Deeurile din staia de epurare Noiembrie 2017 Sumar

Deșeurile din stația de epurare Noiembrie 2017

Sumar I. Situația stațiilor de epurare ape uzate II. Cantități de deșeuri rezultate din stații III. Modul de gestiune a deșeurilor IV. Gestiunea nămolurilor V. Alternative de utilizare a nămolului 2

I. Situația stațiilor de epurare ape uzate În județul Iași, Apa. Vital administrează următoarele stații de epurare : Localitatea Nr. loc. Nr. S. E Municipiul Iaşi 368818 1 Municipiul Pascani CL Hârlau C. L. Podu Iloaiei C. L. Târgu Frumos C. L. Lețcani (Leţcani) C. LBălțați (sat Balțați) C. L. Belcesti ( sat Belceşti) 42883 12677 11032 14573 6. 497 1782 4462 1 1 1 1 CL BIVOLARI CL Ceplenița CL Cotnari CL Cristești CL Dagâța Doljeşti 4274 4389 7. 868 4039 4924 7645 C. L. Dumesti 5074 2 CL Erbiceni CL Fântânele CL Gherăești C. L. Gorban (Podu Hagiului) CL Hălăucești 5790 2145 6775 3030 5852 1 1 1 CL I. Neculce (Brăești Și Cristești, Com. Brăeşti, Buznea Și Gănești , Com. Ion Neculce ) 3500 CL Ipatele CL Lețcani 1771 7716 CL Mironeasa CL Moțca CL Movileni C. L. Mosna CL Prisacani C. L. Raducaneni CL Șipote Stolniceni Prăjescu CL Strunga CLTansa C. L. Tibanesti (Ţibăneşti) CL Tiganasi – Cârniceni CL Todirești CL Victoria C. L. Vladeni TOTAL 2 1 1 1 2 5491 3143 6807 3423 9184 5269 5510 4373 2540 7. 119 4. 036 5351 4521 3. 993 1 1 1 1 41 Capacitatea 8233 l/s, din care: Treaptă Mecanică - 4200 l/s Treaptă Biologică – 4033 l/s 260, 42 l/s 133, 06 l/s 72, 78 l/s 140, 28 l/s 4, 6 l/s 2, 31 l/s 32, 00 l/s Bivolari- 4, 05 l/s Soloneț- 0, 87 l/s 5, 21 l/s 4, 63 l/s 3, 47 2, 26 l/s 4, 86 l/s Dumeşti - 7, 3 l/s Banu – 0, 63 l/s 1, 74 l/s 4, 42 l/s 1, 44 l/s 6, 3 l/s 6, 94 l/s Bâcu-1, 13 l/s Cuza Vodă- 1, 74 l/s 5, 76 Mironeasa- 7, 81 l/s Urșița- 2, 52 l/s 5, 21 l/s 5, 57 l/s 2, 1 l/s 5, 21 ls 3, 0 l/s 3, 45 l/s 4, 75 l/s 4, 63 l/s 5, 00 l/s 26, 0 l/s 2, 31 l/s 5, 52 l/s 4, 63 l/s 2, 89 l/s 9036, 22 l/s 3

I. Situația stațiilor de epurare ape uzate Stația de epurare Iași • Staţia de epurare Iaşi este dimensionată pentru epurarea apelor uzate din oraşul Iaşi (menajere și pluviale) cu un debit zilnic în condiţii de vreme uscată ( Quscat ) de 191. 333, 00 m 3/zi şi un debit pluvial (Qpluvial) de până la 8233 mc /s. • Apa pluvială tratată şi efluentul secundar vor fi deversate în Râul Bahlui. • Staţia de epurare va putea primi un debit total maxim de apă pluvială de 8. 233 l/s, din care 4. 033 l/s vor fi trataţi integral prin epurare primară, secundară şi terţiară şi, un alt debit de până la 4. 200 l/s care va fi tratat numai în „ instalaţia de tratare a apelor pluviale ” (actuala treaptă primară a Liniei 1). În volumele obiectelor deja existente s-a propus şi stocarea excedentului din influent, în vederea compensării acelor volume de apă uzată intrate în staţia de epurare în perioada ploilor de intensitate mare. 4

I. Situația stațiilor de epurare ape uzate Studiu de caz – SEAU Iași 5

II. Cantități de deșeuri rezultate din stații Stația de epurare Iași: Nămol epurare ape uzate – cod: 190805; – cantitate rămasă în stoc din anul 2015: 290524 mc – nămol stocat în SEAU Iași – cantitate generată în anul 2016: 25300 mc - nămolul se stochează în SEAU Iași Deșeuri de la deznisipatoare – cod: 190802; – cantitate rămasă în stoc din anul 2015 - 0; cantitate generată în anul 2016 - 60 tone. Deseurile se predau la operatorul de servicii publice S. C. SALUBRIS S. A. Deșeuri reținute pe site – cod: 190801; – cantitate rămasă în stoc din anul 2015 - 0; cantitate generată în anul 2016 - 70, 5 tone. Deseurile se predau la operatorul de servicii publice S. C. SALUBRIS S. A. Deșeuri menajere amestecate – cod: 200301; – cantitate rămasă în stoc din anul 2015 - 0; cantitate generată în anul 2016 - 1, 2 tone; Deseurile se predau la operatorul de servicii publice S. C. SALUBRIS S. A. 6

III. Modul de gestiune a deșeurilor Legislație UE Directiva 2008/98/CEE privind regimul deșeurilor în UE Øaprobă LISTA DEȘEURILOR periculoase/nepericuloase și stabilește regimul deșeurilor funcție de categoria acestora. Directiva 86/278/CEE privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. ØStabilește: metodele admise de depozitare a nămolurilor de epurare inclusiv concentraţiile admisibile pentru metale și alte substanțe periculoase din nămolurile destinate aplicării pe terenurile agricole precum şi condiţii de monitorizare in timpul utilizării şi post utilizare a nămolurilor in agricultură ØModificări: La nivel european se lucrează propuneri de modificare și actualizare a acestei Directive, având în vedere progresul tehnic și științific (pe lângă limitele pentru metalele grele din Directiva 86/278/CEE, draft-urile succesive ale noii Directive stabilesc limite pentru unii compuși organici toxici / cancerigeni precum LAS– linear alchil-benzen-sulfonati – folosiți ca surfactanți în detergenți, NPE –nonilfenol-etoxilati – folosiți ca surfactanți în cosmetice, detergenți și pesticide, DEHP–dehalogenaze, PCDD/F –dibenzodioxine/dibenzofurani). 7

III. Modul de gestiune a deșeurilor Legislație ROM NIA Legea 211/15. 11. 2011 privind regimul deșeurilor în Romania Ø aprobă LISTA DEȘEURILOR periculoase/nepericuloase conform HG 856/16. 08. 2002 Ø nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești - tratate cod deșeu 19 08 05 deșeuri nepericuloase. Ø nămoluri netratate încadrate la deșeuri periculoase. Legea 426/18. 07. 2001 privind regimul deșeurilor completată/modificată cu Legea nr. 211/15. 11. 2011 Ø prevede ANEXA 1 C , B „ Deșeuri periculoase – punct 33 nămoluri de la stațiile de epurare, netratate sau improprii pentru folosință agricolă” dacă au „Proprietăți ANEXA 1 E, H 9 – infecțioase – substanțe cu conținut de microorganisme viabile sau toxinele acestora care sunt cunoscute ca producând boli omului sau altor organisme vii” 8

III. Modul de gestiune a deșeurilor Legislație ROM NIA O. M. M. G. A. nr. 344/16. 08. 2004 (transpune Directiva 86/278/CEE) pentru aprobarea Normelor Tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură (propus pentru revizuire). Stabilește: Øcondițiile de valorificare a potențialului agrochimic al nămolurilor de epurare; Øprevenirea și reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetației, animalelor și omului astfel încât să se asigure utilizarea corectă a nămolurilor; Øse interzice utilizarea pe terenuri pentru pășunat, arbuști fructiferi, legume, pomi fructiferi (cu 10 luni înainte de recoltare). Øobligațiile și responsabilitățile producătorului: ”producătorul este responsabil de nămol pentru tot ceea ce înseamnă calitatea, cantitatea, transportul, împrăștierea nămolului pe suprafețe agricole, precum și pentru efectele acestuia asupra mediului și sănătății omului după utilizare”. 9

III. Modul de gestiune a deșeurilor Legislație ROM NIA O. M. M. G. A. nr. 344/16. 08. 2004 - Principalele OBLIGAȚII ALE PRODUCĂTORULUI DE NĂMOL: Øsă identifice utilizatorul de nămol şi suprafeţele agricole care întrunesc condiţiile necesare utilizării nămolului, pe baza studiilor pedologice întocmite, la cererea producătorului; Øsă solicite la Agenția de Protecție a Mediului emiterea permisului de aplicare în agricultură a nămolului (pe baza analizelor fizico-chimice a unui lot de nămol și a studiului agrochimic comandat la O. S. P. A. ); Øsă asigurare transportul și împrăștierea nămolului Øsă realizeze studiul agrochimic special de control și monitoring al solului pe care s-a aplicat nămolul Øsă anunțe autoritățile competente și producătorul de nămol despre rotația culturilor Øsă realizeze încorporarea nămolurilor în sol în aceiași zi în care s-a aplicat nămolul Øsă anunțe producătorul de nămol dacă s-a răzgândit în privința utilizării nămolului, înainte de a se realiza transportul acestuia. 10

IV. Gestiunea nămolurilor Situația nămolului rezultate din procesul de epurare desfășurat în stația de epurare a municipiului Iași - tratare nămol (2016) Tratarea nămolurilor rezultate din epurarea apelor uzate provenite din aglomerarea Iași este asigurată de o linie de tratare cu faze de îngroșare, fermentare anaerobă mezofilă urmată de deshidratare în instalații filtru bandă până la o valoare de aproximativ 25% s. u. și stocare 760 de zile pe paturi de uscare. RECUPERAREA ENERGIEI: în stația de epurare a municipiului Iași funcționează o unitate de co-generare, astfel încât prin utilizarea biogazului rezultat din procesul de stabilizare anaerobă, se obține o cantitate importantă de energie electrică utilizată în procesul de epurare (ex. 433 MWh în anul 2015 și 810, 177 MWh în anul 2016). 11

IV. Gestiunea nămolurilor Situația nămolului rezultate din procesul de epurare desfășurat în stația de epurare a municipiului Iași - tratare nămol (2016) • Cantitate de nămol (tone) • Grad de umiditate ( %) • Substanță organică ( % s. u. ) • Azot total (%) • Fosfor total (%) • Cadmiu (mg/Kg s. u. ) • Cupru (mg/Kg s. u. ) • Crom (mg/Kg s. u. ) • Nichel (mg/Kg s. u. ) • Plumb (mg/Kg s. u. ) • Zinc (mg/Kg s. u. ) 5566 tone substanță uscată 78 51 3, 83 0, 7 < 1, 36 234, 15 74, 91 41, 89 41, 54 274, 33 Concentrații maxime admise pentru utilizarea în agricultură mg/kg s. u. (O. M. 344/2004) 10 500 300 2000 s. u. = substanță uscată 12

IV. Gestiunea nămolurilor Strategia privind managementul nămolurilor Opțiuni de evacuare pe termen scurt: • Depozitarea in rampa de depozitare a deșeurilor solide • Locație dedicată pentru depozitarea nămolului COMTOM -Tomești • Rampa de depozitare a deșeurilor solide Țuțora și depozite autorizate limitrofe Opțiuni de evacuare pe termen mediu: • Rampe de depozitare a deșeurilor solide • Agricultura, îmbunătățiri funciare (pentru SEAU-urile Tg Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei) • Producerea biogazului pentru SEAU Iași Opțiuni de evacuare pe termen lung: • Rampe de depozitare a deșeurilor solide • Producerea biogazului • Agricultura, silvicultura, îmbunătățiri funciare (pentru SEAU-urile Tg Frumos, Harlau si Podu Iloaiei) 13

IV. Gestiunea nămolurilor Acțiuni prezente privind managementul nămolurilor Demersuri necesare atragerii de fonduri pentru construirea unui depozit pentru nămol, pe terenul aflat în proprietate proprie (la fostul Depozitul COMTOM): • creșterea procentului de substanță uscată a nămolului, pentru scăderea costurilor de transport și pentru prelungirea duratei/capacității de stocare a depozitului COMTOM; • efectuarea de studii în ceea ce privește: (i) caracteristicile actuale nămolului rezultat din procesul de epurare; (ii) analize de sol pentru identificarea producătorii agricoli din județ care dețin terenuri pretabile pentru utilizarea nămolului ca fertilizator natural (studii agrochimice O. S. P. A); (iii) continuarea încercarilor de aplicare a namolului pe teren agricol pentru obtinerea unor informatii clare necesare exemplificării beneficiilor acestei metode comunitatilor de fermieri. 14

IV. Gestiunea nămolurilor Acțiuni prezente privind managementul nămolurilor • Căutarea de soluții alternative de valorificare/eliminare a nămolurilor generate, în contextul în care consultantul de specialitate care a elaborat ”Strategia privind managementul nămolurilor ” a subliniat următorul aspect: Ø ”Efectele și riscurile pe termen lung asupra calității solului și asupra verigilor din lanțul trofic pâna la om sunt încă insuficient evaluate și cuantificate. De aceea, deși pare una din cele mai ieftine opțiuni, consultantul își menține rezervele în a o indica drept opțiune preferată ” • Strategia privind managementul nămolurilor, realizată de către reprezentanții EPTISA în cadrul contractului de “Asistența Tehnică pentru Managementul Proiectului și Supervizarea Lucrărilor – Extinderea și Reabilitarea infrastructurii de apa și apă uzată în Județul Iași” 15

V. Alternative de utilizare a nămolului UTILIZAREA ÎN SILVICULTURĂ Limitări: • Versiunea curenta draft a Directivei europene referitoare la nămoluri are drept obiectiv evitarea riscului de poluare a acestor soluri cu metale grele, prin urmare, aplicarea nămolului în pădurile existente va fi interzisă → doar noile plantări ar trebui luate în considerare atunci când se estimează posibilitatea aplicării nămolului la nivelul județului. • La nivelul județului nu sunt decât 5 ha de pepiniere în care puieții sunt crescuti prin rotație, astfel încât doar 3 ha de teren ar fi disponibile pentru utilizarea nămolului în silvicultură, deci o suprafață extrem de redusă. 16

V. Alternative de utilizare a nămolului COMPOSTAREA Limitări: • În județul Iași nu există nici o unitate de compostare până la ora actuală. Compostarea este un proces de producție scump. Produsul final necesită implementarea unor strategii profesionale de producție dar și de marketing care să fie de succes iar această „piața” incluzând companii de grădinarit, horticultură, etc a fost ocupată de firme care importă „pamântul pentru grădinărit” 17

V. Alternative de utilizare a nămolului ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Limitări: • Pentru utilizarea nămolului de epurare pe terenuri degradate trebuie luate în considerare aceleași condiții și precauții ca și pentru utilizarea nămolului pe terenuri agricole sau pentru utilizarea în silvicultură. CO-INCINERAREA Limitări: • Co-incinerarea depinde de valoarea calorifică a nămolului. Pentru nămolul generat de SEAU Iași această valoare este scăzuta datorita stabilizării prin digestie anerobă (proces de fermentare), cu recuperare de energie (producere de biogaz). 18

Vă mulțumim! 19