Curs pentru specializarea BIOLOGIE anul I semestrul al
Curs pentru specializarea BIOLOGIE anul I – semestrul al II-lea Şef lucrări dr. ing. Alexa Irina-Claudia 1
v se găsesc în stare liberă, predominant ca substanţe de rezervă în seminţe, fructe, legume. v se găsesc şi asociate cu proteinele şi glucidele sub formă de lipoproteine, respectiv glicolipide. v caracteristica generală a lipidelor este solubilitatea lor în diferiţi solvenţi organici şi insolubilitatea lor în apă. 2
Rolul lipidelor în organism rezerve (depozite) concentrate de energie pe termen lung ROL ENERGETIC prin oxidarea unui gram de lipide se obţin în medie 9, 3 kcal Proteine Carbohidrati Lipide 3
Rolul lipidelor în organism Izolare termică - Depozitele de grăsime sunt importante în menţinerea optimă a temperaturii Protecţie mecanică ROL PROTECTOR Ţesutul adipos se comportă ca o pernă protectoare 4
Rolul lipidelor în organism ROL PROTECTOR Barieră hidrică (water proofing) La suprafaţa fructelor, a legumelor, seminţelor, frunzelor, penelor, a pielii, împiedicând pătrunderea şi evaporarea apei. 5
Rolul lipidelor în organism ROL DE SOLVENŢI ŞI VEHICULANŢI ai unor componente biologic importante, liposolubile, cum sunt vitaminele A, D, K, E, F, carotenoide, steroli. ROL DE SUSŢINERE A UNOR ORGANE INTERNE (rinichi, splină, inimă, etc. ). ROL ÎNSEMNAT ÎN ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ A OAMENILOR 6
v Cu toate că lipidele sunt substanţe cu structură variată, ele au o caracteristică structurală comună şi anume din punct de vedere chimic sunt esteri. Acid carboxilic - saturaţi - nesaturaţi Alcool - Ester monohidroxilat polihidroxilat aciclic v În constituţia anumitor lipide intră şi alte substanţe 7 (aminoalcooli, aminoacizi).
Clasificarea lipidelor 1. După rolul biologic ce-l îndeplinesc în organism: v lipide de rezervă v lipide de constituţie 2. După structura lor: v lipide simple (neutre) formate numai din C, H şi O v lipide complexe (polare) care conţin în moleculă pe lângă C, H, O şi N, P sau S 8
Clasificarea lipidelor La rândul lor, atât lipidele simple, cât şi cele complexe, se clasifică după natura alcoolilor, a acizilor şi a altor substanţe care intră în constituţia lor. Lipidele simple după natura alcoolului sunt împărţite în: v gliceride – care sunt esteri ai glicerolului cu acizii graşi v ceride – care sunt esteri ai monoalcoolilor superiori cu acizii graşi v steride – care sunt esteri ai sterolilor cu acizii graşi v etolide – care sunt esteri ai hidroxiacizilor cu acizii graşi 9
Clasificarea lipidelor Lipidele complexe se împart în 2 mari grupe: v glicerolipide (fosfatide) v sfingolipide În funcţie de prezenţa sau absenţa în moleculă a N, P sau S lipidele complexe se împart în următoarele subgrupe: v Glicerofosfolipide (conţin P) – acizi fosfatidici, inozitofosfatide; v Gliceroaminofosfolipide (conţin N şi P) – lecitine, cefaline; v Glicerosulfolipide (nu conţin N şi P, dar conţin S); v Sfingofosfolipide (conţin N şi P) – sfingomielina; v Sfingoglicolipide (nu conţin P, dar conţin N) – cerebrine 10 şi cerebrozide;
Curs pentru specializarea BIOLOGIE anul I – semestrul al II-lea Şef lucrări dr. ing. Alexa Irina-Claudia 11
Unităţile structurale lipidelor v acizii graşi v alcoolii -Acizii graşi sunt acizi organici ce intră în constituţia lipidelor -Din punct de vedere chimic, acizii graşi sunt compuşi ce conţin în moleculă: v o grupare carboxilică (-COOH) v o catenă carbonică - saturată - nesaturată în principal lineară, şi mai rar ramificată sau ciclică 12
Unităţile structurale lipidelor - Cei mai răspândiţi acizi graşi din organismele vegetale sunt cei cu 12 -20 atomi de carbon în moleculă, saturaţi şi nesaturaţi - Acizii graşi sunt componentele principale lipidelor, care determină proprietăţile şi deosebirile dintre lipidele aceluaşi grup - În funcţie de prezenţa altor grupări funcţionale pe lângă cea carboxilică, acizii graşi pot fi: v hidroxiacizi v epoxiacizi v aldo- sau ceto-acizi v acizi cu inele ciclice 13
- sunt cei mai răspândiţi acizi graşi din natură - formula generală a unui acid gras saturat este CH 3 -(CH 2)n-COOH - pot conţine număr par sau impar de atomi de carbon - pot fi cu catenă lineară sau ramificată - cei care predomină la majoritatea covârşitoare la plante sunt cei lineari şi cu număr par de atomi de carbon 14
Principalii acizi graşi saturaţi sunt: Reprezentarea acizilor graşi se face printr-o catenă în zig-zag. 15 acid valerianic (C 5)
- pot să conţină în molecula lor legături duble sau triple - cei mai importanţi şi mai răspândiţi nesaturaţi cu 1 -3 duble legături sunt acizii ü Reprezentarea acizilor graşi nesaturaţi cu duble legături se face printr-o catenă în zig-zag, cu menţionarea dublei legături. Principalii acizi graşi nesaturaţi sunt: v acidul oleic - simbol 18: 1 16
v acidul linoleic – cu 18 atomi de carbon în moleculă; 2 duble legături; dublele legături aflându-se la C 9 şi C 12; simbol 18: 2; v acidul linolenic – cu 18 atomi de carbon în moleculă; 3 duble legături; dublele legături aflându-se la C 9, C 12 şi C 15; simbol 18: 3; 17
v acidul arahidonic – cu 20 atomi de carbon în moleculă; 4 duble legături; dublele legături aflându-se la C 5, C 8, C 11 şi C 14; simbol 20: 4. ü Unii dintre acizii graşi polietenici sunt acizi graşi esenţiali (AGE), acizi pe care animalele nu-i pot sintetiza, fiind nevoite să-i procure prin hrană. 18
ü Acizii graşi esenţiali au un rol important, deoarece intră în constituţia vitaminei F, având, de asemenea un rol esenţial în alimentaţia omului şi a animalelor. ü Acizii graşi esenţiali participă la formarea membranelor celulare şi contribuie, în organismele animale, la formarea prostaglandinelor, hormoni ce măresc contracţia muşchilor. 19
- Slides: 19