Design metodologic Cercetarea este Replicabila Logica Empirica Reductiva

Design metodologic Cercetarea este: Replicabila Logica Empirica Reductiva (non-redundanta) Sistematica 1

De ce facem cercetare? Pentru a revizui nivelul actual al cunoasterii dintr-un domeniu (state-of-the-art) A descrie o situatie / problema existenta A explica A construi un model util A testa (confirma vs. infirma) teorii A imbunatati practica A efectua si fundamenta schimbari (ex: cercetare-actiune cu impact in politici publice) A adresa aspecte controversate 2

Design vertical – abordare comparativa Analiza verticala bazata pe un model ierarhic Exemplu: Top management : comparatie in industrie sau trans-sectoriala a rolurilor si responsabilitatilor Middle management: input in strategii decizionale Supervizori (line mngm): fenomenul rezistentei lor la schimbare Team leader: rolul de coach sau mentor 3

Varianta de analiza verticala Nivel trans-cultural – national – regional – local – organizational – grupal - individual 4

Criterii pentru selectia unei intrebari de cercetare Fezabilitate: 1. Tii cont de constrangerile de timp / alte resurse disponibile / necesare? 2. Ai acces la subiectii / echipamentele necesare? 3. Crezi ca poti veni cu un raspuns la intrebarea adresata? 4. Poti gestiona metodologia? Stapanesti aparatul metodologic? 5

Criterii pentru selectia unei intrebari de cercetare Masa critica: 1. Tema aleasa se incadreaza in aria de preocupari si in cerintele formale Universitatii? 2. Ai inclus suficiente variabile? 3. Vei genera suficiente rezultate empirice? 4. Ai suficiente elemente teoretice de la care sa pornesti? 6

Criterii pentru selectia unei intrebari de cercetare Interes: 1. Ai un interes specific in problema abordata? 2. Problema are legatura cu zona ta de preocupari / experiente / background? 3. Vei avea de invatat / exersat competente noi in realizarea proiectului tau de cercetare? 7

Criterii pentru selectia unei intrebari de cercetare Valoare teoretica: 1. Problema de cercetare acopera un gol / o bresa in literatura de specialitate? 2. Altii vor percepe ca importanta si utila cercetarea ta? 3. Va contribui proiectul tau la progresul cunoasterii? 4. Va avea impact cercetarea preconizata in imbunatatirea mediului de lucru? 8

Criterii pentru selectia unei intrebari de cercetare Valoare practica: 1. Studiul proiectat va imbunatati practica manageriala / viata organizatiei / a membrilor sai? 2. E probabil ca practicienii sa manifeste interes pentru rezultatele acestui studiu? 3. Vor exista implicatii practice / recomandari sau sugestii de ameliorare? 9

La ce ne foloseşte gândirea critică? La trecerea in revista a literaturii de specialitate, putem sesiza si semnala incongruente / contradictii Scepticismul constructiv hraneste generarea de noi piste de cercetare Putem detecta parti-pris-uri (ex: afilierea institutionala sau sursa de finantare a autorului unui studiu) A distinge intre fapte si opinii / prezumtii A identifica avantajele si dezavantajele unui argument, eventuale limite logice / silogisme 10

Abordarea critică a literaturii de specialitate A aduce propriile idei in modelele de cercetare existente A identifica brese in investigatie / asumptii / argumente / date empirice A satisfice nevoia de imbunatatire a nivelului de cunoastere si intelegere Demonstreaza asimilarea si raportarea reflexiva a corpusului teoretic (concepte, modele etc. ) relevant pentru obiectivele cercetarii 11

Abordarea critică a literaturii de specialitate Localizeaza punctul de plecare al studiului Sunt argumentele pertinente, plauzibile? Sunt asumptiile logice si verosimile? Sunt metodele de cercetare utilizate adecvate pentru a culege date accurate (valide, fidele)? Este modelul de cercetare usor inteligibil si replicabil? Exista lacune / brese in cunoastere / intelegere? Problematizare, interogare 12

Conceptualizare / operationalizare Ce modele de conceptualizare sunt relevante pentru obiectivele / intrebarile / ipotezele studiului nostru? Ce modele alternative de conceptualizare exista? Cum putem defini si explica propriul cadru conceptual? 13

Esantionarea Tipuri de Eşantionare Pozitivistă Cantitativă – aleatorie / probabilistă Probabilistică simplă Fenomenologică Calitativistă Calitativa Neprobabilistică Sistematică De convenienţă Stratificată De evaluare De tip ciorchine Tip bulgăre de zăpadă Multi-stadială 14

Esantionarea probablistica simpla Generată automat după principiul loteriei sau al tragerii la sorţi Se asigura că fiecare membru al populaţiei are şanse egale de a fi ales Adecvată pentru eşantioane mai reduse numeric 15

Esantionarea probablistica – alte tipuri Sistematică, unistadială (bazată pe un pas statistic cum ar fi alegerea fiecărei a cincia intrări dintr-o listă) Multistadială sau de tip ciorchine („cluster”) – presupune testarea tuturor membrilor dintr-o serie de sub-grupuri selectate aleatoriu) Stratificată sau multi-nivelară – în care participanţii sunt selectaţi aleatoriu după ce au fost în prealabil împărţiţi în sub-clase din populaţie (ex: top mngm – 5%, middle – 10%, line mngm – 15% si non-manageri – 70%) Eşantionarea pe cote presupune identificarea subdiviziunilor din universul cercetării şi reprezentarea proporţională a fiecărui astfel de segment din populaţia-ţintă 16

Esantionarea neprobabilistica Avantaje: costuri reduse, procedura simplificata de colectare a datelor Dezavantaje: validitate limitata, expunere crescuta la bias, rezultatele nu pot fi generalizate Eşantionarea de convenienţă sau pseudo-aleatoare se bazează pe disponibilitatea participanţilor eligibili, conform criteriilor de accesibililitate şi reducerea costurilor. Eşantionarea non-aleatorie bazată pe evaluare selectează candidaţii cei mai potriviţi în raport cu tematica studiată, conform opiniilor experţilor 17

Motive principale de refuz al participǎrii Lipsa de timp Neîncrederea în confidenţialitatea datelor Antrenarea în alte activităţi (fără posibilitate de reprogramare) Lipsa de interes pentru tema de cercetare Subiectul nu doreşte să precizeze vreun motiv 18

Avantajele interviului (1) Foarte util în cercetări exploratorii sau studii-pilot, în care înţelegerea e vitală Dă rezultate atunci când avem nevoie să adresăm întrebări complexe şi/sau deschise Tehnică adecvată dacă avem puţin timp la dispoziţie Putem obţine rapid un volum mare de date Obţinem date şi prin comunicarea non-verbală 19

Avantajele interviului (2) Relativ uşor de integrat / triangulat cu alte metode şi tehnici de colectare a datelor (cantitative şi calitative) Oferă o abordare flexibilă în formularea întrebărilor şi elucidarea ipotezelor Oferă un cadru de învăţare despre activităţi, experienţe, evenimente Permite accesul la opinii şi semnificaţii subiective evidenţiate prin stilul de limbaj etc. 20

Dezavantajele interviului (1) Intervievarea este o competenţă, iar intervievatorii au diferite niveluri de competenţă Ca proces subiectiv, e important ca intervievatorul şi intervievaţii să comunice bine, verbal şi non-verbal Rezultatele nu sunt reprezentative, nu pot fi generalizate Se bazează pe interpretare şi evaluări subiective 21

Dezavantajele interviului (2) Dificil de reprodus / replicat Se bazează pe abilitatea intervievatorului de a colecta date pertinente Intervievaţii nu cooperează întotdeauna Dacă nu sunt atent formulate (neechivoce şi neambigue), întrebările pot fi interpretate diferit de ce s-a intenţionat 22

Probleme de etica cercetarii Grilă de evaluare a riscurilor etice Scop preventiv, de conformitate cu standardele deontologice şi etice Vor fi participanţii expuşi la un nivel ridicat de risc (psihologic, social, fizic, economic, legal) sau la un nivel peste cel pe care îl experimentează probabil în viaţa cotidiană? Va cauza prejudicii pentru stima de sine, încrederea în forţele proprii sau imaginea de sine? (ex: expunere la situaţii stresante, anxiogene, participanţi convinşi să destăinuie informaţii care ar dori să rămână private). Ex: celebrul experiment asupra submisivităţii – Stanley Milgram, Univ. Yale (1963) 23

Stanley Milgram – Obedienta Obedienţa faţă de autoritate – justificare pentru genocid (ex: Holocaust)? Participantul juca rol de profesor, iar un colaborator al lui Milgram era elevul În camere separate, Dozator de electroşocuri : de la 15 v (Şoc minor) la 375 V (şoc sever) sau 450 V (moarte), 30 de opţiuni de intensitate 24

Obedienta (2) – Conditii de testare Alt rol (jucat de actor): experimentator în halat Elevul dă răspunsuri eronate (intenţionat) Concluzii: 65% din participanţi (“profesori”) au administrat şocul letal (deşi victimele ţipau din camera vecină) Toţi au continuat până la 300 V 25

Milgram - Conditii de testare Variante de replicare: în aceeaşi cameră, ţinută obişnuită (fără halat), cercetătorul susţine că preia responsabilitatea pentru acele acţiuni (stare de agent), doi cercetători (obedienţa condiţionată de de-responsabilizare/ difuzia responsabilităţii se amplifică) Dacă participanţii puteau instrui un asistent să aplice şocurile, 92, 5% au aplicat şocul maxim. Dacă laboratorul s-a mutat de la prestigioasa Yale într-o clădire dărăpănată, „doar” 47% au mai aplicat şocuri moderate şi severe 636 de participanţi testaţi în 18 designuri experimentale 26

Milgram –Experiment obedienta - Limite Critici: bias de reprezentare (doar bărbaţi) Eşantion auto-selectat – participanţii s-au oferit voluntar Condiţii de laborator – diferite de experienţele curente 27

Milgram – Probleme etice: disimularea scopului (ex: învăţare, în loc de obedienţă), Descurajarea retragerii participanţilor: Dacă profesorul refuza să administreze un şoc, cercetătorul intervenea cu mesaje directive pe 4 niveluri: “Te rog să continui”; “Experimentul cere să continui”; “E esenţial să continui”; “Nu ai de ales decât să continui” Prejudicii de imagine şi psihologice (semne de tensiune: tremurături, râs nervos, crispare, încleştarea pumnilor, muşcarea buzelor, transpiraţie) etc. 28

Considerente etice Obiectivele reale studiului trebuie explicate participanţilor pentru a le obţine consimţământul informat Participanţii au dreptul de a refuza să participe sau de a se retrage din studiu? Studiul implică administrarea de medicamente, proceduri clinice (ex: electroşocuri) sau suplimente nutritive? 29

Minori, persoane vulnerabile, aspecte delicate Studiul include adulţi vulnerabili (cu dizabilităţi de învăţare, dependenţi de substanţe, delincvenţi juvenili, deţinuţi / reţinuţi / persoane în probaţiune, sau persoane într-o relaţie asimetrică, de dependenţă faţă de cercetător: ex. angajaţii sau studenţii săi? Studiul include minori (copii sau adolescenţi) fără să solicite şi să obţină acordul parental? Studiul implică discutarea sau dezvăluirea unor aspecte sensibile, jenante, incomode sau tulburătoare pentru participanţi (ex. : activităţi sexuale, criminale / ilicite, consum de droguri / abuz de substanţe, sănătate mentală, experienţe traumatice, boli şi dizabilităţi etc. )? 30

Minori, persoane vulnerabile, aspecte delicate Interviurile sau focus-grupurile implică discutarea unor aspecte ce ţin de protecţia datelor personale, colectarea, păstrarea şi prelucrarea acestor date (e. g. cazier judiciar, status marital, opinii politice, orientare sexuală, credinţe religioase, origine rasială şi etnică, apartenenţa la sindicat, morbiditate fizică sau psihică, rezultate educaţionale)? Baza de date rezultată din prelucrarea datelor permite identificarea participanţilor individuali, încălcând dreptul la confidenţialitate? Studiul implică înşelarea deliberată a participanţilor? 31

Alte cerinte etice Studiul va implica acordarea unor premii / recompense sau plata participanţilor? Ce surse de finanţare studiul? Ce aşteptări (sau drepturi stipulate prin contract) au finanţatorii în schimbul sprijinului acordat? Participanţii la studiu au un anumit beneficiu (ex: acces la raportul final de cercetare)? Există unele potenţiale efecte adverse (de intensitate mică, moderată sau mare) ale implicării cercetătorului? 32

In final – cercetarea e si DISTRACTIVA Premiile Ig. Nobel 33

Ig. NOBEL Celebreaza studiile si descoperirile neobişnuite din ştiinţe exacte, sociale, medicină şi tehnologie, care fac oamenii să râdă, şi apoi îi pun pe gânduri Evenimentul are loc anual în sala de ceremonii Sanders Theatre a Univ. Harvard A ajuns la a 24 -a ediţie, mediatizată (conferinţe TED, You. Tube etc. ) „Marii” câştigători din 2014 34

Multumesc! 35