi roman care face legătura cu El Camino Frances în partea sa finală. • Calea Primitivă sau drumul original (Camino de Santiago Primitivo) care traversează munții înalți ai Asturiei. • Calea portugheză (Camino de Santiago Portugues) din orașul portughez Porto. Secole la rând, încă de la începutul creștinătății mulți pelerini au urmat urmele Sfântului Iacob prin Spania și încă continuă să sosească în Santiago de Compostela.
Miraculosul drum al Sfântului Iacob, apostol martir al creştinătăţii • Apogeul perioadei de pelerinaj către Santiago de Compostela a fost între secolele XI şi XIII, când în fiecare zi ajungeau aici 1. 000 de pelerini creştini din toată Europa. Perioada s-a suprapus cu Reconquista, mişcarea de alungare a maurilor din Spania, care începând din anul 929 puseseră bazele unui Califat în Peninsula Iberică, cu reşedinţa la Cordoba. • În anul 1120, Papa Calixt al II-lea a acordat o indulgenţă specială prin care garanta un loc în Rai tuturor celor ce ar fi murit în Santiago de Compostela sau în timpul pelerinajului spre acesta, pentru a încuraja astfel reafirmarea creştinătăţii în această regiune. • Mişcarea de pelerinaj a intrat în declin începând din secolul XV, când El Camino de Santiago, cum este cunoscut traseul pelerinilor, era bântuit de tâlhari. • În 1589 piratul Francis Drake fură şi ascunde chiar moaştele Sfântului Iacob. Moaştele au fost regăsite abia în 1867 lângă zidurile cetăţii Santiago de Compostela, iar în 1884 Papa Leon al XIII-lea le-a confirmat autenticitatea printr -o bulă papală.
Miraculosul drum al Sfântului Iacob, apostol martir al creştinătăţii • În perioadele de glorie, la Santiago de Compostela au venit regi, împăraţi şi părinţi ai bisericii, precum Francisc de Assisi, iar în timpurile mai noi, Josemaria Escriva, fondatorul organizaţiei Opus Dei, principele Felipe, moştenitorul tronu-lui Spaniei, actorii Antony Quinn şi Shirley Mclaine, scriitorul brazilian Paulo Coelho. Oraşul a revenit în atenţia întregii lumi în anul 1986 când scriitorul şi-a lansat cartea Pelerinaj la Compostela ("Jurnalul unui mag") în care descrie experienţa trăită de el însuşi pe El Camino. • El Camino de Santiago înseamnă libertate, cultură, sport, natura, tradiție, provocare, pace, si mai presus de toate, este libertate. • A fost străbătut de numeroși împărați, papi, regi, cavaleri curajoși ca spaniolul „El Cid” sau Cavalerii Templieri, boieri, mii de preoți, fermieri, cerșetori, călători, sănătoși, bolnavi, orbi, șchiopi, bogați și cei fără adăpost. • Toți erau pelerini în El Camino de Santiago și toți au fost tratați la fel, pentru că nimeni nu știa dacă pelerinul murdar, obosit, care tocmai a sosit în sat înainte de apusul soarelui a fost un rege, un episcop sau un cerșetor. • Au fost și încă mai sunt pelerini în căutare de ceva, aducând mereu idei noi, lăsând în urmă temerile și nesiguranța cu care au pornit pe acest drum.
Accesoriile pelerinului
Accesoriile pelerinului
Curiozităţi despre Drumul lui Iacob • Când sărbătoarea catolică de la 25 iulie a Sfântului Iacob pică într-o duminică, anul este considerat sfânt pentru că este an iacobin. • Anul 2015 a fost an iacobin, iar tradiţia spune că pelerinilor care ajung la Santiago de Compostela în ziua de 25 iulie li se iartă păcatele. • La festivităţile organizate în cinstea apostolului participă, pe lângă cei de 90. 000 de locuitori ai zonei, mii de călători din lumea largă, inclusiv familia regală a Spaniei, care vin să primească binecuvântarea. • La slujba religioasă, opt oameni în robe roşii poartă pe umeri faimoasa „botafumeiro“, uriaşa cădelniţă a catedralei din Santiago de Compostela. • Printr-un sistem de scripeţi, cădelniţa este manevrată astfel încât începe să se legene şi să împrăştie fumul de tămâie în tot lăcaşul de cult. • Ziua continuă cu serbarea populară care transformă oraşul apostolului-martir într-o arenă a celebrării vieţii.
Curiozităţi despre Drumul lui Iacob „Botafumeiro“, uriaşa cădelniţă a catedralei din Santiago de Compostela
Curiozităţi despre Drumul lui Iacob „Botafumeiro“, uriaşa cădelniţă a catedralei din Santiago de Compostela
Curiozităţi despre Drumul lui Iacob „Botafumeiro“, uriaşa cădelniţă a catedralei din Santiago de Compostela
Santiago de Compostela face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO • Centrul istoric al oraşului Santiago de Compostela face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1985. • Site-ul UNESCO descrie oraşul Santiago de Compostela drept un simbol al creştinilor în lupta împotriva islamului. • Aşezarea a fost distrusă de musulmani la finele secolului al X-lea, dar a fost reconstruită din temelii în secolul al XIlea. • Centrul vechi al oraşului este considerat una dintre cele mai frumoase zone urbane ale lumii. • Mormântul Sfântului Iacob este inima aşezării, iar catedrala cuprinde remarcabilul Portic al Gloriei.
Catedrala Santiago de Compostela
Catedrala Santiago de Compostela
Santiago de Compostela face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO • Ruta Santiago de Compostela a fost declarată primul Itinerar European Cultural, în anul 1987, de Consiliul Europei. • Pe drumul aflat în Patrimoniul UNESCO se găsesc 166 de aşezări cu 1. 800 de clădiri seculare de mare interes istoric. Primul ghid despre Camino de Santiago a apărut în anul 1139, sub forma Cărţii no. 5 din Codex Calixtine, atribuită Papei Calixtus al II-lea, dar scrisă de pelerinul francez Aymeric Picaud. • Scoica, simbolul Camino Simbolul pelerinajului de pe Camino este scoica, pe care pelerinii o primesc, ca distincţie onorifică, la terminarea călătoriei. • Scoicile sunt însemnele rutei, fiind găsite încastrate pe ziduri şi postamente sau lipite pe obiectele pelerinilor. Marcajul traseului este o scoică stilizată, care împrăştie raze de soare.
Marcaje pe ruta Santiago de Compostela
Simboluri pe ruta Santiago de Compostela Scoica albă • Legenda religioasă menționează că Sfântul Iacob a fost găsit în apele mării învelit în scoici, după cum am relatat mai sus. • E posibil însă, ca simbolul să preceadă legendele creștine, pentru că un drum ce duce spre Capătul Lumii și se termină la marginea oceanului, ar fi avut, cred, ca simbol o scoică – adică un simbol al apei. • Astfel, se presupune că simbolul vine mai degrabă de la celți, creștinii preluându-l și transmițându-l în continuare • Pe de altă parte, scoica simbolizează studii și înțelepciune (conform Feng Shui New Age), iar drumul acesta a fost și este în continuare, un drum inițiatic – un drum care aduce cu sine lecții de viață și prin ele înțelepciunea vieții.
Simboluri pe ruta Santiago de Compostela Tărtăcuța • Un alt simbol al drumului este Tărtăcuța, de cele mai multe ori, agățată de toiag. • Mai ales că unul dintre Înțelepții aducători de noroc – personaj simbolic de bunur augur în simbolistica chineză – poartă un astfel de toiag, precum poartă Sfântul Iacob în unele dintre statuile și picturile regăsite pe drum. • Se presupune că tărtăcuța era utilizată ca vas de păstrare pentru bautură de-a lungul drumului (apă sau vin). • În China și în alte zone ale lumii, tărtăcuța era utilizată pentru păstrarea ierburilor de leac. • Oricum ar fi, tărtăcuța în sine e un simbol universal al drumeției, dat fiind faptul că e ușoara și poate fi utilizată ca recipient. • În China antică, tărtăcuța nu era doar un simbol al drumeției, dar și al sănățății, fiind utilizată și astăzi pe scară largă de către adepții Feng Shui New Age, în dormitoare sau în casă, ca simbol de bun augur aducător de sănătate.
Simboluri pe ruta Santiago de Compostela Simbolul Soarelui • Nu în ultimul rând, un simbol puternic și tot mai actual, al acestui pelerinaj, este simbolul soarelui. • De fapt este un soare, pe forma unei scoici, o combinație dintre cele două. • E de la sine înțeles, de ce soarele a devenit un simbol atât de popular de-a lungul timpului, pentru că tot mai mulți urmăresc vechea idee, de a merge nu doar pâna la Santiago de Compostela, ci de a ajunge la Capătul Lumii – adică la Finisterre și de a întâmpina glorioși asfințitul soarelui, ca simbol de realizare și de finalizare a unei provocări uriașe, fiecare lepădându-se de vechile obiceiuri și prejudecăți, îmbrățișând cu candoare noua viață, noua gândire – provenită din înțelepciunea acumulată pe drum. • Simbolul mai înseamnă și – mai multe drumuri care se unesc într-un singur punct – Santiago de Compostela.
Simboluri pe ruta Santiago de Compostela Simbolul Crucii Roșii • Simbolul Crucii Roșii este simbolul Templierilor Ordinului Santiago, un simbol alcătuit dintr-o sabie si trei Fleur de Lys – care reprezentau protejarea pelerinilor și ”onoare fără pată” (sau două Fleur de Lys pe părți și o scoică pe centru)
Simboluri pe ruta Santiago de Compostela Logoul și Crucea Sfântului Iacob
Simboluri pe ruta Santiago de Compostela • Este un document pe care pelerinii îl primesc în semn de realizare și care e oferit de către Catedrala din Santiago de Compostela, scris în limba latină, pentru cei care au parcurs cel puțin 100 km pe jos sau cel puțin 200 km pe bicicletă. • Compostela e oferit pe baza pașaportului de pelerin ștampilat personal de către fiecare pelerin în parte, în toate localitățile prin care a trecut, fiind dovada parcurgerii drumului efectuat.
Miraculosul drum al Sfântului Iacob, apostol martir al creştinătăţii • Pelerinii din secolul 21 se adună pe El Camino de Santiago din toate colțurile lumii și de foarte multe ori nu sunt religioși sau practică alte religii decât cea catolică. Astfel chiar există nenumărate cărți și statistici, ce descriu motivele celor care vin să parcurgă drumul ce duce spre ”capătul lumii”. • Pâna la urmă, asta e cea mai misterioasă parte a acestui drum, căci prima întrebare între pelerini de cele mai multe ori e – “de ce ești aici”, înainte chiar de “cum te cheamă”. • Timp de sute de ani, principala motivaţie a străbaterii acestui drum lung şi dificil a fost cea religioasă, de a face penitenţă sau de a cere sfântului Iacob protecţie şi ajutor; în acest sens, pelerinii francezi din Evul Mediu – în timp ce îmbrăţişau statuia aurită şi cu pietre preţioase reprezentându-l pe Apostol – i se adresau acestuia cu formula „Ami, recommande-moi à Dieu”. • Pentru cei de azi pelerinajul are pe lângă scopul religios şi o motivaţie culturală şi reprezintă un test al rezistenţei fizice şi o incursiune în propria experienţă de viaţă.
Paşaportul de pelerin • Primul lucru pe care pelerinul trebuie să-l pună în rucsac atunci când porneşte pe drumul către Santiago este El Credencial del Peregrino, adică Paşaportul de pelerin. • Paşaportul este un mic pliant alb pe care se notează informaţiile personale, modalitatea de parcurgere a Drumului (pe jos, cu bicicleta sau călare), locul şi data plecării. • Acest document atestă calitatea de pelerin a purtătorului şi poate fi cumpărat (costă 3 euro) de la centrele de informare pentru pelerini, de la biserici sau de la unele cazări. • Credencial-ul îşi dovedeşte utilitatea în mod frecvent. Atunci când pelerinul ajunge la locul de cazare (albergue sau refugio) oferă Credencial-ul gazdei şi primeşte o ştampilă a localului (sello). Fiecare biserică, loc de cazare, restaurant şi chiar muzeu are o ştampilă unică, care concurează cu celelalte în creativitate. • Cu acest paşaport, pelerinul beneficiază de diverse facilităţi (reduceri la muzee, meniuri ale pelerinului etc. ). • Acelaşi Credencial este cel care îi va folosi pelerinului în Santiago, pentru a primi Compostela – dovada încheierii pelerinajului. • La final, Credencial-ul devine un original jurnal de călătorie.
Ce reprezintă pelerinajul la Santiago de Compostela • Santiago de Compostela este locul unde, conform tradiției, au fost depuse rămășițele pământești ale apostolului Iacob, cel care a predicat cuvântul Domnului în spațiul iberic. • Ele au fost descoperite după aproape opt secole (în anul 830) de pustnicul Pelayo, episcopul Teodomiro comunicând minunata veste regelui asturian Alfonso II (791 -842); acesta s-a pus imediat sub protecția sfântului Iacob, sfânt ce a devenit (alături de Fecioara Maria) patronul religios al micilor regate creștine din peninsulă (ocupată atunci în cea mai mare parte de către mauri), sub flamura sa realizându-se în secolele următoare Reconquista. • De altfel, Sfântul Iacob este cunoscut în Spania și sub numele de Santiago Matamoros (adică „omorâtorul de mauri"). • Descoperirea mormântului cu moaștele apostolului a fost apoi făcută cunoscută la Aachen, capitala Imperiului Carolingian și, drept urmare, creștini din toată Europa (occidentală) și nu numai au început să se îndrepte către locul în care s-a ridicat o catedrală, „moștenită" de cea actuală, ce păstrează într-o raclă de argint moaștele sfinte.
Ce reprezintă pelerinajul la Santiago de Compostela • S-au reactivat vechile drumuri romane (porțiuni ale acestora au ajuns intacte până în zilele noastre), au apărut orașe, iar călugării benedictini au construit mănăstiri și locuri de primire (adăpost și hrană) pentru cei care se îndreptau spre sau reveneau de la Santiago de Compostela. • Cavalerii templieri (cu un castel impunător la Ponferrada) s-au îngrijit de protecția sutelor de mii de pelerini care, nu de puține ori, erau ținte ale răufăcătorilor. • Acest pelerinaj s-a impus – în Evul Mediu cel puțin – ca un element de întărire a credinței creștine, amenințată din toate părțile, cu deosebire, în spatiul iberic, de puterea islamică. • De asemenea, el a contribuit, în timp, la formarea conștiinței europene pentru cei care, deși vorbeau limbi diferite, aveau aceeași credință și se cunoșteau mai bine în situații adesea dificile, făcând dovada, ca și azi, a spiritului comunitar. • Desigur că, de-a lungul celor mai bine de 1. 000 de ani, semnificația religioasă s-a diminuat.
Cum se desfășoara camino (pelerinajul) • Durata este la alegerea pelerinului. • Pentru a se recunoaște această faptă, trebuie să parcurgi minimum 100 km (ultimii până la Santiago de Compostela). • Cel mai apropiat punct important (de unde se poate procura și „pașaportul" de pelerin) este Sarria (110 -112 km de Santiago). Este și punctul de unde pornesc cei care au la dispoziție un timp limitat (cca o săptămână) și vor, totuși, să trăiască o experiență unică, finalizată cu o slujbă magnifică în catedrală, slujbă ce se ține în fiecare zi la ora 12. 00. Catedrala este plina de pelerini și turiști, iar în fața lor – înainte de slujba propriu-zisă - se face un raport asupra celor sosiți și înregistrați la Oficina de Peregrinaciones. • Sunt și pelerini care pornesc spre Santiago de acasă, adică din Germania (720 la număr în anul 2008), Olanda (733 în același an), Austria, Elveția, fără a-i mai aminti pe francezi (1. 961 în anul 2008). • În vara anului 2006 un olandez a revenit pe camino după ce cu doi ani mai înainte călătorise – pe bicicleta - cale de 2. 600 km de acasă și până la Santiago. • O franțuzoaică aflată pe drum de mai bine de două luni, timp în care parcursese 1. 300 km (și mai avea alte câteva sute până la Santiago de Compostela).
Cum se desfășoara camino (pelerinajul) • Masa nu reprezintă o problemă, deoarece mâncarea este destul de ieftină. • De asemenea, în numeroase localități de pe traseu, se servește așa-numitul meniu al pelerinului, la un preț de 7 -9 euro! Pe camino luarea mesei nu este o activitate continuă sau esențială; se și spune între pelerini să lași foamea să-ți spună când să mănânci. • În privința cazării, lucrurile au fost clarificate demult, în sensul că pe baza așanumitului Credencial (pașaport de pelerin, în care se marchează punctele/ localitățile prin care a trecut pelerinul și unde a înnoptat), se pot caza în așa-numitele alberguri (adăposturi pentru pelerini). • Cele mai comode (sub raport financiar) sunt cele municipale sau cele amenajate/ organizate de catre mănăstiri, unde se obșine acest pat (sau o saltea/ colchon) în schimbul a 3 -4 euro. • Există și alberguri private, cu tarife mai ridicate (6 -8, mai rar 10 euro), la care se pot face rezervări, aspect ce devine foarte important pe ultima sută de km, când are loc o „masificare" a pelerinajului. În celelalte alberguri pelerinii se cazează în ordinea sosirii. În orașele mai mari, precum Burgos sau Logrono, pe timpul verii sunt puse la dispoziția pelerinilor săli de sport unde se pot caza folosind sacul propriu de dormit (obligatoriu pe întreg camino) pus pe o colchoneta (un fel de tatami).
Cum se desfășoara camino (pelerinajul) • În privința dificultăților acestea sunt varibile, diferite, în funcție de ceea ce și-a propus fiecare dintre cei ce-și doresc o asemenea experiență unică din toate punctele de vedere. • Este nevoie de o a anumită pregătire fizică, de un fel de antrenament pentru a putea străbate zilnic „porția" de kilometri propusă. Teoretic se pot face și 5 -6 km într-o zi atunci când timpul pe care-l are pelerinul la dispoziâie este generos. În acest caz, trebuie să aștepte, în localitatea-terminus a fiecărei zile până la orele 13, 00 -14, 00 când se „deschide" și să plece cel mai târziu la orele 8 a. m. • Vara, un mare „dușman" îl reprezintă căldura, ce îmbracă forme caniculare cu deosebire în Meseta. În Galicia, în schimb, ploaia își intră în drepturi. • Alte dificultăți sunt cele de comunicare cu localnicii satelor, care în majoritatea cazurilor vorbesc doar spaniola. Te poți bizui însă pe colegii spanioli de drum (știutori de limbi străine) sau pe alți pelerini cunoscători de spaniolă, întrajutorarea fiind una dintre cutumele camino-ului. • Pe scurt, dificultățile sunt mai degrabă de ordin psihologic; deci, „Dacă vrei, poți!". • Răsplata, adică bucuria pe care o simt pelerinii la sfârșitul camino-ului, depășește cu mult orice dificultate imaginabilă.
Material bibliografic • http: //www. pellegrinando. it/ • https: //ro. wikipedia. org/wiki/Drumul_lui_Iacob • http: //grigcosmin. ro/el-camino-de-santiago-drumul-spre-noi-insine/ • http: //santiago. magiauniversului. ro/despre-calatorie-2/ • http: //www. zf. ro/ziarul-de-duminica/interviu-ion-nicolae-pelerin-la-compostelaoamenii-obisnuiti-merg-uitandu-se-in-jos-pelerinii-privind-in-sus-4744871/ • imagini google
Mulțumesc pentru atenție!
- Slides: 41