Curs II TUB DIGESTIV Plan general de organizare

Curs II TUB DIGESTIV Plan general de organizare Esofag Stomac

Tubul digestiv -plan general de organizare. Mucoasă - epiteliu • de suprafaţă • glandular - corion - musculara mucoasei – element de histodiagnostic n n Submucoasă n Tunica musculară n Tunica externă - adventiţie

Sistem nervos enteric n Peretele tubului digestiv contine 2 plexuri nervoase: n Plexul Meissner n Localizat in submucoasa n Plexul mienteric Auerbach n Localizat in musculara

n 1. Tunica externă n A. Adventiţia n ţesut conjunctiv lax esofag şi rect n B. Seroasa peritoneală -în restul tubului digestiv (mezoteliu pe tesut conjunctiv subseros) n Adventiţia

n - - 2. Tunica musculară alcătuită în general din 2 straturi de fibre musculare netede : - strat intern circular - formeaza sfinctere - strat extern longitudinal Plex nervos mienteric Auerbach - apartine sistemului nervos enteric - rol: controlul activitatii motorii a muscularei , controlul activitatii

TUNICA MUSCULARA Excepţii a. Esofag – contine si f m striate -1/3 superioară – f m striate - 1/3 mijlocie: amestec de f m striate şi netede - 1/3 inferioară : f m netede Colon n b. Stomac - 3 straturi f m netede - strat oblic intern n c. Colon - f m netede stratul extern longitudinal de f m netede este discontinuu si formeaza 3 tenii n d. Anumite sfinctere sunt formate din f m striate (ex sfincterul anal extern)

n 3. Tunica submucoasa - ţesut conjunctiv cu numeroase fibre elastice ce asigură alunecarea mucoasei pe submucoasă n n conţine plexul nervos Meissner apartine sistemului nervos enteric n Controleaza activitatea si motilitatea mucoasei n la nivelul esofagului şi a duodenului conţine glande n Poate contine un tesut limfoid abundent

La nivelul intestinului subţire şi gros –infiltrat inflamator abundent (adaptare la conţinutul intestinal infectat) n Ileon, apendice – ţesut limfoid abundent

n 4. : n Tunica mucoasă Structura : n Epiteliu • de suprafaţă n • glandular n Corion n Musculara mucoasei – el dg. TD n Functii: n Bariera de protectie n Secretie n Absorbtie n Aparare imunologica - prezintă o serie de pliuri longitudinale nepermanente şi

A. Epiteliul de suprafaţă (acoperire) –tapetează lumenul la nivelul esofagului şi în canalul anal se găseşte un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat - la nivelul stomacului şi a intestinului epiteliul este simplu cilindric : • monomorf la nivelul stomacului (format numai din celule secretoare de mucus neutru) - • polimorf în intestin (format din mai multe tipuri de celule, în principal celule absorbante şi mucipare)

B. Epiteliul glandular participă la formarea glandelor. la nivelul stomacului - epiteliul glandular este total diferit de epiteliul de suprafaţă, n - este constituit din diferite tipuri de celule: care secretă acid clorhidric, care secretă zimogen, celule de regenerare, etc.

B. Epiteliul glandular la nivelul intestinului subţire şi gros n - glandele (glandele intestinale Lieberkuhn) se formează prin invaginarea epiteliului de suprafaţă, se numesc şi cripte - sunt alcătuite din acelaşi epiteliu simplu cilindric polimorf ca şi epiteliul de suprafaţă, la care se mai adaugă celulele Paneth

n 2. Corionul (lamina propria) - este alcătuit dintr-un ţesut conjunctiv lax cu vase sanguine (majoritatea capilare fenestrate), limfatice nervi. - conţine glande În intestin –infiltrat inflamator - ţesut limfoid dens difuz sau nodular - alături de infiltratul din submucoasă, realizează ’’starea de inflamaţie latentă subclinică ’’. Tesut limfoid atasat mucoasei tubului digestiv- GALT

Corionul (lamina propria) GALT În ileonul terminal se găsesc agregate limfoide care formează, împreună cu cele din submucoasă, plăcile Peyer.

Musculara mucoasei - separă tunica mucoasă de tunica n submucoasă - este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în două straturi: • intern, circular şi • extern longitudinal. Rol: - conferă mobilitate mucoasei - permite formarea unor pliuri care favorizează absorbţia şi secreţia.

Esofagul n n este un organ tubular flexibil, uneşte faringele cu stomacul. Structura este adaptată pentru alunecarea bolului alimentar: - tunică musculară bine reprezentată - tunică mucoasă tapetată de un epiteliu pavimentos stratificat NK (adaptat la frecările cu bolul alimentar). n Pe secţiune transversală, lumenul esofagului apare stelat datorită pliurilor longitudinale mucoasei, care dispar la trecerea bolului alimentar. n

n Histologic – n • mucoasa • submucoasa • musculara externa • adventitia

n 1. Mucoasa : epiteliu, corion musculara mucoasei Epiteliul de suprafaţă -epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat n - Cel. din stratul superficial conţin: • câteva granule de keratohialin, fără să existe un proces de cheratinizare - celule Langerhans, care aparţin sistemului monofagic mononuclear şi funcţionează ca celule prezentatoare de antigen, prezentând atg. limfocitelor din nodulii limfoizi regionali.

- în porţiunea superioară a esofagului joncţiunea faringoesofagiană se face treptat - în porţiunea inferioară epiteliul EPSNK se transformă brusc întrun epiteliu simplu cilindric, stomacal, realizând joncţiunea eso-gastrică

-2. Corionul sau lamina propria - ţesut conjunctiv lax, cu fibre elastice, limfocite izolate sau organizate în foliculi limfoizi - glande tubulo-acinoase de tip mucos numite glande cardiale esofagiene. - localizare : - porţiunea terminală a esofagului, în vecinătatea cardiei - în porţiunea incipientă a esofagului, lângă faringe. - Rol: secretă mucus neutru ce facilitează: - alunecarea bolului alimentar în porţiunea superioară, - protejează mucoasa de refluxul acid al sucului gastric, inferior

n Musculara mucoasei este formată din fibre musculare netede, dispuse : - iniţial numai longitudinal, - apoi pe două straturi: • intern, circular • extern longitudinal - - se îngroaşă progresiv spre cardie.

n 2. Submucoasa - ţesut conjunctiv mai dens : fibre elastice, infiltrat limfocitar, şi plexul nervos submucos Meissner. - mai ales în treimea superioară, submucoasa conţine glandele esofagiene propriu-zise - glande tubulo-acinoase compuse - secretă de mucus uşor mai acid. - ductul excretor traversează mucoasa pentru a se deschide în lumenul - Elasticitatea submucoasei permite dispariţia pliurilor mucoasei în timpul deglutiţiei.

n 3. Musculara externă -este alcătuită din două straturi de fibre musculare: intern, circular - sfinctere extern, longitudinal - în 1/3 superioară, fibrele musc. sunt striate scheletale - în 1/3 mijlocie există un amestec de fibre musculare striate şi netede - în 1/3 inferioară se găsesc fibre musculare netede Între straturile de fibre musculare se dispune plexul mienteric Auerbach. n

Plex nervos Auerbach

Jonctiunea esogastrica

n 4. Adventitia - ţesut conjunctiv lax care se pierde difuz în mediastin. Seroasa – in portiunea inferioara langa jonctionea eso-gastrica

Esofag

Stomacul n organ cavitar musculo-glandular n Funcţiile: - rezervor pt. alimente - digestie partiala Anatomic : cardia regiunea fundică corpul stomacului pilor Histologic : mucoasă submucoasă musculară seroasă

n 1. Mucoasa gastrică Macroscopic - Culoare albă mată – stomacul gol roşie - în plină digestie - Pliuri longitudinale tranzitorii formate din mucoasă şi submucoasă, ce dispar în stomacul plin. - acestea au semnificaţie în diagnosticul radiologic al afecţiunilor gastrice.

Examinarea cu lupa a suprafeţei mucoasei evidentiaza: - arii gastrice, delimitate de şanţuri superficiale - cripte gastrice – orificiile în care se deschid glandele gastrice

Mucoasa: Epiteliu - a. de suprafaţă b. glandular Corion (lamina propria) Musculara mucoasei

n Epiteliul de suprafaţă n epiteliu simplu cilindric monomorf n MO n n Celule înalte, cilindrice, pe un singur rând Nucleul ovoid, situat bazal Citoplasma apicală are un - aspect spumos, vacuolar în HE n numeroase granule de mucus → - mucusul se col. cu PAS si albastru de toluidina Col. HE Col. PAS ME n n n Citoplasma n subnucleară: RER şi mitocondrii n supranuclear: ap. Golgi microvili acoperiţi de glicocalix joncţiuni de tipul zonula ocludens, adherens şi desmozomi ME

Functiile epiteliului de acoperire din mucoasa gastrica n Protectie, prin: n Secretie de mucus bogat in bicarbonat - contine mult HCO 3 - si K - se dispune sub forma unei pelicule de aprox. 1 mm pe suprafaţa mucoasei n Secretie de prostaglandine PGE 2 (stimuleaza secretia de HCO 3 si produce vasodilatatie in lamina propria ) n Aspirina scade secretia PGE 2 n Alcoolul si AINS distrug epiteliul de suprafata si patrund in lamina propria n n Jonctiuni Absorbtie redusa n Epiteliul de suprafata al stomacului nu are o importanta functie de absorbtie n In cantitati mici se absoarb : apa, saruri, medicamente liposolubile

n In profunzimea criptelor n n - celule de rezervă: mai mici, mai puţine granule de mucus rol: în regenerarea epiteliului

Epiteliul glandular n epiteliu simplu cilindric polimorf n n diferă de epiteliul de suprafaţă formează glandele gastrice - situate în corionul mucoasei - se deschid la nivelul criptelor gastrice. - sunt glande tubulare simple sau ramificate

n În raport cu localizarea se disting trei tipuri de glande: cardiale, fundice şi pilorice n n n n Glandele fundice situate în porţiunea verticală a stomacului (corp şi fund) cele mai numeroase glande tubulare simple, rar ramificate se deschid la nivelul criptelor sunt foarte lungi Fiecărei glande i se descriu un : istm, gât (colet) şi corp

I. Istmul : n n celule ~ epiteliul de suprafaţă, celule de rezervă, cu rol în regenerare n II. Gâtul (coletul) celulele muco-peptice HE - 3 tipuri de celule : A. celulele muco-peptice sau auxiliare n n n MO cel cubice/ neregulate, mici ME n citoplasma subnucleară : RER şi mitocondrii, supranuclear: aparat Golgi şi granule de mucus n polul apical: microvili n joncţiuni: zonula ocludens şi adherens. Rol: Secretă - mucus acid, solubil, - se col. cu PAS, col. mucicarmin - redus: enzime pentru dipeptide

n B. Celulele de rezervă (nediferenţiate sau celulele stem), - localizate fie la - gâtul glandei, - istmului. MO celule mici, cubo-cilindrice - citoplasmă bazofilă bogată în organite de sinteză. Rol : regenerare: migrează - fie spre suprafaţă - fie spre profunzime, înlocuind celelalte tipuri celulare n C. Cel. marginale (parietale) descrise la corpul glandei Corpul glandei cel. principale (zimogene) cel. marginale (parietale) cel. endocrine

n Corpul glandei 1. Celulele principale sau zimogene sau bazofile sau adelomorfe n Localizare. mai ales în jumătatea inferioară a glandei. n Rol: secretă componenta enzimatică a sucului gastric. n La MO celule piramidale sau cilindrice delimitează lumenul glandei, limitele celulare mai şterse, nucleu eucrom, nucleolat citoplasma granulară, bazofilă în coloraţia HE n n n

n La ME – n Citoplasma - subnucleară un RER şi mitocondrii, - supranuclear: ap. Golgi unde se formeaza granule de zimogen care conţin pepsinogen, lipaza şi renina gastrica - la polul apical : microvili scurţi, acoperiţi de glicocalix - granulele de zimogen se elimină prin exocitoză - Secretia – influentata prin mec nervos (n X) si hormonal

n Corpul glandei 2. Celulele parietale sau marginale sau acidofile sau delomorfe Localizare : - de la gâtul glandei (printre celulele muco-peptice) până la bază (printre celulele principale). - sunt mai numeroase în porţiunea superioară a glandei. Secretă HCl şi factorul intrinsec Castle.

La MO - formă sferică sau piramidală, - limitele celulare bine evidenţiate; - polul lor apical nu ajunge să delimiteze lumenul (unde se deschid printr-un canalicul îngust intercelular), - polul bazal proemină în corionul dintre glande. - Nucleul este central, rotund, eucrom, nucleolat - Citoplasma intens eozinofilă, cu aspect granular

n Celulele parietale n La ME : ap Golgi perinuclear, RER, mitocondrii. Plasmalema polului apical se invaginează → sistem canalicular intracelular care prezintă la suprafaţă microvili. n În jurul canaliculilor se află tubulovezicule, ale căror membrane se aseamănă cu membrana plasmatică n

n În celula în repaos, - tubuloveziculele -numeroase - canalicule dilatate - canaliculele - puţini microvili În timpul secreţiei, celula activă - tubulovezicule- număr mai mic - canaliculele - microvili numeroşi → transfer de membrane între tubuloveziculele din citoplasmă şi microvili. n - în jurul tubuloveziculelor se găsesc filamente de actină şi miozină cu rol în transportul de membrane între tubulovezicule şi canaliculele intracelulare.

n Celulele parietale prezintă pe suprafaţa mb. plasmatice receptori pentru acetilcolină (control nervos – X- prin neuronii PS), gastrină , histamină, somatostatina (control hormonal)

n Secreţia de HCl • formarea H+ n • transportul H + din citoplasma celulei parietale în lumenul canaliculelor cu ajutorul H+/ K+ -ATP-azei, n Simultan, K + este transportat din canalicule în citoplasma celulei, la schimb cu ionii de H+. • transportul Cl ¯ şi a K+ din citoplasma celulelor parietale în lumenul canaliculelor. n • formarea HCl prin combinarea H + şi a Cl ¯ în lumenul canaliculelor intracelulare. n

n Secreţia factorului intrinsec Castle n glicoproteină n n leagă vitamina B 12 facilitează absorbţia vit. B 12 în ileon lipsa sintezei factorului intrinsec Castle duce la o insuficientă absorbţie a vitaminei B 12, producând anemia pernicioasă n

n Corpul glandei 3. Celulele enteroendocrine (APUD sau SED). Def - celule mici, intercalate printre celulele epiteliale mucoasei gastrice şi intestinale – 1 % - secretă hormoni peptidici şi amine biogene. - fac parte din sistemul neuroendocrin difuz SED; - se numesc şi celule APUD deoarece unele pot capta precursori aminici pe care îi decarboxilează (amine precursor uptake and decarboxilation).

n n n La MO celule mici, pe MB H-E - nu se evidenţiază în coloraţia HE n n Se vad doar nucleii Ag. NO 3 - se impregnează cu azotat de argint. n 2 tipuri n argentafine: care conţin granule ce reduc direct azotatul de argint n argirofile: care se impregnează cu azotat de argint numai după o prealabilă tratare cu substanţe reducătoare. Bicromat de K - cel enterocromafine Conţin granule de secreţie polarizate spre polul celulei care vine în contact cu membrana bazală. Ag. NO 3

n n n La ME : închise- celule mici care nu ajung la lumen. deschise - formă piramidală, - polul apical - atinge lumenul - câţiva microvili Rol: chemoreceptori Citoplasma : RER, ap. Golgi, ribozomi liberi, mitocondrii, microtubuli, microfilamente , granule secretorii electronodense, n

n Principalii hormoni sintetizaţi in stomac : n gastrină (cel. G) histamina (cel ECL)- stimulează secreţia de gastrină bombesină (P) - stimulează eliberarea de gastrină somatostatină (D) - inhibă secreţia de gastrină peptida intestinală vasoactivă VIP (D 1) – n n accentueaza peristaltismul int. n n serotonină (EC) - accentueaza peristaltismul int glucagon (A) – creste glucoza serica glicentină (hormon glucagon-like (GL) grelina (Gr) – stimuleaza apetitul Celulele endocrine ale SED pot da nastere tumorilor carcinoide n

n Celulele SED pot avea şi alte localizări : n pancreas - ductele excretoare, vezica biliară, tractul bronho-pulmonar, tractul urogenital glandele endocrine (hipofiza, medulosuprarenala, paratiroide, tiroida) hipotalamus piele (celulele Merkel), sân, n n n n timus.

Mucoasa gastrica Glande gastrice fundice Istm Gat Corp

n n n Glandele cardiale sunt situate la nivelul cardiei. glande tubulare simple sau ramificate au cripta scurtă, lumenul larg celule secretoare de mucus Rol: protejează mucoasa de refluxul acid al sucului gastric. Glandele pilorice n localizate la nivelul antrului piloric n glande tubulare simple sau ramificate foarte încolăcite în profunzime - se deschid în cripte adânci n n celule secretoare de mucus – mucus acid lizozim celule endocrine (G-gastrina, D- somatostatina ).

n Regenerarea epiteliului mucoasei gastrice n Celulele secretoare de mucus din epiteliul de suprafata n n n La fiecare 3 -5 zile Celulele stem la nivelul istmului si al gatului Celulele epiteliului glandular n Au o durata de viata mai mare n n Cel parietale – 150 -200 zile Cel principale si cel endocrine – 60 -90 zile Cel. muco-peptice sau auxiliare de la nivelul gatului – 6 zile Regenereaza tot din celulele stem de la nivelul istmului si al gatului

b. Corionul mucoasei gastrice n n n conţine glandele gastrice. este redus, dispus interglandular, ţesut conjunctiv lax cu fibre : colagen şi reticulină, celule: fibroblaste, macrofage, limfocite, plasmocite, mastocite, PMN neutrofile, mici foliculi limfoizi, rare fibre musculare netede n c. Musculara mucoasei n fibre musculare netede, dispuse în general în două straturi: intern circular extern, longitudinal n

n 2. Tunica submucoasă n ţesut conjunctiv vase sanguine şi limfatice plexul nervos Meissner. n !!! Fara glande n 3. Tunica musculară n f. musc. netede dispuse în trei straturi oblic intern - care e bine definit n numai la cardie n mijlociu circular – mai pronunţat în reg pilorului, unde formează sfincterul piloric n extern longitudinal mai evident în regiunea corpului stomacului Între stratul mijlociu circular şi extern longitudinal există plexul mienteric Auerbach n

n 4. Seroasa peritoneală - reprezintă tunica externă a stomacului. n Este formată dintr-un : mezoteliu (epiteliu simplu pavimentos n ţesut conjunctiv subseros.

Mucoasa mm Submucoasa Musculara ext.

Stomac - mucoasa

Gât Istm Corp

Glandele fundice gastrice