Dimitrie Cantemir Moldova i tefan Cantacuzino ara Romneasc

Dimitrie Cantemir (Moldova) şi Ştefan Cantacuzino (Ţara Românească), ultimii domni pământeni înainte de instaurarea regimului fanariot

• Mukarer = sumă anuală şi trienală, plătită de domnii români sultanului, pentru confirmarea domniei; • Peşcheş = sumă de bani dată drept cadou de domnii români sultanului şi înalţilor demnitari turci, cu diferite prilejuri (onomastici, căsătorii, sărbători islamice, etc. ); • Geigeaua = dare în bani plătită de domni înalţilor demnitari otomani, cu prilejul promovării acestora în funcţii.

O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Ţara Românească: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi

“Arnăuţi într-o cafenea”, o pictură de Albert Franke

Capuchehae = iniţial fiu de domn trimis ostatic la Poartă, apoi reprezentant al celor două ţări la Constantinopol, având atribuţiile unui ambasador.

Constantin Mavrocordat, Mavrocordat cel mai de seamă reformator fanariot: • Pe plan social – desfiinţează şerbia (legarea de glie), acordându-le libertate personală ţăranilor şi deci dreptul de a se muta de pe o moşie pe alta. Întrucât nu au fost împroprietăriţi şi neavând unde să se ducă, ţăranii vor rămâne pe vechile domenii, unde vor fi obligaţi să efectueze zile de clacă (muncă pentru proprietarul moşiei), 12 în Ţara Românească şi 24 în Moldova.

• Pe plan administrativ – funcţionarii sunt plătitţi de stat, fără să mai poată să-şi reţină singuri drepturile din încasările realizate, iar la conducerea judeţelor sunt puşi ispravnici, de asemenea, plătiţi. • Pe plan fiscal – a desfiinţat puzderia de dări (văcărit, cisla etc. ) pe care le unifică într-o singură taxă plătită în patru sferturi (rate) anuale. Boierimea este şi ea „reformată”, cei mai importanţi fiind boierii cu dregătorii, veliţii, iar boieri ceilalţi fără funcţii, vor fi mazilii sau neamurile.

Alexandru Ipsilanti, Ipsilanti domn de două ori în Ţara Românească şi o dată în Moldova, în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, a luat măsuri în domeniul juridic, fiscal, poştă, învăţământ şi justiţie. Pravilniceasca condică (1780) – primul cod de legi din perioada fanariotă

Codul Callimachi (1817) şi Legiuirea Caragea (1818), alte două texte ce au contribuit la modernizarea dreptului în cele două principate.

Grigore al III-lea Ghica, Ghica domn de două ori pe tronul Moldovei şi o dată în Ţara Românească, întemeietorul manufacturii de postav de la Chipereşti (Iaşi), s-a opus cedării nordului Moldovei (Bucovina) către austrieci, fapt pentru care a plătit cu viaţa.

Sub fanarioţi se dezvoltă şi mişcarea naţională pentru emanciparea politică a celor două ţări, unii domni încurajând acest lucru. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul celui următor, boierii munteni şi moldoveni prezintă mai multe memorii cu prilejul tratativelor de pace întru ruşi, austrieci şi turci. Astfel, în 1791, Divanul Ţării Româneşti, cere printr-un memoriu: • autonomia şi neutralitatea ţării dub garanţia Rusiei şi Austriei; • desfiinţarea obligaţiilor către Turcia cu excepţia tributului; • fixarea graniţei pe linia Dunării. În 1802, printr-un memoriu adresat lui Napoleon I, boierii munteni cereau înlăturarea regimului fanariot şi respectarea autonomiei ţării.

Intraţi pe linkul de mai jos şi rezolvaţi jocul de tip „Ordonare pe grupe” pentru a vă verifica cunoştinţele despre regimul fanariot: https: //learningapps. org/view 16718146