Dezastre naturale Taru Cosmin Gabriel Colegiul Naional Emil

Dezastre naturale Tarţău Cosmin Gabriel Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”

Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Cutremurul Tsunami Uraganul Tornada Inundatia Eruptia vulcanica Alunecari de teren Seceta Avalansa Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale De-a lungul timpului… Cele mai costisitoare dezastre naturale.

1. Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual, pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.

Cele mai puternice cutremure: • • • 7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6, 9 - 25. 000 morti. 21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7, 7 - 50. 000 morti. 17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7, 2 - peste 6. 000 de morţi, peste 400. 000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de dolari 4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6, 1 - 5. 000 morti 17 august 1999: Turcia, magnitudine 7, 4 - 17. 000 morti. 21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7, 6 - 2. 400 morti. 26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7, 7 - oficial: 17. 110, de morţi, cca: peste 50. 000 de morţi; 26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6. 6 – 43. 000 morţi; 26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9, 0 (9, 3) cu rezultate catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232. 000 morti; Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8, 3 12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8, 9, a generat tsunami de 10 metri - 11. 578 de morti si cel putin 16. 451 de disparuti.

2. Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”) reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice ( 7 -9 grade pe scara Richter) Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari. Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt produse de orice fenomen care cauzează mărirea înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean, să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele atunci când se retrag.

CAT DE MARI POT FI VALURILE? Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru de 20 m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85 m, aproape la fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase. Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40 m inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri Lanka, bilantul victimelor depasind 400. 000. Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia, în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8, 9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.

3. Uraganul Furtuna tropicala de mare intensitate. Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna se deplaseaza deasupra oceanului. In contact cu apa mai calda (cel putin 26, 5 grade Celsius), energia furtunii creste. In felul acesta ia nastere un vant rotativ care, daca depaseste 119 km/h este considerat uragan. Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si Indian la latitudini de 10 -30 de grade si au denumiri diferite, in functie de regiune. Uraganele pot dura de la o zi la circa o luna, in functie de cantitatea de energie inmagazinata. In afara temperaturii apei, un rol important il are si pseudoforta Coriolis, care confera furtunii miscarea de rotatie specifica

4. Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter turbionar. In cadrul unei tornade, care aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h, iar diametrul poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie, distincta.

5. Inundatia este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa. Au disparut aproximativ 900. 000 de persoane – multi altii au murit mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si prafos.

6. Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo unde scoarta terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă sau de limitele dintre placile tectonice continentale. Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se solidifica prin răcire.

STIATI CA: 1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2. 746 m. Este vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150 m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate au fost expulzate circa doua miliarde de m 3 de cenusa si lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat activitatea.

2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în 1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a omorât 36 de mii de persoane. Ultimul supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra, în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.

7. Alunecari de teren sunt o categorie de fenoneme geologice care cuprinde o gamă largă de mişcări ale solului în lungul unor pante începând de la scurgerile de noroi până la avalanşele de pietre pe versanţi muntoşi. Alunecările de teren sunt determinate de gravitaţie. Oamenii pot contribui şi ei la apariţia acestui fenomen, prin subminare(aceasta se produce, de exemplu, când sunt construite şosele pe suprafaţa unui teren în pantă).

8. Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant. Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului. Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera. Seceta este un dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depind de o serie de factori cum ar fi existenta sistemului de irigatii.

9. Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte. O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular. Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări ale lumii. Extinderea activităţilor turistice şi, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creştere a riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.

TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale tuturor timpurilor 10. Inundațiile din Henan, China. 7 august 1975 a fost o dată nefastă pentru locuitorii provinciei Henan din China. A plouat într-o singură zi mai mult decât ar fi trebuit să plouă într-un an întreg, iar asta a cauzat ruperea barajelor din zonă. Primul care s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar apoi Banqjao, fapt care a dus la crearea unui val cu o lungime de 10 kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate, multe dintre localitățile din zonă nu fuseseră evacuate din cauza faptului că cele mai multe căi de comunicație căzureră chiar din cauza condițiilor climatice. Bilantul: între 90. 000 și 230. 000 de oameni au murit.

09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26 decembrie 1920, ora 20: 06 minute, provincia a fost lovită de un cutremur estimat atunci la 7. 8 pe Richter. Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8. 5. Zeci de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin de 3 ani. Bilanțul: 240. 000 de persoane și-au pierdut viața.

08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe 28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o intensitate de 7. 8 pe scara Richter. E considerat cel mai devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au anunțat că 655. 000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a scăzut la 242. 000. Mulți dintre acestia au murit în replica de 7. 8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.

07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai 526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au văzut turcii. Cel puțin 250. 000 de persoane și-au pierdut viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat cu 0, 8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în picioare. 06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut. Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului Indian a crescut cu vreo 10 -12 metri, iar asta a dus la inundarea unei zone extrem de vaste. 300. 000 de oameni și-au pierdut viața atunci.

05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din 2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de un cutremur marin cu magnitudinea între 9, 1 și 9, 3 pe Richter care cea mai lungă durată înregistrată vreodată: între 8, 3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri Lanka și Thailanda. 230. 000 de persoane au murit, iar alte 45. 000 au fost date dipărute

04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură zi 500. 000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gange-lui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni dezastrul.

03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi, China este considerat cel mai mortal fenomen de acest fel din toate timpurile. 830. 000 de oameni au pierit după ce 840 de kilometri pătrați au fost complet distruși. În China, la vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar în zona în care s-a produs calamitatea, cei mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri de suprafață făcute de-a lungul timpului de vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi calculate, dar ceea ce poate fi spus cu certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei au murit.

02. Revarsarea Fluviului Galben În 1887, cantitățile mari de precipitații căzute într-un timp foarte scurt au făcut ca fluviul să se reverse și să inunde cam 70. 000 de hectare. Estimările vremii spun că între 900. 000 și 2. 000 de oameni și-au pierdut atunci viața. După inundații 2. 000 de oameni au rămas fără case, iar lipsa de apă potabilă și răspăndirea rapidă a epidemiilor au dublat, practic, numărul victimelor.

01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie, anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un adevărat dezastru. Între 3, 7 și 4 milioane de oameni au murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben, Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă.

De-a lungul timpului… Data Catastrofa Urmări sec. XXII î. Hr. Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a durat un secol sec. XXII î. Hr. / sec. XVI î. Hr. Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera (Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii Minos 464 î. Hr. Cutremur puternic Messenia Sparta va fi distrusă, cca. 20. 000 de morţi 425 î. Hr. Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni insulă 373 i. Hr Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă Helike va fi distrus de invazia mării 17 Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur. Erupţia Vezuviului Distrugerea oraşelor Pompei şi Herculaneum, 2. 000 de morţi 20 mai 526 Cutremur în Syrien (Siria de azi) Distrugerea oraşului Antiohia, azi Antakya (Turcia de sud), 250. 000 morţi 17 februarie 1164 Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut) Începutul formării golfului Jade , cca. 20. 000 de morţi 16 ianuarie 1219 Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului ca 36. 000 de morţi 15 ianuarie 1362 Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke"). Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7 aşezări. Formarea primului Halligen. cca. 7. 600 de morţi. (în total pe tot ţărmul după cronicari 100. 000 de morţi. ) 1556 Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din China cca. 830. 000 de morţi 24 august 79 Destrămarea Vechiului Regat Egiptean şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.

De-a lungul timpului… Data Catastrofa Urmări 1693 Un cutremur pe insula Sicilia, Italia Cca. 60. 000 de morti 31 decembrie 1703 Cutremur langa Tokio Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase, cca 150. 000 de morti 1 noiembrie 1755 Cutremur langa Lisabona Va fi distrusa Lisabona, cu 60. 000 morti 10 aprilie 1815 Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia Peste 100. 000 morti, va fi anul fara vara, a cauzat lipsa recoltei si foamete 27 august 1883 Eruptia lui Krakatau A fost inundata 2/3 din insula, 20. 000 morti 1877 Inundatia cauzata de fluviul Hwango Cca 900. 000 morti 1896 Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko, Japonia Au fost distruse satele de pescari, multi morti 8 septembrie 1900 Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas Cca. 8. 000 de morti 8 mai 1902 Eruptia lui Mont Pelee Cca. 28. 000 de morti 18 aprilie 1906 Cutremur in San Francisco Cca. 700 de morti, 250. 000 ramasi fara adapost 28 decembrie 1908 Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia Cca. 83. 000 de morti 16 decembrie 1920 Cutremur de 8, 6 grade in Gansu, China Cca. 200. 000 de morti 1 septembrie 1923 Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama Cca 150. 000 de morti August 1931 Inundatii in Jangtse, China cca. 1, 4 milioane de morti 5 octombrie 1948 Cutremur de gradul 7, 3 in Aschgabat, Turkmenistan 110. 000 de morti

De-a lungul timpului… Data Catastrofa Urmări 29 februarie 1960 Cutremul de gradul 5, 7 pe Coasta Marocana Cca. 12. 000 de morti 1965 -1967 Trei ani de sesceta in India Mor 1, 5 milioane de oameni 15 august 1968 Cutremur pe insula Celebes Cca. 68. 200 de morti Noiembrie 1970 Furtuni puternice si inundatii in Bengal Cca. 300. 000 de morti 4 februarie 1976 Cutremur de 7, 5 grade in Guatemala 22. 700 de morti Decembrie 1978 Catastrofa prin caderi masive de zapada in Germania de Nord Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si telefon Aprilie 1991 Ciclon in Bangladesh Cca. 139. 000 de morti 16 ianuarie 1995 Cutremur in Kobe, Japonia Peste 6. 00 morti, peste 40. 000 raniti. Pagube materiale record de peste 100 miliarde $ 26 ianuarie 2001 Cutremur de 7, 9 in Gujarat, India Cca 50. 000 de morti Iulie/auguts 2003 Canicula mare/ Incendii in Europa Cca. 20. 000 de morti 26 decembrie 2004 Cutremur marin de gradul 9, 3 cu rezultate catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord Peste 232. 000 de morti 28 august 2005 Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic Peste 1. 800 de morti Ianuarie 2007 Uraganul Kyrill, Europa Pagube de peste 6, 1 miliarde de dolari 2 mai 2008 Ciclonul Nargis, Myanmar Cca. Peste 140. 000 de morti Octombrie 2009 Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8, 3 grade 12 martie 2011 Honshu, Japonia, magnitudine de 8, 9 11. 578 de morti si cel putin 16. 451 disparuti

Cele mai costisitoare dezastre naturale 1. Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995 Costuri: 102 miliarde de euro 2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005 Costuri: 24 miliarde de euro 3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992 Costuri: 15 miliarde de euro 4. Cutremurul Northridge, Statele Unite, 1994 Costuri: 13 miliarde de euro 5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004 Costuri: 10 miliarde de euro

Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele naturale reprezintă fenomene climatice sau meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că natura este stăpâna, şi nu oamenii care populează această planetă.