Delta Dunrii Rezervaie a biosferei Prezentare clasa aVIIIa

Delta Dunării – Rezervație a biosferei Prezentare clasa a-VIII-a Disciplina: Biologie Realizată de Coșman Bogdan-Paul

Ecosistemul Deltei Dunării

Delta Dunării Aceasta reprezintă un biom (complex ecologic ce se formează în raport cu un anumit mediu ambiant) format din ecosisteme acvatice și terestre (aproximativ 25), în care populația umană reprezintă o componentă integrată (sunt 15 localități). Ea ocupă 2, 5 % din suprafața țării.

Delta Dunării Ecosistemele Deltei Dunării sunt -brațele fluviului Dunărea (Chilia, Sulina, Sfântul Gheorghe) -canalele; -lacurile; -bălțile; -terenurile inundabile; -pădurile. Predomină mediul acvatic reprezentat de brațele Dunării. Mediul terestru este reprezentant de grinduri fluviale și maritime, sărături și dune de nisip.

Caracteristicile biotopului Deltei Dunării: - pe teritoriul țării noastre, substratul albiei Dunării variază în funcție de zonă : la intrarea în țara este stâncos, devenind spre vărsare mâlos, argilos, nisipos; - adâncimea apei ajunge la 10 m; - debitul anual de apă este mare; - temperatura apei variază în decursul anului; (exemplu: iarna se formează pe Dunăre un pod de gheață).

Vara

Iarna

Iarna De pe autostrada Fetești - Cernavoda, 29 Ianuarie 2006 Foto: Emilia Marinescu (București)

Componentele biocenozei Deltei Dunării: În apele fluviului, bogat în detricus (material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi), sunt bine reprezentate atât fitoplanctonul cât și zooplanctonul. Fitoplanctonul este reprezentat de: nufăr, trestie, papură, sălcii, stuful, dar carcateristic este plaurul. Zooplanctonul este reprezentat de: -vertebrate: știuca, șalăul, somnul, crapul, cega, plătica; șerpi, peste 300 de specii de păsări (pelicani, lebede, cormorani, egrete, stârci, vulturi și șoimi, etc. ), iar dintre mamifere menționăm: bizamul, mistrețul , lupul, câinele enot, vulpea, nurca europeană și vidra. -nevertebrate: scoici, melci, raci.

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Fitoplanctonul este reprezentat de: TRESTIE

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Fitoplanctonul este reprezentat de: NUFĂR

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Fitoplanctonul este reprezentat de: PAPURĂ

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Fitoplanctonul este reprezentat de: SALCIE

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Fitoplanctonul este reprezentat de: STUF

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Fitoplanctonul este reprezentat de: PLAUR (formațiune vegetală plutitoare, formată din rizom de stuf usact și humus)

Componentele biocenozei Deltei Dunării: PLAUR Loc unde trăiesc mai multe specii de animale, inclusiv porci mistreţi, vulpi şi bizami.

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E ȘTIUCĂ (Știuca are un corp alungit și cilindric și gros. Gura acestui peste mare, despicata larg, iar botul are forma de cioc de rata. Atinge lungimi de 30 -40 cm și greutatea sa variaza intre 500 g- 1 kg)

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E ȘALĂU (Este un pește răpitor, cu un corp alungit fusiform, pe spate are înotătoare caracteristică subdivizată. Capul are o formă ascuțită, cu o gură largă prevăzută cu dinți ascuțiți).

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E SOMNUL (Este o specie de pește răpitor de talie mare. Acesta are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral; are o gură largă, care pe laturi două mustăți lungi, sub gură fiind mustăți scurte).

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E CRAP (Lungimea corpului poate atinge 1 m, iar masa maximum 40 kg).

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E CEGA (Cega este pescuită, dar poate fi și crescută pentru caviarul sau gelatina ce se obțin din icrelesale sau capturată pentru acvaristică).

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E PLĂTICA Plătica are un corp turtit lateral cu o lungime între 30 – 50 cm și o greutate de 7 kg).

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E ȘERPI

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E PELICANI

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E LEBEDE

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E CORMORANI

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E EGRETE

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E ST RC

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E VULTURI

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E BIZAMUL

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E C INELE ENOT

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E NURCA

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: V E R T E B R A T E VIDRA

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: N E V E R T E B R A T E SCOICI

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: N E V E R T E B R A T E MELC

Componentele biocenozei Deltei Dunării: Zooplanctonul este reprezentat de: N E V E R T E B R A T E RAC

Parcul Național Porțile de Fier – unicat ecologic

Parcul Național Porțile de Fier – unicat ecologic Dunărea are pe teritoriul țării noastre trei zone de interes științific și turistic: defileul Porțile de Fier (care cuprinde albia propriu-zisă a fluviului), lunca inundabilă și Delta Dunării. Varietatea ecosistemelor și peisajul pitoresc al defileului au impus crearea Parcului Național Porțile de Fier, în care există 20 de rezervații naturale.

Parcul Național Porțile de Fier – unicat ecologic Unele specii de plante și animale nu trăiesc decât în această zonă: Pinul de Banat, laleaua cazanelor, vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat. laleaua cazanelor vipera cu corn broasca țestoasă de uscat

Parcul Național Porțile de Fier – unicat ecologic Frumusețea și unicitatea ecosistemelor de pe Dunăre au impus luarea unor măsuri de protecție a acestora.

Rezervația Biosferei Delta Dunării – unicat ecologic

Rezervația Biosferei Delta Dunării – unicat ecologic Unicitatea și frumusețea locurilor a impus ocrotirea acestui complex de ecosisteme. În anul 1990, Delta Dunării a fost declarată Rezervație a Biosferei, iar în 1991 mai mult de jumătate din suprafața deltei a fost inclusă de lista Convenției asupra Patrimoniului Natural Mondial.

Rezervația Biosferei Delta Dunării – unicat ecologic O serie de caracteristici fac din Rezervația Biosferei Delta Dunării un unicat ecologic: mare varietate a ecosistemelor, suprafața acoperită cu stuf și grindurile maritime Letea și Caraorman (terenuri cu aspect deșertic, unde cresc păduri cu vegetație tropicală: liane, arbori și arbuști specifici). În rezervație trăiesc peste 1000 de specii de plante, 160 de specii de pești, 300 de specii de păsări și peste 30 de specii de mamifere.

Rezervația Biosferei Delta Dunării – unicat ecologic Pădurea Letea (pădure subtropicală)

Rețineți: Delta Dunării constituie un loc de vânat și pescuit, o resursă de stuf pentru industria celulozei și hârtiei, precum și o importantă zonă de interes științific și turistic. Fiind declarată Rezervație a Biosferei, ea trebuie ocrotită și conservată.

SF RȘIT! Vă mulțumesc penrtru participare!