CURTEA EUROPEAN DE JUSTIIE JURISPRUDEN RELEVANT Andreea Elena

CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ Andreea Elena Mocanu Sinaia, martie 2017

Curtea Europeana de Justitie jurisprudenta relevanta

Competența CJUE: Interpretează norma de drept european Se pronunță cu privire la aprecierea validității unui act al unei instituții, al unui organ, al unui oficiu sau al unei agenții a Uniunii. Curtea de Justiție NU poate: Decide și soluționa speța cu care parțile s-au prezentat în fața instanțelor naționale Soluționa fondul cauzei Stabili faptele/și aplica legea acelor fapte circumstanțiate Invalida sau interpreta prevederile legii naționale Face judecăți de valoare și nu se poate pronunța împotriva hotărârilor instanțelor naționale

Procedura trimiterilor preliminare întrebări cu privire la interpretarea sau valabilitatea dreptului european într-o cauză pendinte favorizează cooperarea activă între instanțele naționale și Curtea de Justiție și aplicarea uniformă a dreptului european în întreaga UE două tipuri de procedură: 1. interpretarea normei europene 2. aprecierea validității actului UE

Cine poate sesiza CJUE? Indirect - prin intermediul instanțelor naționale - părțile în proces nu au drept formal de sesizare - propunere – - libertatea instanței naționale de a evalua relevanța unei cereri pentru întrebare preliminară Direct - sesizând Tribunalul - dacă reclamantul a fost afectat direct și personal de o decizie luată de o instituție a UE Din art. 267 TFUE nu reiese ce trebuie să facă instanţa naţională dacă CJUE a primit deja o întrebare preliminară privind interpretarea aceleiaşi norme europene şi având acelaşi obiectiv. - nici normele procedurale române nu prevăd dispoziţii pentru astfel de situaţii.

Când și cum se poate sesiza CJUE? În orice fază a procedurii în fața instanței - de preferat ca trimiterea preliminară să se facă într-o fază a procedurii în care instanţa de trimitere este în măsură a defini cadrul factual şi juridic al problemei Criteriul necesității: când instanţa naţională constată că, pentru a soluţiona cauza cu care a fost învestită, este necesară o decizie asupra aspectului sau aspectelor privind interpretarea sau validitatea Aprecierea instanței naționale cu privire la trimiterea preliminară nu poate fi restricționată

Opțiunea sau obligația de a sesiza CJUE – art. 267 TFUE Trimiterea în interpretare orice instanță poate adresa Curții o cerere de decizie preliminară în cazul în care apreciază că o astfel de decizie îi este necesară pentru soluționarea litigiului cu care a fost sesizată – oportunitatea sesizării Trimiterea în aprecierea validității orice instanță națională trebuie să adreseze Curții o cerere de decizie preliminară în situația în care îndoieli cu privire la validitatea unui act al unei instituții, al unui organ, al unui oficiu sau al unei agenții a Uniunii.

Efectele trimiterii preliminare asupra procedurii naționale Suspendarea procedurii naționale până la momentul la care Curtea se pronunță. Hotărârea Curții de Justiție are autoritate de lucru judecat. Este obligatorie nu numai pentru instanța națională care a inițiat procedura întrebărilor preliminare, ci și pentru toate instanțele naționale din statele membre.

Rolul CJUE în materia azilului Competențele Curții în materia cauzelor de migrație și azil sunt recent considerate ca și practică în interpretarea lor! Divergențe considerabile între statele membre în ceea ce privește interpretarea și aplicarea normelor europene in materia azilului Efecte progresive în ceea ce privește drepturile solicitanților de azil

Formularea trimiterii preliminare Cazul Qurbani – C- 481/13 – interpretarea directă a art. 31 din Convenția de la Geneva Curtea nu este, în principiu, competentă să interpreteze, în cadrul unei proceduri preliminare, acorduri internaționale încheiate între state membre și state terțe Numai în cazul și în măsura în care Uniunea și‑a asumat competențele pe care le exercitau anterior statele membre în domeniul de aplicare al unei convenții internaționale care nu a fost încheiată de Uniune și numai atunci când, în consecință, dispozițiile acestei convenții sunt obligatorii pentru Uniune, Curtea este competentă să interpreteze o astfel de convenție

Caz C-472/13 A. L. S. vs. Germania - Dispozitiile art 9 al. 2 litera e din Directiva 2004/83/CE privind standardele minime referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca resortisantii tarilor terte sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care din alte motive au nevoie de protectie internationala si referitor la continutul protectiei acordate trebuie interpretate in sensul ca: - Acopera intregul personal militar - Vizeaza situatia in care serviciul militar efectuat ar presupune atat comiterea unor crime de razboi – inclusiv indirect ca aport al SA - Nu este aplicabil doar atunci cand crimele sunt comise deja pt a intra sub competenta curtii penale internationale

- Sa se ia in calcul faptul daca interventia militara a fost angajata in temeiul unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU sau pe baza unui consens a comunitatii internationale - Recomandarea CEJ: - CONDAMNAREA la o pedeapsa privativa de libertate sau excluderea din armata nu rezulta ca fiind neaparat masuri discriminatorii si disproportionate incat sa se numere printre acte de persecutie prevazute in dispozitii exprese, totul fiind lasat la aprecierea autoritatilor nationale fiecarui stat.

C-528/15 Al Chodor – 15 martie 2017 Interpretarea art. 28 al regulamentului Dublin III referitor la posibilitatea detentiei SA inainte de a urma implementarea transferului catre un alt stat membru SA din Irak si cei doi copii minori care au fost trimisi in detentie de autoritatile cehe in mai 2015 in vederea transferului in Ungaria in temeiul regulamentului Dublin si a art 129 al legii cehe in materia strainilor Impotriva masurii de detentie s-a introdus plangere avand ca temei lipsa definirii criterilor obiective referitoare la „risk of absconding” in legea ceha

C-528/15 Al Chodor – 15 martie 2017 Curtea Suprema Ceha a adresat CEJ o intrebare respectiv o indrumare despre cum se poate defini „risk of absconding” – riscul de a se sustrage transferului Hotararea Curtii Europene de Justitie: In absenta mentionarii unor criterii obiective de definire a termenului „risk of absconding” la nivel general de aplicare in art. 28 al. 2 acesta devine inaplicabil iar detentia invocata in temeiul acesteia este ilegala!

MSS vs Belgia si Grecia Pt prima data a existat un caz care a castigat o dubla condamnare impotriva a doua state membre ale UE si condamnarea fiind din partea a doua instante internationale respectiv CEDO SI CEJ Scopul – temei legal in vederea invocarii clauzei de suveranitate pentru a putea opri transferurile catre Grecia Incalcarea art. 3 si 13 – atat de catre Grecia catsi de catre Belgia care este stautul membru responsabil care l-a trasferat pe cetateanul afgan in Grecia. .

Va multumesc mult. .