Dizabilitatea n pres Studiu realizat n cadrul proiectului
Dizabilitatea în presă Studiu realizat în cadrul proiectului TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu dizabilități - finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România Colaboratori: MMFPSPV - Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități Consiliul Local al Orașului Simeria - Serviciul Public de Asistență Socială Fundația Light into Europe
Autori: Emil Sabău – resposabil comunicare Fundația Transilvană Alpha Szasz Tünde – asistent manager proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu dizabilităţi Documentare: Emil Sabău – resposabil comunicare Fundația Transilvană Alpha Szasz Tünde – asistent manager proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu dizabilități Contribuții: Andreia Moraru – manager proiect TOATE drepturile pentru TOATE persoanele cu dizabilități Horațiu Ludu – consilier Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției Naționale pentru Persoane cu Dizabilităţi Ovidiu Damian – realizator al emisiunii Fără prejudecăți, la Studioul Teritorial TVR Cluj și director executiv la Asociația Hans Spalinger filiala Cluj-Napoca Sursa de documentare: Monitorizarea de presă realizată de Serviciul Politici, Strategii, Metodologie din cadrul Agenției Naționale pentru Persoane cu Dizabilităţi în perioada 1 septembrie 2014 -31 martie 2015
Scopul studiului Prezentul studiu şi-a fixat ca scop efectuarea unei analize asupra reflectării de către instituţiile de presă a subiectelor ce ţin de persoanele cu dizabilităţi dar şi asupra modului şi a frecvenţei cu care organizaţiile persoanelor cu dizabilităţi formulează mesaje cu caracter public. “Dizabilitatea în presă” se doreşte a fi un punct de pornire pentru realizarea unui ghid de bune practici în comunicare atât dinspre OPD-uri înspre mass media cât și dinspre jurnalişti înspre publicul larg. Metodologia de lucru - Au fost studiate individual 750 de materiale de presă apărute în perioada septembrie 2014 – martie 2015. - Din materialele aferente perioadei de monitorizare s-a întocmit o bază de date a tuturor articolelor de presă având ca subiect dizabilitatea. Baza de date cu subiecte a fost structurată astfel încât să permită selecția și sortarea titlurilor în funcție de cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. - În urma ierarhizării subiectelor fiecare regiune de dezvoltare în parte beneficiază, în cadrul prezentului studiu, de o analiză distinctă. -De asemenea, s-a insistat pe identificarea elementelor de limbaj și a terminologiei utilizate în redactarea materialelor ce au ca subiect dizabilitatea.
Temele majore identificate Accesibilizarea spațiului public (lipsa de accesibilitate în instituţii şi transport public) Nerespectarea de către autorități a drepturilor persoanelor cu dizabilități (îngrădirea dreptului la vot prin lipsa accesibilizării secţiilor) Marcarea de zile internaționale consacrate persoanelor cu dizabilități (3 decembrie) Proiecte de economie și incluziune socială Campanii caritabile și activități de fundraising Situația persoanelor aflate în centrele de recuperare de stat (Ex. campania CRJ – Lagărele de lângă tine) Proiecte cu finanțare europeană Legislația în domeniul persoanelor cu dizabilități Campanii de conștientizare, lobby și advocacy (ex. de bună practică – Regiunea Vest, Asociaţia Petru Voi şi Asociaţia Ceva de Spus) Acte de discriminare la adresa persoanelor cu dizabilități (ex. refuzul de a li se acorda credite de nevoi personale) Campania electorală pentru alegerile prezidențiale (promisiuni de creştere a idemnizaţiilor şi pensiilor; subiectul abordat politic) Întârzieri la cordarea indemnizaţiilor pentru însoţitorii persoanelor cu handicap
Derapaje de limbaj Banii pentru persoanele cu handicap se găsesc în campanie electorală, dar şi acum rezolvarea e parţială Sunt ani de când persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora trag mâţa de coadă. Anual, de prin iunie-iulie, autorităţile locale rămân fără bani pentru plata indemnizaţiilor şi salariilor. Văzute de aproape, dramele acestor oameni bătuţi de soartă sunt sfâşietoare. Sunt copii cu diagnostice care umplu foi A 4, care nu pot să-şi ţină capul pe umeri, care nu sunt capabili să ducă linguriţa la gură, să meargă la toaletă, care au nevoie de părinţii lor – angajaţi la stat ca însoţitori – 24 din 24 ore. Sunt oameni mari imobilizaţi, incapabili să muncească pentru o farfurie de mâncare, pentru care indemnizaţia aia e totul, iar în aceste condiţii oamenii de la putere speculează (. . . ) BACAU INFO, 22. 10. 2014
Derapaje etice: Anunţ la mica publicitate Caut persoană cu handicap pentru scutire impozit auto. Ofer 50 lei/luna sau 6 mil. pe an. - Anuntul Buzoian, 10. 02. 2015 Liviu Dragnea i-a recomandat lui Orban o consultaţie la Centrul pentru persoane cu handicap Vicepremierul Liviu Dragnea, aflat astăzi într-o vizită de lucru în judeţul Dâmboviţa, a făcut o declaraţie surprinzătoare. Întrebat de ziarişti ce părere are despre mărturisirea preşedintelui interimar PNL, Ludovic Orban, care a spus zilele trecute jurnaliştilor că el, personal, crede că Victor Ponta este ofiţerul acoperit de care tot vorbeşte Băsescu, Dragnea a răspuns scurt, tăios, că nu vrea să comenteze părerile nebunilor şi beţivilor. Ba mai mult, Liviu Dragnea i-a recomandat lui Orban să viziteze Centrul pentru persoane adulte cu handicap Dâmboviţa, tocmai inaugurat. A mai adăugat vicepremierul că Orban poate beneficia de servicii bune în respectiva instituţie. - Incomod-media. ro 26. 09. 2014
Recomandări – Cum comunicăm? Cum scriem despre dizabilitate? Instituţiile publice Trebuie să aibă persoane responsabile cu comunicarea externă, bune cunoscătoare a legislației cu privire la persoanele cu dizabilități precum și a tehnicilor de comunicare. Trebuie să dețină platforme şi mijloace de comunicare adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități (ex. Website accesibil persoanelor cu deficiențe de auz și de vedere). Este recomandat să încheie parteneriate structurale cu organizațiile persoanelor cu diverse categorii de dizabilități astfel încât comunicarea să fie conformă cu nevoile și recomandările acestora. Instruirea în relații publice a purtătorilor de cuvânt ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități si ai activiștilor pentru drepturile persoanelor cu dizabilități este necesară pentru a facilita transmiterea mesajelor ce privesc mișcarea din domeniul dizabilității. A cunoaște cum se lucrează în mass-media este esențial pentru a ne asigura că subiecte, precum cele legate de domeniul dizabilității, sunt pe ordinea de zi a mass-media şi că prezintă perspectiva persoanelor cu dizabilităţi.
Organizațiile persoanelor cu dizabilități Trebuie să aibă persoane responsabile cu comunicarea externă (angajați sau voluntari) bune cunoscătoare a tehnicilor de comunicare atât on-line cât şi offline. Mesajele transmise spre publicare de OPD-uri trebuie să prezinteres, să fie formulate concis şi să aibă relevanță pentru publicul larg. Organizațiile persoanelor cu dizabilități și organizațiile pentru persoane cu dizabilități ar trebui să aibă purtători de cuvânt nominalizați, respectiv să fie în măsură să furnizeze subiecte de ştiri din domeniul dizabilităţii. Adesea, jurnaliştii au dificultăți în a (re)cunoaște organizațiile reprezentative pentru domeniul dizabilității. Activiştii pentru drepturile persoanelor cu dizabilități trebuie să menţionze cât mai des motto-ul persoanelor cu dizabilități: "Nimic despre noi, fără noi!" şi să se asigure că mesajul lor este prezentat cu exactitate. Organizațiile persoanelor cu dizabilități ar trebui să fie mai pro-active către jurnalişti şi profesioniști în mass-media în oferirea de subiecte privind domeniul dizabilității şi a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi.
Instituțiile de presă Ar fi recomandat să aibă reporteri și redactori specializați pe domeniul social. Ar fi recomandat să documenteze fiecare subiect pentru a evita eventualele derapaje. Pentru o mai bună reflectare a dizabilității, ar fi recomandat ca instituțiile media să aibă parteneri în rândul OPD-urilor cu care să facă schimb de know how astfel încât calitatea materialelor de presă să fie una ridicată. Este de recomandat ca persoane cu dizabilități să fie recrutate pentru a lucra în massmedia. Imaginile degradante, terminologiile ofensatoare și paradigmele demodate vor dispărea mai repede atunci când mai multe persoane cu dizabilități vor lucra în mass-media. Jurnaliștii și profesioniștii din mass-media ar fi de dorit să beneficieze de formare specifică, prin care sunt prezentate modelul social asupra dizabilității și abordarea din perspectiva drepturilor omului, precum este, de exemplu, Disability Equality Training (http: //www. leeds. ac. uk/disability-studies/archiveuk/Gillespie Sells/dis%20 equality%20 training. pdf), respectiv, să beneficieze de formare în domeniul limbii și a utilizării terminologiilor specifice, pentru a deveni conștienți de impactul folosirii anumitor noțiuni și să evite folosirea termenilor neadecvați.
Profesioniștii din mass-media ar trebui să se asigure că materialele produse sunt în formate accesibile tuturor, inclusiv limbajul semnelor pentru persoanele cu deficiențe de auz, formatele audio pentru persoanele cu deficiențe de vedere, scriere Braille ș. a. Dreptul la replică ar trebui să fie acceptat din oficiu în cazul portretizării negative a persoanelor cu dizabilități sau în utilizarea noțiunilor nepotrivite. Jurnaliștii ar trebui să apeleze ca surse pentru știri atât către purtătorii de cuvânt ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cât și către activiștii pentru drepturile persoanelor cu dizabilități pentru a se asigura că în știre apare și punctul de vedere al persoanelor cu dizabilități și organizațiilor acestora.
Profesioniștii din mass-media ar trebui să se asigure că materialele produse sunt în formate accesibile tuturor, inclusiv limbajul semnelor pentru persoanele cu deficiențe de auz, formatele audio pentru persoanele cu deficiențe de vedere, scriere Braille ș. a. Dreptul la replică ar trebui să fie acceptat din oficiu în cazul portretizării negative a persoanelor cu dizabilități sau în utilizarea noțiunilor nepotrivite. Jurnaliștii ar trebui să apeleze ca surse pentru știri atât către purtătorii de cuvânt ai organizațiilor persoanelor cu dizabilități, cât și către activiștii pentru drepturile persoanelor cu dizabilități pentru a se asigura că în știre apare și punctul de vedere al persoanelor cu dizabilități și organizațiilor acestora.
Evitaţi în exprimare: Folosiţi ca înlocuitor: Handicapat(ul) Persoană cu dizabilitate Orb(ul), Surd(ul) Persoane nevăzătoare, Persoane neauzitoare și (dacă e cazul) nevorbitoare, Persoane cu insuficienţă de vedere, Persoane cu insuficienţă de auz Imobilizat în scaun rulant Utilizator de scaun rulant Şchiop, Invalid Persoană cu dizabilităţi locomotorii Handicap / dizabilitate mintală, Dezvoltat mental insuficient Retardat mintal, Persoană cu deficiențe de învățare, intelectuale Persoană cu dizabilități Paralizat Persoană cu paralizie cerebrală Afectat de, Suferă de, Victimă a Are… (condiţia sau deficiența) Sănătos, Normal Persoane fără dizibilitate, Persoane cu dezvoltare normală
Vă mulţumesc!
- Slides: 13