Degradarea solului Msuri de protecie Profesor CATAN SERGIU

Degradarea solului. Măsuri de protecţie Profesor: CATAN SERGIU Colegiul Tehnologic din Chișinău

Obiective Operaţionale: ► O. 1. Să explic esenţa noţiunilor geografice, în baza studierii unui fragment de text; ► O. 2. Să identific funcţiile solului pentru mediul înconjurător, în baza studierii fragmentului de text; ► O. 3. Să caracterizez 2 tipuri de factori de degradare a solului, în baza completării schemei; ► O. 4. Să descriu impactul poluării solului pentru mediul înconjurător şi om, în baza studierii unui fragment de text; ► O. 5. Să argumentez măsurile de protecţie a solului, în baza completării tabelului;

Noţiuni – cheie Degradarea solului – pierderea prin eroziune a stratului de humus, care afectează negativ fertilitatea sa. Humus – substanţă chimică care se formează în rezultatul procesului de descompunere a resturilor organice în sol. Fertilitate – proprietatea solului de a acumula, păstra şi furniza toate elementele nutritive (apă, aer, hrană) necesare dezvoltării plantelor. Eroziune – degradarea resurselor funciare provocată de factorii naturali (apa, vînt) şi antropici, ca rezultat al căreia se distruge stratul fertil al solului, creîndu-se ravene.

Funcţiile solului 1) 2) 3) 4) Ecologică – reglează compoziţia atmosferei, hidrosferei, biosferei. Economică – agricultură, produse alimentare, elemente nutritive pentru plante. Energetică – formarea humusului, procesul de mineralizare. Tehnico-industrială – infrastructură, drumuri, construcţii, aeroporturi, stadioane, telecomunicaţii.

Factorii degradării solului: A – NATURALI: Cutremure de pămînt, alunecări de teren, eroziunea solului, erupţii vulcanice, secetă, inundaţii. B – ANTROPICI/ARTIFICIALI: Defrişări, suprapăşunatul, irigaţii excesive, desecarea/asanarea lacurilor şi mlaştinilor, desţelenirea, extragerea iraţională a resurselor naturale, utilizarea îngrăşămintelor chimice în exces, arderea miriştilor, extinderea aşezărilor umane şi platformelor industriale.

Gradul de degradare a solurilor pe Glob (anul 2003)

Degradarea – poluarea fizică a solului Formele de degradare fizică a solului: • Deteriorarea structurii solului – distrugerea parţială/totală a structurii solului. Cauzele: 1) Acţiunea uneltelor asupra prelucrării solului; 2) Bătătorirea solului de către maşini; 3) Lucrări agricole cu umiditate nepotrivită; 4) Acţiunea ploilor.

• • Compactarea/îndesarea solului – influenţa utilajelor agricole, păşunatul intens. Întărirea solului – proces de trecere a orizontului superior al solului din umed în uscat, într-o stare îndesată. Crusta solului – întărirea masei de la suprafaţa solului (cauza – ploile). Poluarea radioactivă – accidente de la Centralele Atomo – Electrice.

Degradarea – poluarea chimică a solului • • • Îngrăşăminte chimice în exces; Experimentele ştiinţifice şi chimice; Gazele de eşapament – mijloace de transport; Ploile acide; Nămolul de la complexele de creştere a animalelor; Irigaţii cu ape uzate.

Degradarea – poluare biologică • Reducerea populaţiei de microorganisme – schimbarea numărului de organisme în sol – bacterii, ciuperci. • Poluarea cu agenţi patogeni – deşeurile (orăşăneşti, de la complexele de animale)

Degradarea complexă a solului - Degradarea prin exces de apă – irigaţii incorecte, compactarea solului, defrişarea pădurilor, desţelenirea pajiştilor, precipitaţiile abundente, relieful accidentat. - Degradare prin salinizare şi alcalinizare – sărăturarea solurilor – ridicarea nivelului apelor freatice, irigaţii cu ape mineralizate.

Măsurile de protecţie a solurilor: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Includerea în asolament a plantelor amelioaratoare (graminee, leguminoase); Creşterea conţinutului de humus din sol (încorporarea resturilor organice); Reducerea riscului de eroziune eoliană (plantarea perdelelor forestiere); Efectuarea unui control pentru aplicarea eficientă a măsurilor agro-tehnice, prelucarea corectă a pantelor ; Reducerea traficului de maşini agricole pentru evitarea bătătoririi/compactării solului; Utilizarea pesticidelor pentru combatarea vătămătorilor şi maladiilor culturilor agricole; Instituirea unui sistem de monitorizare a calităţii solului în zonele afectate de activitatea umană; Efectuarea lucrărilor solului în condiţii de umiditate optimă şi evitarea arăturilor adînci.

Sarcină didactică: 1) Organizează şi sistematizează informaţia vizînd tema lecţiei. În centrul tablei notează Degradare = SOL = Măsuri, iar în jurul conceptului înregistrează noţiunile, asociaţiile fenomenului cercetat.

Un pumn de lut “. . . Ci nu voi fi un lut obişnuit”. . . arheologi din viitor Săpînd pămîntul chinuit, Miraţi, găsi-vor sub ogor Un pumn de lut îndrăgostit; Şi căruia, şi atuncea încă, Dup-un mileniu şi mai bine Ce-or măcina izvor şi stîncă, O să-i mai fie dor de tine; O, vei vedea – vor prima oară – Amestecîndu-l cu cazmale – Un pumn de lut cum se-nfioară L-atingerea ţărinei tale. . . Nicolae Dabija

Curiozităţi O mînă de pămînt conţine circa: 100 de insecte 110 viermi 7. 500. 000 protozoare 12. 500. 000 alge 100. 000 ciuperci 255. 000 bacterii