Despre droguri despre creier Ca s nelegem ce

  • Slides: 18
Download presentation
Despre droguri, despre creier! Ca să înțelegem ce ne fac drogurile trebuie să înțelegem

Despre droguri, despre creier! Ca să înțelegem ce ne fac drogurile trebuie să înțelegem câte ceva despre creier! • • Creierul nu doarme niciodată. El are grijă să poți gândi, respira, vorbi, simți, să te poți mișca. Informațiile din interiorul și exteriorul corpului ajung la el, le prelucrează, le integrează în experiența anterioară și te ajută să te adaptezi la schimbările permanente, să înveți din ele și să supraviețuiești, chiar să îți meargă bine. • Creierul este format din mai multe formațiuni care funcționează împreună ca o echipă, în care fiecare membru are rolul său. Când drogurile ajung în creier, perturbă funcționarea lui normală. În timp, consumul de droguri poate duce la dependență (adicție), o boală devastatoare a creierului, în care persoana nu se mai poate opri din consum chiar dacă vrea, cu consecințe catastrofale asupra sănătății și diferitelor aspecte ale vieții, dintre care unele pot persista și după ce persoana a reușit să scape de adicție, chiar toată viața. • • Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Depa rtm ent on Health and Hu man Serv ices

Despre droguri, despre creier! • Drogurile afectează în special 3 formațiuni din creier: •

Despre droguri, despre creier! • Drogurile afectează în special 3 formațiuni din creier: • Trunchiul cerebral, care răspunde de funcțiile corpului care ne mențin în viață: respirație, circulația sangvină, digestia, leagă creierul de măduva spinării și prin aceasta de mușchi și organe interne, informează creierul despre ce se întâmplă în corp. • Sistemul limbic, care leagă laolaltă o serie de structuri ale creierului care controlează răspunsurile noastre emoționale, cum ar fi plăcerea pe care o simțim când mâncăm ciocolată sau îmbrățișăm pe cineva drag. Aceste emoții plăcute ne motivează să repetăm comportamentele care ni le-au provocat, ceea ce e foarte bine, pentru că mâncarea și iubirea sunt esențiale pentru viața noastră. În cazul drogurilor însă, e catastrofal, pentru că nu te mai poți opri din consum. • Cortexul cerebral, care ne permite să vedem, să auzim, simțul tactil, gustul, să gândim, să planificăm, să rezolvăm probleme să luăm decizii etc. • Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum funcționează creierul? � Creierul este o rețea complexă de miliarde de neuroni (celule

Cum funcționează creierul? � Creierul este o rețea complexă de miliarde de neuroni (celule nervoase), neurotransmițători, receptori, recaptatori, care transportă și procesează informația și controlează tot ceea ce noi simțim, gândim și facem. Înțelegerea modului în care funcționează această rețea, i-a ajutat pe cercetători să înțeleagă cum afectează drogurile creierul. Această rețea este formată din: � Neuroni (cam 100 miliarde) care trimit altor neuroni și primesc permanent de la alți neuroni, informații sub formă de impulsuri electrice. � Neurotransmițători: pentru ca impulsurile electrice să poată trece la neuronul următor, acești neurotransmițători sunt “vărsați” în spațiul dintre neuroni, care se numește sinapsă. � Receptori, aflați de cealaltă parte a sinapsei. De ei se atașează neurotransmițătorii, ca o cheie în ială, și produc modificări care duc la transmiterea impulsului electric mai departe. Fiecare tip de neurotransmițător se potrivește doar într-un anumit tip de receptor (altfel spus, nu poți să descui ușa din față cu cheia de la poarta din fundul grădinii). � � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum funcționează creierul? � Transportatorii sau recaptatorii: după ce neurotransmițătorii și-au terminat treaba, aceștia

Cum funcționează creierul? � Transportatorii sau recaptatorii: după ce neurotransmițătorii și-au terminat treaba, aceștia vin și îi iau înapoi în neuronul de unde au plecat. Astfel se oprește transmiterea impulsului electric (adică scoți cheia din ușă după ce ai descuiat). � • Sursa Services

Cum afectează drogurile creierul? � Drogurile sunt substanțe chimice. Atunci când ele sunt introduse

Cum afectează drogurile creierul? � Drogurile sunt substanțe chimice. Atunci când ele sunt introduse în corp sub orice formă și în orice mod, acestea se conectează la rețeaua neuronală a creierului și manipulează modul în care celulele nervoase trimit, primesc și procesează în mod normal informații. Efectele sunt diferite, în funcție de structura chimică a drogului. � Actualmente se știe că sunt cel puțin două căi prin care drogurile acționează asupra creierului: � Imită structura chimică a transmițătorilor naturali din creier � Suprastimulează “sistemul de recompensă” din creier. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum afectează drogurile creierul? � Unele droguri, ca marijuana sau heroina, au o structură

Cum afectează drogurile creierul? � Unele droguri, ca marijuana sau heroina, au o structură chimică ce imită neurotransmițători ce sunt produși în mod natural de corpul nostru. Aceste droguri, “prostesc” receptorii, intră în ei și activează celulele nervoase. Totuși, ei nu acționează exact ca și neurotransmițătorii naturali ai creierului, ceea ce duce la faptul că neuronii ajung să transmită mai departe mesaje anormale, care cauzează probleme, atât creierului, cât și corpului. � Alte droguri, ca heroina și metamfetamina, determină celulele nervoase să elibereze prea multă dopamină, care e un neurotransmițător natural al creierului, sau împiedică recaptarea normală a dopaminei. Acest lucru duce la stimularea exagerată a creierului, ceea ce duce la probleme în sistemul de transmitere a impulsurilor neuronale. E ca și cum în loc să vorbească cineva în șoaptă, strigă în microfon. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum afectează drogurile creierul? � Starea de “High”/Efectul plăcut al drogurilor: � Oamenii de

Cum afectează drogurile creierul? � Starea de “High”/Efectul plăcut al drogurilor: � Oamenii de știință presupuneau că explozia de dopamină cauzează starea de euforie (fericire) atunci când un drog este folosit, dar în urma cercetărilor s-a constatat că lucrurile sunt mai complicate. Multe droguri, printre care nicotina, cocaina, marijuana etc. afectează “sistemul de recompensă” , care face parte din sistemul limbic. În mod normal el reacționează la activități sănătoase, normale, plăcute, eliberând dopamină, care învață alte părți ale creierului să repete acele activități pentru că sunt plăcute. Drogurile preiau controlul asupra acestui sistem, eliberând o cantitate mult mai mare de dopamină, la început ca răspuns la drogul consumat, apoi și ca răspuns la alte lucruri asociate cu consumul (oameni împreună cu care consumau, locuri în care consumau etc. ). Creierul își va reaminti senzațiile și emoțiile și în preajma lucrurilor care îi amintesc de consum, crescând motivația, dorința de a căuta drogul și a consuma. Astfel dopamina nu determină explozia de senzații/emoții, ci întărește dorința de a consuma din nou și orice lucru asociat cu consumul devine factor declanșator al poftei de a consuma, îngreunând efortul de a renunța la drog. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum afectează drogurile creierul? � Efectul de repetiție: � Creierul nostru este construit astfel

Cum afectează drogurile creierul? � Efectul de repetiție: � Creierul nostru este construit astfel încât să repete activitățile care ne asigură � � � supraviețuirea (cum ar fi mâncatul, asociind acestui act și o doză de plăcere). De câte ori sistemul de recompensă, este stimulat de ceva nou, creierul primește mesajul că se întâmplă ceva important și trebuie să țină minte acel lucru, și ne învață să îl facem din nou și din nou. Deoarece drogurile fac același lucru cu sistemul de recompensă, ca și o mâncare bună sau altceva care ne place, de fapt îl iau ostatic, învățându-l să consume droguri, la fel cum a învățat să consume mâncarea preferată. După consum repetat, creierul începe să ajusteze excesul de dopamină. Neuronii își pot reduce numărul de receptori pentru dopamină, sau pot pur și simplu să producă mai puțină dopamină. Pe lângă faptul că vom avea mai puțină dopamină în creier, unele droguri sunt atât de toxice încât și omoară neuroni. Rezultatul este că abilitatea de a simți plăcerea se reduce și persoana se simte plată, fără viață, deprimată și nu se mai poate bucura de lucrurile care îi plăceau cândva. Dopamina încurajează creierul să ia din nou drogul ca se simtă din nou bine și așa se ajunge la faptul că persoana are nevoie de drog, nu ca să simtă plăcere, ci ca să se simtă normal, efect numit toleranță. Efecte pe termen lung: Drogul produce schimbări dramatice în neuroni și circuitele nervoase, schimbări care pot să persiste și după ce persoana nu mai consumă, uneori afectările pot fi ireversibile. Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum afectează drogurile creierul? � Riscul de supradoză: apare când creierul are nevoie de

Cum afectează drogurile creierul? � Riscul de supradoză: apare când creierul are nevoie de o cantitate tot mai mare de drog pentru a se simți normal, determinând persoana să consume cantități tot mai mari de substanță. În acest caz supradoza este accidentală. Supradoza poate însemna intoxicare, dar de obicei înseamnă moarte. � Supradoza poate fi și intenționată (sinucidere). � Supradoza sau intoxicarea neintenționată se poate întâmpla atunci când se consumă o substanță, dar e și mai riscant când se consumă mai multe amestecate (de exemplu alcool și drog). Uneori supradoza sau intoxicarea sunt rezultatul unor acte criminale. Dar de obicei supradozele sunt accidentale, neintenționate. � Uneori supradoza se întâmplă după ce persoana termină tratamentul de dezintoxicare, pentru că face o recădere și organismul său curățat de drog nu mai rezistă la o doză care era obișnuită pentru el înainte. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Factori care cresc riscul de dependență � De obicei e o combinație de factori:

Factori care cresc riscul de dependență � De obicei e o combinație de factori: � Familia: părinți sau alte persoane din familie care consumă alcool sau droguri, sau sunt implicate în comportamente antisociale sau delincvență. � Școala, colegii, prietenii: prieteni sau cunoștințe care consumă te pot tenta să încerci și tu. Eșecul școlar sau abilitățile sociale reduse, cresc riscul (te refugiezi în consum ca să te simți mai bine). � Cu cât începi la o vârstă mai fragedă să consumi, cu atât mai mult crește riscul să devii dependent și creierul tău să fie mai afectat pentru că este încă în dezvoltare. Pot contribui și moștenirea genetică, boli psihice, relații instabile în familie, expunerea la abuz fizic sau sexual. � Metoda folosită: cele mai riscante sunt fumarea și injectarea drogurilor, pentru că acestea le fac să ajungă la creier în câteva secunde și să producă o senzație mai intensă, care însă dispare repede și îți vine să consumi iar ca să te simți la bine. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Legătura dintre consumul de substanțe și bolile psihice � “Automedicația”: uneori adolescenții pot apela

Legătura dintre consumul de substanțe și bolile psihice � “Automedicația”: uneori adolescenții pot apela la alcool sau droguri pentru a se simți mai bine, dar de fapt ei suferă de o boală psihică. De exemplu un adolescent deprimat sau cu o tulburare de anxietate, folosește alcool sau droguri ca să facă față bolii, pentru a se simți mai bine. Sau un adolescent dependent, nu se poate opri din consum și face depresie, din cauza eșecului. Știința arată că un consum regulat de alcool sau droguri, modifică chimia creierului și acest lucru poate contribui la apariția bolilor psihice. � Legătura dintre adicția (dependența) de substanțe și alte boli psihice se numește comorbiditate. � Soluția nu e consumul ci apelarea la un psihiatru și/sau psiholog. Bolile psihice și adicțiile sunt doar boli și se pot trata! � Sursa materialului: Nat Bolile psihice și adicțiile sunt doar boli și se pot trataional Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Este dependența o boală psihică? � DA! Pentru că dependența (adicția) de substanțe produce

Este dependența o boală psihică? � DA! Pentru că dependența (adicția) de substanțe produce modificări în creier, înlocuind nevoile și dorințele normale persoanei, cu nevoia intensă și urgentă de a căuta și folosi substanța consumată de obicei. Aceste schimbări care se produc în creier slăbesc abilitatea creierului de a controla impulsurile, ceea ce duce la adicție (dependență), moment în care adolescentul nu se mai poate opri din a folosi drogul, în ciuda consecințelor negative evidente asupra vieții sale. � Cam 5 o% din persoanele care suferă de o tulburare în legătură cu o substanță (adicție), suferă și de alte boli psihice și 50% din persoanele care suferă de o boală mintală, ajung până la urmă să dezvolte și o dependență de substanțe. � Sursa materialului: Nat Bolile psihice și adicțiile sunt doar boli și se pot trataional Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

De ce adicțiile și bolile psihice sunt comorbide � Deseori e dificil de stabilit

De ce adicțiile și bolile psihice sunt comorbide � Deseori e dificil de stabilit ce a fost mai întâi boala psihică sau adicția. Specialiștii au constatat că sunt șanse mai mari să devii dependent de o substanță dacă suferi de anxietate sau sindrom de stres posttraumatic (PTSD). De asemenea au constatat că dacă ai o adicție de substanțe, cresc șansele să faci o boală psihică: depresie, anxietate, paranoia, sindrom Korsakoff. Cercetările mai arată că drogurile afectează zone din creier legate de stres. În plus consumul de tutun, alcool, droguri, te poate face să fii îngrijorat tot timpul: să nu afle părinții, profesorii etc. , sau poate să îți crească anxietatea deoarece ai încercat să nu mai consumi și nu ai reușit. � Oamenii de știință au mai constatat că moștenirea genetică are un rol în bolile mintale și adicții. Genele moștenite de la părinți joacă un rol în felul în care reacționezi la o substanță. De exemplu unii se îmbată mai ușor, sau alții răspund la consumul de marijuana cu reacții psihotice (halucinații). � Pe de altă parte, influențele mediului sunt importante în comorbidități. Copiii care sunt victima bullying-ului, abuzului, traumelor, au un risc crescut să dezvolte o tulburare în legătură cu o substanță (adicție) și alte boli psihice. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum pot afla dacă am comorbidități � Câteva semne la care trebuie să fii

Cum pot afla dacă am comorbidități � Câteva semne la care trebuie să fii atent: � Fumezi, bei alcool, folosești droguri? � Ți-ai pierdut interesul pentru lucrurile care altădată îți plăceau? � Ai puțină energie? � Dormi prea mult, sau prea puțin, sau ești somnoros toată ziua? � Petreci mai mult timp singur și eviți activitățile sociale cu prietenii și cu � � � � familia? Ți-e teamă să nu te îngrași, sau ții cură de slăbire și faci prea mult efort fizic? Ai comportamente de autovătămare? (de exemplu îți tai sau zgârii sau arzi pielea) Te angajezi, singur sau cu prietenii, în comportamente riscante sau distructive cum ar fi: bătăi, chiul, sau activități ilegale cum ar fi violare de domiciliu sau vandalism? Încă nu te simți în stare să faci față durerii, deși a trecut foarte mult timp de când ai pierdut pe cineva drag? Ai gânduri de suicid? Ai perioade în care ai neobișnuit de multă energie și ai nevoie de mai puțin somn decât de obicei? Uneori te gândești că cineva încearcă să îți controleze mintea sau auzi lucruri pe care alții nu le pot auzi? Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum pot afla dacă am comorbidități? � Dacă consumi alcool sau droguri și ai

Cum pot afla dacă am comorbidități? � Dacă consumi alcool sau droguri și ai și o altă tulburare psihică este important să apelezi urgent la un psihiatru sau psiholog. Există tratamente și terapii eficiente pentru boli psihice, inlcusiv adicții. Cu cât ești mai tânăr poți fi ajutat mai ușor. Cu cât ceri ajutorul mai repede cu atât mai bine, pentru că poți preveni agravarea și persistența problemelor pe o durată mai lungă. De asemenea poți fi ajutat să înveți metode foarte bune de a gestiona bolile și de a face față problemelor. � Dacă folosești alcool sau droguri pentru a face față stărilor emoționale, e important să ceri ajutor profesionist imediat. Dacă problemele emoționale au apărut în urma consumului de alcool/droguri trebuie să spui neapărat adevărul specialistului, pentru a te putea ajuta. Cu cât cauți ajutor mai repede, cu atât îți crești șansele să ai o viață mai sănătoasă. � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Cum îți dai seama că cineva ar putea avea o problemă cu drogurile? �Își

Cum îți dai seama că cineva ar putea avea o problemă cu drogurile? �Își petrece timpul cu tot felul de persoane, nu pare să aibă un anturaj constant, sau are un anturaj dubios �Nu îi pasă de apariția/prezența ta, nu te observă, nu te mai bagă în seamă �Are note mai proaste la școală decât înainte �Lipsește de la ore sau chiar nu mai vine la școală deloc �Își pierde interesul pentru activitățile favorite �Are tot felul de probleme la școală sau cu legea �I se schimbă tiparele de alimentație și de somn �Are tot mai multe probleme cu familia și prietenii � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Ai putea avea o problemă serioasă cu drogurile � Dacă: � Ai condus sub

Ai putea avea o problemă serioasă cu drogurile � Dacă: � Ai condus sub influența alcoolului sau drogurilor, sau ai mers cu mașina cu cineva care conducea sub influența alcoolului sau drogurilor � Ai folosit alcool sau droguri pentru a te relaxa, a te simți mai bine în pielea ta sau a te integra într-un grup, activitate etc. � Folosești alcool sau droguri pentru a te simți mai puțin singur � Nu îți mai amintești ce ai făcut când ai consumat alcool sau droguri � Familia sau prietenii îți tot spun că trebuie să renunți la alcool sau droguri � Ai intrat în diverse probleme când ai folosit alcool sau droguri � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services

Pentru a primi ajutor: � Documentează-te doar de pe site-uri scrise de profesioniști �

Pentru a primi ajutor: � Documentează-te doar de pe site-uri scrise de profesioniști � Vorbește cu un adult de încredere � Apelează la consilierul școlar, un psiholog, un psihiatru, cabinete private sau O. N. G. -uri specializate în tratamentul adicțiilor (dependențelor) și documentează-te despre seriozitatea acestora � Evită prietenii care consumă, activitățile și locurile în care se consumă � Dacă ai încercat să renunți la consum și ai recăzut, nu te speria, este firesc în adicții! Ia-o de la început și cere ajutor specializat! E greu și nu trebuie să duci povara singur! � Sursa materialului: National Institute on Drug Abuse, National Institute of Health, U. S. Department on Health and Human Services