DEZASTRU calamitate este un eveniment evenimente de provenen

DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente) de provenenţă naturală sau după o acţiune umană ce provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor materiale. După provenienţă se împart: 1) dezastre naturale: • meteorologice sau climaterice: furtuni, uragane, taifunuri, ciclonuri, secetă, temperaturi caniculare, incendii; • telurice şi tectonice: erupţii vulcanice, cutremuri de pămînt; • topologice: inundaţii alunecări de teren, alunecări masive de zăpadă, gheţari şi alt. ; • cosmice; căderi de meteoriţi, alte calamităţi cosmice.

DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente) de provenenţă naturală sau după o acţiune umană ce provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor materiale. După provenienţă se împart: 1) dezastre naturale: • meteorologice sau climaterice: furtuni, uragane, taifunuri, ciclonuri, secetă, temperaturi caniculare, incendii; • telurice şi tectonice: erupţii vulcanice, cutremuri de pămînt; • topologice: inundaţii alunecări de teren, alunecări masive de zăpadă, gheţari şi alt. ; • cosmice; căderi de meteoriţi, alte calamităţi cosmice.

DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente) de provenienţă naturală sau după o acţiune umană ce provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor materiale. După provenienţă se împart: 1) dezastre naturale: • meteorologice sau climaterice: furtuni, uragane, taifunuri, ciclonuri, secetă, temperaturi caniculare, incendii; • telurice şi tectonice: erupţii vulcanice, cutremuri de pămînt; • topologice: inundaţii alunecări de teren, alunecări masive de zăpadă, gheţari şi alt. ; • cosmice; căderi de meteoriţi, alte calamităţi cosmice.

DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente) de provenienţă naturală sau după o acţiune umană ce provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor materiale. După provenienţă se împart: 1) dezastre naturale: • meteorologice sau climaterice: furtuni, uragane, taifunuri, ciclonuri, secetă, temperaturi caniculare, incendii; • telurice şi tectonice: erupţii vulcanice, cutremuri de pămînt; • topologice: inundaţii alunecări de teren, alunecări masive de zăpadă, gheţari şi alt. ; • cosmice; căderi de meteoriţi, alte calamităţi cosmice.

DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente) de provenienţă naturală sau după o acţiune umană ce provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor materiale. După provenienţă se împart: 1) dezastre naturale: • topologice: inundaţii alunecări de teren, alunecări masive de zăpadă, gheţari şi alt. ; • cosmice; căderi de meteoriţi, alte calamităţi cosmice.

DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente) de provenienţă naturală sau după o acţiune umană ce provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor materiale. După provenienţă se împart: 1) dezastre naturale: • topologice: inundaţii alunecări de teren, alunecări masive de zăpadă, gheţari şi alt. ; • cosmice; căderi de meteoriţi, alte calamităţi cosmice.

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • de transport: avia, cosmice, feroviare, auto, maritime şi fluviale, etc; • în condiţii de producţie cu erupţia unei masivităţi de energie: chimică, mecanică, termică, nucleară, a unor agenţi bacterieni; • specifice: războaie, epidemii; • sociale: foamete, terorism, incălcări în masă ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • de transport: avia, cosmice, feroviare, auto, maritime şi fluviale, etc; • în condiţii de producţie cu erupţia unei masivităţi de energie: chimică, mecanică, termică, nucleară, a unor agenţi bacterieni; • specifice: războae, epidemii; • sociale: foamete, terorism, incălcări în masă ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • de transport: avia, cosmice, feroviare, auto, maritime şi fluviale, etc; • in condiţii de producţie cu erupţia unei masivităţi de energie: chimică, mecanică, termică, nucleară, a unor agenţi bacterieni; • specifice: războae, epidemii; • sociale: foamete, terorism, incălcări în masă ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • de transport: avia, cosmice, feroviare, auto, maritime şi fluviale, etc; • în condiţii de producţie cu erupţia unei masivităţi de energie: chimică, mecanică, termică, nucleară, a unor agenţi bacterieni; • specifice: războae, epidemii; • sociale: foamete, terorism, încălcări în masă ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • de transport: avia, cosmice, feroviare, auto, maritime şi fluviale, etc; • în condiţii de producţie cu erupţia unei masivităţi de energie: chimică, mecanică, termică, nucleară, a unor agenţi bacterieni; • specifice: războae, epidemii; • sociale: foamete, terorism, încălcări în masă ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • specifice: războae, epidemii; • sociale: foamete, terorism, încălcări în masă a ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

2) dezastre artificiale, provocate de activitatea umană-tehnogene şi sociale: • specifice: războae, epidemii; • sociale: foamete, terorism, încălcări în masă ordinii publice, alcoolism, narcomanie, toxicomanie

PARTICULARITĂŢILE CHIRURGIEI ÎN CAMPANIE 1. Asistenţă chirurgicală necesită de a fi acordată simultan unui număr mare de răniţi, traumatizaţi, ce apar într-un timp scurt într-o situaţie de război, dezastru; 2. Chirurgia în dezastre, adică şi cea militară, este o chirurgie colectivă aplicată la mai multe etape, de multe echipe chirurgicale la mulţi răniţi, traumatizaţi cu scopul principal de salvare a vieţii şi recuperarea sinestraţilor; 3. Activitatea chirurgicală în condiţii de război, dezastre se desfăşoară în condiţii deficile, reeşind din schimbarea şi fluctuarea continua a situaţiei de luptă şi medicală;

PARTICULARITĂŢILE CHIRURGIEI ÎN CAMPANIE 4. în cadrul chirurgiei militare există factori care deficultează practicarea chirurgiei clasice: • instabilitatea şi dinamismul formaţiunilor sanitare, • eşalonarea tratamentului în cadrul unei doctrine unice 5. Stricta respectare a principiului de continuitate a asistenţei medico-chirurgicale la etapele de evacuare şi tratament şi este asigurat de: • unica doctrină medico-militară şi chirurgicală • completarea unelor şi aceleaşi documente medicale la etapele de evacuare 6. în chirurgia colectivă o valoare deosobită are efectuarea triajului optimal, acordarea ajutorului în diverse volume, la diferite etape de tratament şi evacuare

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR 1. Eşalonarea asistentei medico-chirurgicale la etapele de tratament şi evacuare: I - etapa acordării primului ajutor pe cîmpul de luptă, în focarul de dezastru ca autoajutor, ajutor reciproc, de unele echipe sanitare desfăşurate în focarul de calamitate; II - etapa asistenţei premedicale la punctul medical al batalionului în focar, la limitele focarului de dezastru, cîmpului de luptă; III - etapa asistenţei medicale la punctul medical al brigăzii în condiţii cu mai puţin pericol pentru traumatizaţi şi personalul medical;

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR IV - etapa asistenţei medico-chirurgicale calificate acordată la spitalul militar chirurgical de campanie (300 paturi); V - etapa asistenţei medico-chirurgicale specializate, care se acordă în instituţiile militare sau civile specializate în tratamentul diverselor leziuni corporale pînă la rezultatul definitiv. 2. La fiecare etapă de asistenţă medicală şi evacuare se acordă ajutorul în volum bine determinat în funcţie de etapă; pregătirea profesională a cadrelor etapei; asigurarea cu utilaj, materiale; distanţa de la linia de luptă, de focarul dezastrului; numărul traumatizaţilor; aprovizionarea cu transport şi alt. şi poate fi: Complet - cu executarea în totalitate a măsurilor, acţiunilor preconizate pentru etapa concretă; incomplet (redus) - cu o simplificare a volumului complet în situaţii excepţionale de luptă şi medicale.

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR 3. La fiecare etapă de evacuare se efectueaza triajul medical – divizarea traumatizaţilor, răniţilor în diferite grupe omogene în funcţie de leziune, necesităţile de tratament şi de evacuare. Triajul medical necesită de a fi efectuat neîntrerupt la fiecare etapă cu respectarea strictă a continuităţii de la etapă. La fiecare etapă se divizează următoarele grupe de triaj: I - persoanele ce prezintă pericol pentru cei din jur: • contagioşii (boli infecţioase - holera, ciuma, sau din focar de armă bacteriologică) - în izolator. • contaminaţii cu substanţe radioactive, toxice de luptă - la dezactivare, degazare. • în unele cazuri temporar pot fi izolaţi persoane cu reacţii grave psiho-emoţionale, agresivi. II - traumatizaţii ce necesită ajutor medical la etapa dată cu repartizarea prin formaţiunile acestei etape.

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR III - traumatizaţii ce vor fi evacuaţi fără asistenţă la etapă dată şi vor fi triaţi în grupe de triaj în funcţie de: • destinaţia evacuării • ordinea evacuării • poziţia pe parcursul evacuării • mijloacele de transport pentru evacuare. IV - traumatizaţii cu leziuni extrem de grave, incompatibile cu viaţa li se acordă asistenţă simptomatica. V - traumatizaţii cu leziuni uşoare, care după ajutorul acordat se întorc în unităţi, în echipele de salvatori sau la tratament ambulator. 4. Asistenţa medico-chirurgicală se bazează pe efectuarea intervenţiilor chirurgicale după principiul urgenţei amînate cu profilaxia complicaţilor infecţioase şi tratamentul hemoragiilor, şocului şi alt.

VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni, manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană fără nici o pregătire medicală. Se acordă pe cîmpul de luptă, în focarul de dezastru, uneori şi în afară focarului în forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane speciale (instructori sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include: 1. Eliberarea de sub dărâmături, mijloace de transport, stingerea hainelor în flăcări şi alt. 2. Hemostază provizorie în hemoragii externe (pansament compresiv, garou improvizat dar cu respectarea regulelor de aplicare şi alt. )

VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni, manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană fără nici o pregătire medicală. Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane speciale (instructori sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include: 1. Eliberarea de sub dărâmături, mijloace de transport, stingerea hainelor în flăcări şi alt. 2. Hemostază provizorie în hemoragii externe (pansament compresiv, garou improvizat dar cu respectarea regulelor de aplicare şi alt. )

VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni, manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană fără nici o pregătire medicală. Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane speciale (instructori sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include: 1. Eliberarea de sub dărâmături, mijloace de transport, stingerea hainelor în flăcări şi alt. 2. Hemostază provizorie în hemoragii externe (pansament compresiv, garou improvizat dar cu respectarea regulelor de aplicare şi alt. )

VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni, manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană fără nici o pregătire medicală. Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane speciale (instructori sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include: 3. Aplicarea pansamentului aseptic cu pachetul individual sau cu un material mai curat decît haina exterioară a traumatizatului 4. Imobilizarea membrelor traumatizate cu mijloace improvizate

VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni, manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană fără nici o pregătire medicală. Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane speciale (instructori sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include: 3. Aplicarea pansamentului aseptic cu pachetul individual sau cu un material mai curat decît haina exteriaară a traumatizatului 4. Imobilizarea membrelor traumatizate cu mijloace improvizate, sau tabelare

VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni, manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană fără nici o pregătire medicală. Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane speciale (instructori sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include: 5. Administrarea antidolorantelor în funcţie de indicaţii şi aprovizionare. 6. Scoaterea răniţilor, traumatizaţilor în regim de urgenţă de pe cîmpul de luptă, din focarul de dezastru şi acumularea lor în puncte mai puţin periculoase, cu marcarea lor.

VOLUMUL ASISTENŢEI PREMEDICALE Se acordă la punctul medical al batalionului cu scopul de organizare a colectării, scoaterii răniţilor de pe cîmpul de luptă, din focarul de dezastru, acordarea primului ajutor şi evacuarea răniţilor către punctul medical al batalionului pentru ajutorul premedical Activează: 1 - medic generalist 1 - felcer 1 - instructor sanitar 2 - sanitari 3 - şoferi sanitari dotaţi cu 3 maşini autosanitare, complet al felcerului, trusa medicală, complet de materiale sterile, complet de atele şi alt.

VOLUMUL ASISTENŢEI PREMEDICALE Se efectuează: 1. Se organizează primirea răniţilor, traumatizaţilor, triajul medical simplu (cu ajutor, fără ajutor) pentru evacuare. 2. Se acordă ajutorul premedical şi a unor elemente de urgenţă a primului ajutor medical; • corectarea şi ameliorarea primului ajutor • verificarea hemostazei şi completarea ei după indicaţii • îmbunătăţirea imobilizării improvizate sau schimbarea ei cu atele standarde • continuarea tratamentului simptomatic antialgic • adnibistrarea preparatelor antibacteriale în leziunele deschise 3. Pregătirea traumatizaţilor pentru evacuare la etapa următoare.

VOLUMUL ASISTENŢEI MEDICALE Se acordă la punctul medical al brigăzii cu scopul de salvare a vieţii răniţilor, traumatizaţilor cu leziuni grave, profilaxia gravelor complicaţii a traumatismelor suportate care pot prezenta pericol pentru viaţa. La punctul medical al brigăzii activează 31 persoane: medici -4, felceri, asistente - 9, instructori sanitari - 2, şoferi sanitari şi alt. -16 persoane înzestraţi cu complete de materiale medicale (funcţionale şi cu destinaţie specială, obiecte medicale şi aparate necesare).

VOLUMUL ASISTENŢEI MEDICALE Realizează următoarele sarcini: 1. Organizează şi participă la colectarea, scoaterea, de pe cîmpul de luptă, din focarul de dezastru a răniţilor, traumatizaţilor 2. Efectuiază evacuarea din punctele medicale a batalioanelor din punctele de colectare a răniţilor spre punctul medical al brigăzii 3. Primirea răniţilor, traumatizaţilor la punctul medical al brigăzii, înregistrarea lor, efectuarea triajului medical, asistenţei medicale în volum deplin sau redus în condiţiile militare şi medicale 4. Prelucrarea sanitară parţială a traumatizaţilor contaminaţi cu substanţe radioactive, toxice sau din focarul de utilizare a armei bacteriologice, dezactivarea şi degazarea hainelor lor. 5. Izolarea provizorie a bolnavilor infecţioşi sau suspecţi la maladii contagioase. 6. Pregătirea răniţilor şi bolnavilor către evacuare şi asigură îmbarcarea lor în transport.

PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII Pe parcursul triajului în grupa celor ce se va acorda ajutor la etapa asistenţei medicale se divizează 2 grupe: I - traumatizaţi care necesită asistenţă medicală de extremă urgenţă II - traumatizaţii la care asistenţa medicală poate fi amînată (in condiţii medico- militare excepţionale) pînă la etapa următoare I - Acţiunele de extremă urgenţă la etapă asistenţei medicale sunt: 1. Hemostaza provizorie în hemoragii interne (pansament compresiv, aplicarea sau schimbarea garoului, aplicarea pensei hemostatice pe vasul lezat in plagă şi alt). La traumatizaţii la care se determină sau se suspectiaza o hemoragie internă - asistenţa simptomatică şi urgentarea evacuării la etapa ajutorului chirurgical. 2. Acţiuni de urgenţă în asfixie (aspiraţia de sânge, mucozităţi din căile respiratorii, fixarea limbii la traumatizaţii craniocerebrali, traheostomie, respiraţie asistată şi alt. )

PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII Pe parcursul triajului în grupa celor ce se va acorda ajutor la etapa asistenţei medicale se divizează 2 grupe: I - traumatizaţi care necesită asistenţă medicală de extremă urgenţă II - traumatizaţii la care asistenţa medicală poate fi amînată (in condiţii medicomilitare excepţionale) pînă la etapa următoare I - Acţiunele de extremă urgenţă la etapă asistenţei medicale sunt: 3. Aplicarea pansamentului ocluzional în leziuni toracale deschise complicate cu pneumotorace, puncţia sau toracocenteză în pneumotorace cu supapă sufocant. 4. Terapia antişoc în şoc de gradul II—III (decompensat): a. perfuzia soluţiilor antişoc (poliglucină, reopotiglucină, gelofuzin, refortan şi alt. ) b. administrarea intravasculară a preparatelor antidolorante c. imobilizarea calitativă pentru transportarea traumatizatului d. preparate cardiotonice, stimulatori de respiraţie e. hidratarea lezaţilor cu soluţie de 2% bicarbonat de sodiu (Na. HCO 3) f. blocaje cu novocaină: în focarul de fractură (fracturi), trunculare

PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII Pe parcursul triajului în grupa celor ce se va acorda ajutor la etapa asistenţei medicale se divizează 2 grupe: I - traumatizaţi care necesită asistenţă medicală de extremă urgenţă II - traumatizaţii la care asistenţa medicală poate fi amînată (in condiţii medico-militare excepţionale) pînă la etapa următoare I - Acţiunele de extremă urgenţă la etapă asistenţei medicale sunt: 5. Amputaţii pentru transportare - excizia segmentului zdrobit al unei extremităţi cu dezmembrare incompletă. 6. Pansamente aseptice în combustii imense. 7. Cateterizarea sau puncţia vezicii urinare in retenţii de urină.

PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII II - Acţiunele asistenţei medicale, care pot fi amînate pînă la etapa următoare în condiţii excepţionale medico-militare: 1. corecţia imobilizării de transport 2. blocajele cu novocaină 3. perfuzia soluţiilor antişoc traumatizaţilor cu şoc traumatic şi combustional de gr. l. 4. administrarea antibioticelor, serului şi a anatoxinei antitetanus

ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE CALIFICATE Scopul asistenţei este de a trata şi preveni compticaţiile grave cu pericolul pentru viaţă a leziunelor mecanice, termice şi combinate, crearea condiţiilor optimale pentru însănătoşirea traumatizaţilor. Se acordă în spitalul militar chirurgical de campanie cu o capacitate de 300 paturi: - secţia de triaj şi internare - 3 secţii chirurgicale (cîte 100 paturi) - secţia anesteziologie şi terapie intensivă - secţia fizioterapie - secţia de laborator, radiologie - cabinetul stomatologic - farmacia În total activează 21 medici. În triajul medical traumatizaţii se divizează in 3 grupe: I. pentru acţiuni de extremă urgenţă II. cei pentru acţiuni de primă urgenţă III. pentru acţiuni de a doua urgenţă

ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE CALIFICATE I - Traumatizaţii pentru acţiuni de extremă urgenţă: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Hemostază definitivă în hemoragii externe şi interne. Combaterea asfixiei prin acţiuni chirurgicale şi nechirurgicale. Tratamentul complex antişoc în şoc traumatic, combustional. Tratamentul anemiei posthemoragice. Intervenţii chirurgicale în craş-sindrom, infecţie anaerobă şi alt. . Tratamentul chirurgical al pneumotoracelui deschis, toracotomie în pneumotorace cu supapă sufocant. 7. Laparatomia în traumatisme închise şi deschise abdominale. 8. Trepanarea craniană decompresivă în traumatisme grave cu compresiune cerebrală. 9. Efectuarea amputaţiilor răniţilor cu smulgere, zdrobire a extremităţilor.

ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE CALIFICATE II - Acţiunele de primă urgenţă, care pot fi amînate pentru scurt timp în situaţii excepţionale: 1. Efectuarea intervenţilor chirurgicale în leziuni de vase magistrale, care la moment nu se manifestă cu hemoragie. 2. Amputaţii primare în leziuni a vaselor magistrale. 3. Efectuarea epicistostomiei în leziuni extraperitoneale a vezicii urinare, a uretrei, formarea anusului contra natural în leziuni ale rectului. 4. Tualeta chirurgicală a plăgilor abundent contaminate cu substanţe radioactive, toxice de luptă.

ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE CALIFICATE III - Acţiunele de a doua urgenţă, amînarea cărora nu vor aduce în mod obligatoriu la complicaţii grave: 1. Tualeta chirurgicală a plăgilor ţesuturilor moi. 2. Tualeta chirurgicală a plăgilor combustionate. Profilaxia complicaţiilor septice se v-a efectua prin administrarea preparatelor antibacteriale şi evacuarea la etapa următoare.