CURS 2 BUGETUL CONINUT TIPOLOGIE n Etimologie n

CURS 2 BUGETUL: CONŢINUT, TIPOLOGIE

n Etimologie ¨ În imperiul Roman se folosea un coş împletit pentru colectarea impozitelor numit „fiscus” ¨ Din latina „bulga” (rucsac/portofel) a derivat în franceza medievală „bouge” (pungă) cu diminutivul „bougette” ¨ În engleza medievală a fost preluat termenul „bougett” (1400 -1450) însemnând o pungă de piele. ¨ În prima parte a secolului XVIII, în Anglia, miniştrii duceau la Parlament listele de cheltuieli într-o geantă mare de piele numită buget; ulterior termenul se referea la conţinutul pungii

Geanta de piele folosită în Marea Britanie între 1860 şi 2010 (cu două întreruperi)

Geanta de piele folosită de Gordon Brown între 1997 şi 2007

n Scurtă istorie ¨ Bugetele încep să fie întocmite în Anglia secolului XVII ¨ Începuturile bugetelor moderne sunt asociate cu Franţa napoleoniană (1803)

Definiţie n Bugetul este un instrument financiar care estimează veniturile şi cheltuielile unei perioade de timp

Conţinutul bugetului Document care conţine veniturile estimate, plafoanele de cheltuieli, indicatorii de performanţă etc. n Instrument financiar în special prin plafonarea cheltuielilor n Instrument de comunicare către diferiţi receptori: cetăţeni, instituţii publice (prin bugetele aprobate şi remise acestora), organisme internaţionale n

n Caracteristici: ¨ estimare a veniturilor şi cheltuielilor sistemului bugetar pe un anumit orizont de timp ¨ îmbunătăţirea managementului financiar (cu impact direct asupra disciplinei financiare) ¨ control al tranzacţiilor financiare ¨ planificare a viitoarelor alocări de fonduri

Tipologie (I) După formă: n Bugete de intrare (orientate mai mult spre control fiscal-bugetar, fără a ţine cont de rezultate) ¨ Buget forfetar ¨ Buget funcţional n Bugete de rezultate (orientate spre management) ¨ Buget program ¨ Buget bazat pe performanţă

Tipologie (II) După momentul recunoaşterii tranzacţiilor: n Buget cash n Buget de angajament (accrual) După tipul veniturilor/cheltuielilor: n Buget mixt n Buget curent n Buget de capital

n Bugetul forfetar ¨ Forma cea mai simplă de buget ¨ Constă în alocarea unei singure sumă totale unei instituţii, fără a se preciza destinaţia ¨ Oferă libertate managerială maximă ¨ Nu există un control al banilor şi nu se urmăreşte atingerea unor rezultate

n Buget funcţional ¨ Este derivat din bugetele forfetare ¨ Pune accentul pe categoriile de cheltuieli ale unei instituţii publice fără a ţine cont de responsabilităţile acesteia ¨ Nu este corelat cu rezultatele ¨ Nu este conectat cu politicile publice ¨ Este un rezultat al istoriei, nu al logicii; nu este atât rezultatul creaţiei, cât al evoluţiei

n Exemplu de buget funcţional Cheltuieli Sumă Ch. de personal 600 Bunuri si servicii 500 Transferuri 300 Investitii 400

n Buget program ¨ este construit în jurul unui program definit de ordonatorul de credite ¨ programele grupează cheltuielile realizate exclusiv pentru implementarea unei politici publice ¨ programul poate fi derulat de mai multe departamente/instituţii publice

n programul - este o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate

n Conţinutul programului (I): ¨ denumirea instituţiei publice răspunzătoare de realizarea lui; ¨ denumirea; ¨ prioritatea; ¨ finanţatori în parteneriat; ¨ o descriere succintă; ¨ data de începere a realizării; ¨ data de închidere;

n Conţinutul programului (II): ¨ finanţarea: ¨ costurile totale programului: ¨ costurile eligibile (asigurate din fonduri publice); ¨ costurile neeligibile (asigurate din fonduri private); ¨ sursele de finanţare; ¨ rata de finanţare;

n Conţinutul programului (III): ¨ rezultate aşteptate; ¨ indicatori de rezultate; ¨ indicatori de eficienţă.

n Exemplu de buget program Cheltuieli de intreţinere a drumurilor Indicatori de performanţă Sumă Ordine publica Pompieri Poliţie Subtotal $2, 000, 000 $4, 000 Recreaţie Parcuri şi agrement Biblioteci Subtotal $1, 000, 000 $2, 000 TOTAL După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000 $6, 000

Exemple programe Educaţia universitară şi postuniversitară în România (fişier PDF 2002/2005/2008/2013) – sursă www. mfinante. ro n To reduce the health, social and economic burden of communicable diseases (fişier PDF) – sursă www. who. int n

Buget bazat pe performanţă n. Asigură legătura dintre resursele alocate şi performanţa managerială n. Performanţa este monitorizată atât prin planuri strategice (pe termen mediu, de regulă ani), cât şi prin planuri anuale de performanţă Notă: În special în SUA, la mijlocul secolului XX au fost dezvolatate bugete bazate pe performanţă, însă acestea nu mai fac parte din practica bugetară curentă. Bugetele bazate pe performanţe prezentate mai sus sunt catalogate ca făcând parte din „New Performance Budgeting”

n Tipuri de bugete de performanţă

n Exemplu de buget de performanţă Activitati Output Cost unitar Numar (dolar/unitate) Cheltuieli (dolar) Colectarea deseurilor Kilograme colectate 15 4 000 60 000 Eliberare autorizatii Cereri prelucrate 10 2 000 20 000 Inspectare zone Număr vizite 60 1 000 60 000 Administrare n/a n/a 60 000 După Leo Sommaripa - Jordan Budget Manual, 2012

n Exemplu de buget de performanţă Cheltuieli de întreţinere a drumurilor Indicatori de performanţă Sumă Asfaltare drumuri Mile de asfaltat: 10 mile Cost unitar: $400, 000 $4, 000 Întreţinere drumuri Mile de întreţinut: 5 mile Cost unitar: $150, 000 $750, 000 COST TOTAL întreţinere drumuri După Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000 $4, 750, 000

Buget cash n Numit şi sistem de gestiune sau sistem bazat pe numerar n Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturile anului în care se operează, indiferent de perioada la care se referă n Trezoreria are deschis câte un singur cont pentru fiecare indicator bugetar

Buget de angajament n Numit şi sistem de evidenţă bugetară accrual sau sistem de exerciţiu bugetar n Recunoaşte veniturile la momentul când activitatea generatoare de venit a avut loc, înregistrându-le în conturile anului respectiv n Trezoreria are deschis în paralel mai multe conturi pentru fiecare indicator bugetar (câte unul pentru fiecare an bugetar trecut sau viitor pentru care se încasează venituri/se fac plăţi)

n Buget mixt ¨ Buget care cuprinde atât venituri/cheltuieli curente cât şi venituri/cheltuieli de capital

n Buget curent ¨ Vizează veniturile/cheltuielile repetitive din buget, în special cele care vizează activitatea curentă/de bază a administraţiei publice ¨ Veniturile sunt bazate pe impozite, contribuţii şi taxe ¨ Cheltuielile urmăresc asigurarea furnizării serviciilor, plata salariilor şi a contribuțiilor sociale corespunzătoare, achiziționarea de echipamente cu durata scurtă de folosire, reparații curente, serviciul datoriei publice pe termen lung (principal și dobândă)

n Buget de capital Este axat pe finanţarea de proiecte de investiţii pe termen lung (drumuri, conducte, școli, puncte de tratare a apei) ¨ Bugetul de capital vizează obiective cu implementare multianuală şi cu valori foarte mari (pentru care finanţarea poate fi asigurată şi din resurse împrumutate) ¨ Veniturile de capital pot fi: transferuri de capital, excedente din anii precedenţi, venituri din vânzarea unor active (inclusiv privatizări), împrumuturi ¨ Cheltuielile de capital pot fi: achiziţii de mijloace fixe, reparaţii capitale, transferuri de capital către alte niveluri ale administraţiei, restituiri de împrumuturi contractate pentru investiţii, aport la capitalul social al firmelor de stat ¨

Tipuri de bugetizari Bugetizarea de jos în sus / de sus în jos n Bugetizarea duală n Bugetizare pe sexe n Bugetizare participativa n

n Bugetizarea de jos în sus: ¨ proces bugetar fără restricții care constă în colectarea propunerilor de cheltuieli de la ordonatorii de credite (O. C. ) avand in vedere extrapolarea alocaţiilor bugetare din anul curent ¨ negociere bilaterala (O. C. - Ministerul Finanțelor) pentru fixarea creșterii cheltuielilor la un nivel rezonabil ¨ cheltuielile totale sunt consolidate și comparate cu veniturile proiectate ¨ deficitul excesiv: se reiau etapele

n Bugetizarea de sus în jos: ¨ Ministerul Finanţelor repartizează fiecărui ordonator de credite un plafon de cheltuieli în care trebuie să se încadreze; plafonul individual se determină astfel încât diferenţa între venituri şi cheltuieli să se încadreze în ţinta de deficit dorită ¨ Instituţiile subordonate îşi croiesc bugetele în limita sumelor primite ¨ Această metodă permite un control mai ruguros al deficitului

n Bugetizare duală ¨ Presupune aprobarea separată a bugetului curent faţă de bugetul de investiţii ¨ Permite o gestiune separată, mai riguroasă, a resurselor alocate investiţiilor (resurse provenite adesea din împrumuturi sau donatori internaţionali); permite implementarea mai facilă a unor reguli de disciplină fiscal-bugetară cum ar fi „regula de aur”

n Bugetizare pe sexe ¨ Are în vedere o construitre a politicilor publice în funcţie de diferenţele existente între sexe ¨ Permite o restructurare a veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să reducă inechităţile social-economice între femei şi bărbaţi

n Bugetizare participativă ¨ incurajeaza guvernarea incluzivă și responsabilă ¨ a fost implementat în diferite forme, în multe țări în curs de dezvoltare din întreaga lume ¨ cetățenii au posibilitatea de a dobândi cunoștințe de prima mână a operațiunilor guvernamentale, să influenţeze politicile guvernamentale şi să tragă guvernul la răspundere ¨ exista riscul de a fi utilizate de grupuri de interese

Recomandari bibliografice: n Irene Rubin, Input Budgeting versus Output Budgeting in Shah Anwar (ed. ) – Local Budgeting, The World Bank, 2007 n Lee Robert D. Jr, Ronald W Johnson and Philip G. Joyce – Public Budgeting Systems (19 th edition), Johns & Bartlett, 2013 n Frank Howard – Public Financial Management, Taylor&Francis, 2006 n Schaeffer Michael - Municipal Budgeting, The World Bank, 2000 Fozzard Adrian (2001) The Basic Budgeting Problem: Approaches to Resource Allocation in the Public Sector and their Implications for Pro-Poor Budgeting, Overseas Development Institute n Government of Kenya (2011) Programme Based Budgeting Manual, Government of Kenya n Helmuth Utz şi Kuno Schedler (2008) More room to manoeuvre – better performance? Investigating the meaning of lump-sum budgeting for public managers n Kehm Barbara M. (2012) To Be or Not To Be? The Impacts of the Excellence Initiative on the German System of Higher Education in Cezary Kościelniak and Jarosław Makowski (eds. ) Freedom. Equality. University, Civic Institute n Kim John M. (2006) From Line-item to Program Budgeting. Global Lessons and the Korean Case, Korea Institute of Public Finance şi The World Bank n Lazăr Dan Tudor şi Adrian Mihai Inceu (2004) Bugetul funcţional (line – item budget) şi metoda Buget Bază Zero (Zero Base Budgeting – ZBB), Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative vol. 2 (11) n Nemeth Laszlo (2012) Local Government Budgeting in Hungary Assessment of Quantitative Techniques for Local Business Tax Forecasting in Cities with County Status, Central European University n Robinson Mark (2011) Performance Budgeting, CLEAR Training Materials n Schedler Kuno (2003) Local and regional public management reforms in Switzerland, Public Administration vol. 81 (2) n Simola Hannu, Risto Rinne, Janne Varjo, Hannele Pitkänen şi Jaakko Kauko (2009) Quality Assurance and Evaluation (QAE) in Finnish compulsory schooling – a national model or just unintended effects of radical decentralisation? , Journal of Education Policy vol. 24(2) n Simson Rebecca, Natasha Sharma şi Imran Aziz (2011) A guide to public financial management literature for practitioners in developing countries, Overseas Development Institute n Trebby James P. şi Relmond P. van Daniker (1986) Relationship of Budgetinf and Accounting: Implication for Public Policy, Journal of Applied Business Research n Wildavsky Aaron (2001) Budgeting and Governing, Transaction Publishers, New Brunswick, New Jersey