Definitie Aplicatii CE ESTE REFLEXIA Fenomenul de intoarcere

Definitie Aplicatii

CE ESTE REFLEXIA? Fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care a venit, atunci cand intalneste suprafata de separare dintre doua medii diferite se numeşte reflexia luminii.

REFLEXIA LUMINII Deoarece drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare , imaginea din figură poate fi considerată izvor şi izvorul imagine. Cele două puncte , obiect şi imagine se numesc puncte conjugate. Imaginea unui punct obţinută cu ajutorul unui sistem optic se numeşte reală, atunci când se obţine din intersecţia razelor de lumină şi virtuală dacă se obţine din intersecţia prelungirilor acestor raze. Dacă o rază de lumină ajunge la suprafaţa de separare dintre două medii, ea se întoarce în mediul din care a venit schimbându-si direcţia de propagare. Fenomenul se numeşte reflexie.

Notaţii: NI=normala la suprafaţa de separare SI=raza incidentă IR=raza reflectată i=unghi de incidenţă r=unghi de reflexie N S R i r

LEGILE REFLEXIEI Legile reflexiei sunt: 1) raza incidenta, normala si raza reflectata se gasesc in acelasi plan; 2) unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta.

REFLEXIA TOTALA Uneori, reflexia se produce fără refracţie. Acest fenomen se numeşte reflexia totală şi se produce atunci cand lumina trece dintr-un mediu cu indice de refractie mai mare (ex. apa), intr-unul cu indice de refractie mai mic (aer), pentru un anumit unghi de incidenta numit unghi limita (l) r’ = 90°, raza refractata avand directia suprafetei de separare dintre cele doua medii. Unghiul limita se calculeaza cu formula: Prin intermediul reflexiei totale se pot transmite semnale TV, radio, internet, prin fibre optice, chiar daca acestea nu sunt drepte

Reflexia totala este un fenomen optic care loc atunci cand o radiatie electromagnetica atinge limita dintre doua medii cu indici de refractie diferiti, la un unghi cu normala la suprafata de separatie mai mare decat un unghi limta, numit unghi critic. Cu roşu, incidenţa unei raze la suprafaţa de separaţie la un unghi mai mic decât unghiul critic. . Cu albastru, incidenţa la un unghi mare decât unghiul critic.

Fibra optica Fibrele optice sunt folosite pe scară largă în domeniul telecomunicațiilor, unde permit transmisii pe distanțe mai mari și la largimi de banda mai mari decât alte medii de comunicație. Lumina este dirijată prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta face fibra să se comporte caghid de unda. Fibrele care suportă mai multe căi de propagare sau moduri transversale se numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce suportă un singur mod sunt fibre monomodale (SMF).

Dacă te uiţi atent la o singură fibră optică o să vezi că are următoarele părţi: • miezul – centrul subţire al fibrei pe unde circulă lumina; • învelişul- materialul optic din afară care înconjoară miezul şi reflectă lumină înapoi în el; • mediul protector- înveliş de plastic care protejează fibra de stricaciuni si umezeala. Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optica se bazeaza pe conversia impulsurilor electrice in lumina. Aceasta este apoi transmisa prin manunchiuri de fibre optice pana la destinatie, unde este reconvertita in impulsuri electrice.