Curs pentru specializarea BIOLOGIE anul I semestrul al

Curs pentru specializarea BIOLOGIE anul I – semestrul al II-lea Şef lucrări dr. ing. Alexa Irina-Claudia

PROTIDE Protidele sunt substanţe universal răspândite în natură, găsindu-se în toate organismele vegetale şi animale. În regnul animal, protidele sunt substanţe predominante, reprezentând t Partea cea mai bogată în 65 -70 % din materia uscată a protide vegetale o constituie organismului. seminţele. t Protidele reprezintă componente chimice primordiale materiei 2 vii, prin structura şi proprietăţile lor ele definind esenţa t

PROTIDE Sub aspectul compoziţiei chimice, protidele sunt biomacromolecule formate din cel puţin 4 elemente: C, H, O şi N. Numeroase protide conţin S, P şi unele metale (Fe, Mg, Cu, t Mn, Zn, Co). t Unitatea structurală de bază a protidelor o reprezintă aminoacizii. t Grupare amino Grupare carboxilică 3

CLASIFICAREA PROTIDELOR număr relativ restrâns de aminoacizi PROTIDE PEPTIDE OLIGOPEPTIDE POLIPEPTIDE PROTEIDE HOLOPROTEIDE (PROTEINE) stuctură macromoleculară complexă HETEROPROTEIDE (PROTEINE CONJUGATE) 4

AMINOACIZII UNITĂŢI STRUCTURALE PROTIDELOR În natură se găsesc peste 400 de aminoacizi, însă organismele utilizează doar un număr restrâns pentru biosinteza diferitelor tipuri de protide. t La edificul structural al protidelor participă frecvent 20 -24 aminoacizi. t Toţi aminoacizii care intră în structura protidelor sunt α-aminoacizi. t Atât gruparea funcţională –NH 2 cât şi – COOH sunt grupate la acelaşi atom de carbon, carbonul α. t Diferenţierea aminoacizilor este determinată de natura 5 radicalului R. t

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR Aminoacizii se clasifică în funcţie de numărul grupărilor carboxilice/aminice, de particularităţile structurale radicalului R şi/sau de prezenţa altor grupări funcţionale. t AMINOACIZI ACICLICI Monoaminomonocarboxilici Monoaminodicarboxilici Diaminomonocarboxilici CICLICI Hidroxiaminoacizi Tioaminoacizi Homeociclici Heterociclici 6

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR 7

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi aciclici monoaminomonocarboxilici componentă de bază a proteinelor, nelipsită din toate proteinele animale şi vegetale bogate în valină sunt seminţele de soia, in 8 § Din această grupă mai fac parte: β-alanina, leucina şi izoleucina.

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi aciclici monoaminodicarboxilici § Conţin în molecula lor a doua grupare funcţională –COOH, fapt ce le conferă un pronunţat caracter acid. - iau parte la reacţiile de transaminare foarte importante în biosinteza altor aminoacizi. - se găsesc sub formă de monoamide: asparagină şi glutamină. 9

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi aciclici diaminomonocarboxilici § Conţin în molecula lor a doua grupare funcţională –NH 2, fapt ce le conferă un pronunţat caracter bazic. § Din această grupă fac parte: lizina, ornitina (care se găseşte sub forma derivatului său - arginina), citrulina. 10

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi aciclici - hidroxiaminoacizi § Conţin în molecula o grupare funcţională –OH, fapt ce le conferă o mare solubilitate în apă. § Din această grupă fac parte: serina, treonina. 11

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi aciclici - tioaminoacizi § Conţin în molecula lor elementul sulf sub formă de grupare tiol (SH), de grupare disulfurică (-S-S-) sau de grupare tioeter (S-CH 3). § Din această grupă fac parte: cisteina, cistina şi metionina. 12

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi homeociclici § Conţin în molecula lor un nucleu benzenic sau fenolic. § Din această grupă fac parte: fenilalanina şi tirozina. - tirozina are o deosebită însemnătate în organismele animale prin faptul că poate da naştere la adrenalină. Fenilalanina Tirozina 13

CLASIFICAREA AMINOACIZILOR t Aminoacizi heterociclici § Conţin în molecula lor un un heterociclu cu N. § Din această grupă fac parte: histidina, triptofanul şi prolina. participă la hemoglobinei - sinteza 14

IMPORTANŢA AMINOACIZILOR t Nu toţi aminoacizii pot fi sintetizaţi de către organismul animal. Aminoacizii care nu pot fi sintetizaţi de către organismul animal, dar care sunt absolut necesari pentru creşterea şi dezvoltarea organismului = aminoacizi esenţiali. Metionina t Valina Fasole, alte legume Treonina Fenilalanina Porumb, alte cereale Leucina Izoleucina BIOCHEM FOR YOU Word. Press. com Research. Gate Triptofan Lizina t Histidina este considerată esenţială doar pentru copii. 15

PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE q Aminoacizii ce intră în constituţia protidelor prezintă activitate optică, având capacitatea de a roti planul luminii polarizate. q Aminoacizii pot forma izomeri sterici. q Glicina nu prezintă activitate optică. Scrierea izomerilor sterici şi optici se face asemănător monoglucidelor. Aminoacizii naturali prezenţi în structura protidelor aparţin numai formei L. 16

PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE q Aminoacizii au caracter amfoter. q În soluţie se comportă ca amfioni sau ioni bipolari datorită disocierii grupărilor funcţionale –COOH şi – NH 2. caracter bazic caracter acid q Astfel, în funcţie de p. H, aminoacizii pot exista în soluţie apoasă sub trei amfion (ion bipolar) cation (ion pozitiv) forme: amfioni, cationi, anioni. anion (ion negativ) p. H acid p. H bazic 17