Cum s abordm urgenele veterinare Dr Ifteme Constantin

Cum să abordăm urgențele veterinare Dr. Ifteme Constantin Asistent Mănescu Vlad

Rolul asistentului… 1. 2. 3. 4. 5. Casier? Recepționer? Femeie de serviciu? Îngrijitor de animale? Vânzător în petshop sau farmacie?

Rolul asistentului ar trebui să fie… AJUTORUL MEDICULUI M NA DREAPTĂ A MEDICULUI

Pași ce trebuie urmați în urgențe: Triajul (telefonic / în cabinet) Evaluarea primară și anamneza Acces venos +/- Oxigenoterapie Evaluarea secundară

Triajul • • Sau “sortarea” reprezintă procesul prin care se determină rapid urgența unei probleme la un pacient în acest regim. Este un rol de bază al asistenților din urgențe Toți pacienții sunt triați în urgență de către un asistent pregătit, imediat ce ajung În timpul triajului se face un scurt istoric al pacientului în relație cu simptomele principale și progresul acestora.

Triajul la sosirea unui pacient în regim de urgență • • • Asistentul trebuie să dea dovadă de calm și de control Prioritate: ne asigurăm că orice risc este identificat în ceea ce privește personalul medical, pacientul și aparținătorii La evaluarea unui pacient în regim de urgență, mai ales dacă acesta prezintă dureri, trebuie luate precauții iar asistentul de triaj trebuie să se întrebe dacă urmează să se pună în vreo situație de risc fizic. Dacă aveți îndoieli cereți asistența medicului. NU VĂ ASUMAȚI RISCURI!

Triajul la sosirea unui pacient în regim de urgență Abordarea logică a pacientului în urgență asigură cunoașterea completă a tuturor problemelor importante. Asistentul de triaj trebuie să urmeze un plan de acțiune concret care permite prioritizarea problemelor pacientului și stabilizarea și strategiile de tratament.

ANIMALELE CARE SE AFLĂ ÎN CUȘTI SAU ÎN PĂTURI TREBUIE SCOASE DIN ACESTEA ȘI EXAMINATE

Este foarte important să respectăm ABC – ul A: Airways (căi aeriene) B: Breathing (respirația) C: Circulation (circulația)

Pași ce trebuie urmați în cazul prezentării unui pacient în urgență Evaluați situația Există riscuri pentru voi sau pentru pacient? Evaluați pacientul Pacientul este conștient? Răspunde pacientul la nume sau la stimuli ușori? NU STRIGAȚI DUPĂ AJUTOR Verificați permeabilitatea căilor aeriene și respirația DA Urmează evaluarea secundară efectuată de către medic Poziționați pacientul în decubit lateral Înclinați capul pentru a deschide căile aeriene Asigurați-vă că limba este scoasă din cavitatea bucală (Mare atenție la degete!!!!!) Cu capul aplecat lânga capul pacientului uitați -vă spre torace: urmăriți, ascultați și simțiți respirația Pacientul nu respiră Pacientul respiră și căile aeriene sunt permeabile Asigurați-vă că cel puțin unul din colegii voștri poate intuba pacientul Păstrați pacientul în decubit lateral și ajutați medicul pentru a continua cu evaluarea secundară

Dacă nu puteți intuba Cereți ajutorul medicului Dacă puteți intuba Intubați și asigurați cateterul endotraheal Conectați balonul pentru a putea ventila pacientul Faceți două respirații gură la nas Asigurați-vă că limba este trasă și scoasă din cavitatea bucală Poziționați-vă mâinile în jurul nasului pacientului și insuflați până vedeți ridicarea cutiei toracice. (Asigurați botul pacientului cu o botniță pentru a preveni accidentele) Verificați circulația Puteți auzi, vedea sau simți bătăile inimii? Puteți simți pulsul pe artera femurală? Pacientul tușește sau se mișcă? Pacientul sângerează? Dacă nu aveți semne de circulație spontană începeți manevrele de resuscitare cardiopulmonară

6 sisteme majore trebuie evaluate: • Respirator • Cardiovascular • Neurologic • Renal + Urinar • Digestiv • Sistemul de termoreglare • Disfuncția în oricare din acestea poate amenința viața pacientului și trebuie abordată cât se poate de repede.

Sistemul respirator Rata respirației Efortul respirator Culoarea mucoaselor Orice zgomot care se aude în timpul respirației

Intubarea oro-traheala Intubarea orotraheală se face doar în cazul în care pacientul este în stare comatoasă sau intră în apnee. Dacă pacientul se prezintă în urgență în urma unui incendiu acesta trebuie mai întâi sedat și apoi intubat. SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

Intubarea oro-traheală Pentru a putea fi intubat pacientul trebuie anesteziat. Se verifică reflexul palpebral.

Intubarea oro-traheală Pacientul este așezat în decubit sternal și i se deschide gura

Intubarea oro-traheală Cu ajutorul unui laringoscop i se deschide glota și se administrează anestezic local

Intubarea oro-traheală Se introduce sonda endotraheală, apoi se retrage laringoscopul.

Intubarea oro-traheală

Sistemul cardiovascular Rata cardiacă Ritm cardiac (regulat / neregulat) Calitatea pulsului Timp de reumplere capilară Tensiunea arterială Șocul hemoragic Culoarea mucoaselor

Șocul hemoragic extern Toaletă locală Se aplică pansament compresiv

Semne neurologice Păstrarea poziției și abilitatea de a merge Coma Sincopa Crize de tip epileptiform, tetaniforme, convulsive Hiperexcitabilitate

Semne renale / urinare Palparea vezicii urinare Capacitatea de a urina Miros de amoniac al respirației

Sistemul renal / urinar - sondajul urinar În cazul obstrucției uretrale Paralizii în urma unor accidente Obstrucția uretrei la nivelul prostatei Fracturi peniene Parafimoza SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

Sistemul renal / urinar - sondajul urinar - http: //www. youtube. com/watch? v=Rao. F 9 y. Og 8 Yo

Semne digestive Vomă cu sânge Diaree / diaree cu sânge Dilatație gastrică

Sistemul digestiv - sondajul gastric - Se efectuează lavaj gastric în cazul intoxicațiilor medicamentoase sau din cauza altor substanțe toxice ingerate de animal Dilatația gastrică SONDELE URINARE, ENDOTRAHEALE ȘI SONDELE GASTRICE TREBUIE SĂ FIE DE UNICĂ FOLOSINȚĂ SAU SĂ FIE STERILIZATE LA RECE ÎNAINTE DE FIECARE UTILIZARE

Sistemul digestiv - sondarea gastrica -

Accesul venos Este una din manoperele cele mai importante pe care un asistent / tehnician veterinar trebuie să le stăpâneasca. Asistentul trebuie să cunoască poziția anatomică a celor mai folosite vene ◦ Vena cefalică și vena cefalică accesorie ◦ Vena digitală dorsală ◦ Vena safenă internă și externă ◦ Pentru câinii cu urechile mari – venele auriculare ◦ Vena jugulară - ca ultimă soluție deoarece necesită o experiență mai mare și o echipă pregătită să pună un cateter venos central

Accesul venos Un număr de factori trebuie luați în considerare în alegerea tipului de acces intravenos pentru fiecare pacient în parte ◦ Selectarea venei și pregătirea acesteia ◦ Alegerea cateterului intravenos (tip, lungime, diametru) ◦ Ușurința accesului ◦ Ușurința menținerii liniei venoase

Alegerea venei În momentul în care selectăm o venă trebuie să avem în minte următoarele întrebări: ◦ De ce pun acest cateter? ◦ Cât timp avem nevoie de acest cateter? ◦ Ce soluții vor fi administrate pe acest cateter?

Abordarea venoasa În momentul cateterizării venoase e foarte important să recoltam sânge pentru: 1. Biochimie 2. Ionogramă / rezerva alcalină 3. Hematologie

Tehnica de abordare venoasă periferică Un asistent trebuie să contenționeze animalul în decubit sternal sau decubit lateral După alegerea venei pe care o abordăm zona din jurul acesteia va fi rasă

Tehnica de abordare venoasă periferică Se aplică garoul

Tehnica de abordare venoasă periferică Zona va fi dezinfectată

Tehnica de abordare venoasă periferică Cateterul venos periferic se poate puncționa și penetra pielea animalului în cele mai multe cazuri, dar pentru a facilita abordul venos se poate face o mică incizie prin piele cu o lamă de bisturiu de 11.

Tehnica de abordare venoasă periferică In momentul puncționării și penetrării pielii cateterul este ținut la un unghi de 30 -40 de grade

Tehnica de abordare venoasă periferică În momentul în care sângele poate fi vizualizat, unghiul dintre cateter și membrul animalului este redus. Cateterul va fi introdus în venă concomitent cu retragerea acului

Tehnica de abordare venoasă periferică În momentul în care cateterul a fost introdus complet, asistentul poate pune presiune în zona distală a cateterului pentru a se putea monta dopul și limitarea pierderii de sânge.

Tehnica de abordare venoasă periferică Cateterul va fi fixat în poziție cu bandă adezivă și va fi “spălat” cu ser fiziologic.

Măsurarea glicemiei

Măsurarea glicemiei Zona de unde trebuie recoltat sânge trebuie pregătită în prealabil: - rasă și dezinfectată. Vena se va puncționa cu un ac și se va recolta sânge.

Măsurarea glicemiei Se va înlătura prima picătură Următoarea picătură de sânge se va aplica pe strip în vederea măsurării glicemiei.

Tehnica de abordare venoasă centrală http: //www. youtube. com/watch? v=YCu 4 ck. Wtdy. M

Sistemele de termoreglare Măsurarea temperaturii (termometria) este esențială în cazul prezentării unui pacient în urgență

Sistemele de termoreglare - HIPOTERMIA - Se va urmarii cresterea temperaturii prin: 1. Perna electrica, alta sursa de caldura 2. Perfuzie incalzita

Sistemele de termoreglare - HIPERTERMIA - Se va urmări scăderea temperaturii prin: 1. Medicație antipiretica (metamizol) 2. Antibioterapie 3. Tratament perfuzabil 4. În cazul în care nu se corectează temperatura prin cele enumerate mai sus (sindrom febril de origine centrală) se pot folosi dușuri reci sau baie de gheață

Monitorizarea EKG în urgențe Monitorizarea EKG este importantă în cazul urgențelor deoarece este o modalitate extrem de facilă și pentru asistenți de a diagnostica orice aritmie cardiacă.

Pentru a putea efectua un EKG sau pentru a monitoriza un pacient trebuie urmați următorii pași: 1. Pacientul este așezat în decubit lateral drept (dacă este posibil) 2. Pentru o mai bună transmitere a impulsului electric între pacient și electrodul EKG pliurile axilare și inghinale trebuie tratate cu substanțe ce favorizează transmiterea impulsului electric (gel special pentru EKG, spirt, gel ecografic) 3. Se poziționează electrozii

Poziționarea electrozilor EKG ROSU – red, right – membru ant. dr. GALBEN – membru ant. stg. VERDE – membru posterior stg. NEGRU – membru posterior dr.

Poziționarea electrozilor EKG Partea dreaptă • Anterior – electrodul roșu • Posterior – electrodul negru Partea stângă • Anterior – electrodul galben • Posterior – electrodul verde

Conducerea impulsului electric la nivelul cordului

Monitorizarea EKG în urgențe – morfologia undelor pe traseul EKG Unda P – reprezintă depolarizarea atriilor Segmentul PQ / PR - reprezintă întârzierea stimulului electric la nivelul joncţiunii atrio-ventriculare Complexul QRS -reprezintă depolarizarea ventriculară Segmentul ST - Reprezintă repolarizarea lentă ventriculară Unda T - Reprezintă faza de repolarizare rapidă ventriculară http: //lifeinthefastlane. com/ecg-library/basics/p-wave/

Monitorizarea EKG în urgențe Aritmii cardiace: Bradicardia sinusală Tahicardia sinusală Blocurile atrioventriculare Tahicardia ventriculară Fibrilația atrială Fibrilația ventriculară

Ritm sinusal Funcţionarea corectă a inimii http: //www. youtube. com/watch? v=Q 0 JMf. IVa. DUE

Bradicardia sinusală Încetinirea bătăilor inimii la o frecvență sub 70/min (frecvența cardiacă normală la câine este cuprinsă între 80 -120/min, iar la pisică între 120 -160/min) http: //www. youtube. com/watch? v=m. VGikydo 0 GM

Tahicardia sinusală Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac caracterizată prin accelerarea ritmului cardiac normal (ritm sinusal) astfel încat frecvența cardiacă depășeste 150 bătăi pe minut la caine si 180 -190 la pisici. http: //www. youtube. com/watch? v=c. KXrz. Lr. QOCc

Blocuri atrioventriculare Blocul AV grd I – prelungie progresivă a intervalului PR făra blocarea undei P http: //www. youtube. com/watch? v=h. ZRw. Yf. Mamb 8

Blocuri atrioventriculare Blocul AV grd II – unul sau mai multe impulsuri atriale nu sunt transmise către ventriculi Mobitz I – prelungire progresivă a intervalului PR până la blocarea unei unde P Mobitz II – interval PR alungit dar constant; apar unde P blocate intermitent

Blocuri atrioventriculare Blocul AV grd III – impulsurile provenite din atrii nu ajung la ventriculi. Activitatea atrială și ventriculară sunt independente http: //www. youtube. com/watch? v=NEGn. CKC 0 Mrk

Extrasistolele ventriculare Sunt tulburari ale ritmului cardiac cu originea la nivelul ventriculelor caracterizate printr-o contracție prematură (apărută înainte de momentul normal în care trebuie să se manifeste). http: //www. youtube. com/watch? v=d. Zc. Q 458 d. Dvg

Tahicardia ventriculară • Tahicardia ventriculară este reprezentată de o succesiune de mai multe extrasistole ventriculare ce apar cu o rată mai mare de 200/min http: //www. youtube. com/watch? v=i. Dw 93 Fht. Wk 4

Fibrilația atrială Este o aritmie cronică sau paroxistică caracterizată prin activitate electrică atrială haotică. Se caracterizează prin lipsa undelor p, rata ventriculară rapidă și un ritm neregulat-neregulat http: //www. youtube. com/watch? v=R-Z_S 5 s. VBJA

Fibrilația ventriculară Reprezintă cea mai severă tulburare de ritm și cauza cea mai frecventă a morții subite prin cord. Ventriculii în fibrilație se contractă parcelar, anarhic, cu o frecvență foarte mare, fiind incapabili să realizeze sistola ventriculară, cu consecințe hemodinamice catastrofale: încetarea funcției pompei cardiace, prăbușirea debitului cardiac și a tensiunii arteriale. http: //www. youtube. com/watch? v=G 3 -KHv. YTG 2 g&list=PLD 725509 B 41 ACE 689&index=5

Lpp; http: //www. youtube. com/watch? v=PKNKzpi. MQ 68

VĂ MULȚUMIM! Vă așteptăm la: