DELTA DUNARII Rezervatie a biosferei Canale in Delta

DELTA DUNARII Rezervatie a biosferei

Canale in Delta Dunarii

Iarna in Delta Dunarii pe canale

Valoare universală • Unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei • An de constituire: 1990 • Suprafaţa 580000 ha - 2, 5 % din suprafaţa României ( Locul 22 între deltele lumii şi locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban) • Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă • Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă • Un muzeu viu al biodiversităţii, 30 tipuri de ecosisteme

ASEZARE si INTINDERE • Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad), dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. • Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma literei grecesti "A" (delta). Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. E.

Populatia • Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Iarna la Tulcea Far la Sulina

Ocupaţii tradiţionale Barcă - mijlocul de transport în Deltă La pescuit Cherhana Construcţia unui vintir

Flora si fauna 5 380 specii, din care – 1 839 specii de floră • alge planctonice (678 specii) • licheni (107 specii) • plante vasculare (1016 specii) – 3 541 specii de faună • • moluşte (91 specii) insecte (2 244 specii) peşti (86 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii) păsări (331 specii) mamifere (42 specii)

ECOSISTEMELE DELTEI DUNARII Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt; • ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2. 5% din suprafata Deltei. • ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltei. • ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0. 5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. • ecosistemul grindurilor • incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole.

Vegetatia 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf, papura şi de vegetaţia de stuf de pe plauri. Plante cu frunze plutitoare : nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de apa. Plante riverane si de plaur: stuf si papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa. Plante de uscat – salcia alba, plopul, arinul, frasinul.

Plaurul Insula plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0. 50 si 1. 50 m.

Nufăr galben Nufăr alb Stânjenel de baltă

Salcia alba

Stuf

Fauna • Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatică europeană. • Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă si care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă si rămânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primăvara.