Criticismul junimist Profesor coordonator Oana Alina Clasa a

Criticismul junimist • Profesor coordonator: Oana Alina • Clasa a XI-a A • Grup Şcolar Sanitar Realizat de elevii: Dicsi Evelyn Maria Grab Daniel Neuschli Otto Adrian Pop Alina

Junimea • A fost un curent cultural şi literar, dar şi o asociaţie culturală înfiinţată la Iaşi în anul 1863. • Societatea a luat fiinţă la iniţiativa unor tineri reîntorşi de la studii din strainătate în frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Teodor Rosetti.

• Era atât o asociaţie, cât si o comunitate de interese culturale, dar şi socio-politice; • Scopul iniţial a fost acela de a organiza nişte „prelecţiuni populare” pe teme diferite de interes larg prin care se urmărea educarea gustului publicului, unificarea limbii române literare şi interesul pentru literatură. Casa Pogor

• n. 15 februarie 1840 Craiova – d. 18 iunie 1917 Bucureşti; • a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician şi scriitor român, prim-ministru al României între 1912 şi 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic şi "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale Titu Maiorescu

Selecţiuni din opera sa literară: • O cercetare critică asupra poeziei române; • Retori, oratori, limbuţi; • Beţia de cuvinte; • Jurnal; • Scrieri de logică; • Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub domnia lui Carol I.

Petre P. Carp • n. 28 iunie 1837 Iaşi – d. Comuna Ţibăneşti, judeţul Iaşi; • A fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator, unul din întemeietorii Junimii; • A participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea României; • În timpul Primului Război Mondial a fost unul dintre susţinătorii ideii de intrare a României în război alături de Puterile Centrale.

Vasile Pogor ● ● ● n. 20 august 1833 Iaşi- d. 20 martie 1906 Bucium judeţul Iaşi; Scriitor si om politic; A fost unul dintre fondatorii Junimii; A participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea României; A tradus din Horatius, Hugo, Baudelaire ş. a. Poeziile sale originale: Pastelul unei marchize, Melancolie, Magnitudo Parri, Sfinx egiptean ş. a. Au un aer de prospeţime si o nuanţă de umor.

Iacob Negruzzi • n. 31 decembrie 1842, Iaşi- d. 6 ianuarie 1932, Bucuresti; • A fost scriitor român, membru fondator al societăţii Junimea, condus timp de peste 28 de ani revista Convorbiri literare, fiul lui Costache Negruzzi; Selecţie lucrări: Mihai Vereanu, roman, 1873; Copii de pe natură, portrete satirice în proză şi versuri, 1874;

Theodor Rosetti • n. 5 mai 1837, Iaşi sau Soleşti- d. 17 iulie 1932, Bucureşti; • a fost un publicist şi om politic român, Membru de onoare al Academiei Române, jurist, diplomat, fondator al Societăţii Junimea; • Opere selective: Despre direcţiunea progresului nostru, Mişcarea socială la noi, Scepticismul la noi.

Cele 3 perioade a societăţii Junimea –Prima etapă, numită şi „etapa ieşeană”, a avut loc intre anii 1868 – 1874 când s-au elaborat principiile estetice şi sociale. În această etapă predomină caracterul polemic. Membrii işi exersează simţul critic si gustul literar pe texte ale unor autori mai vechi pentru alcatuirea unei antologi pentru şcolari. • Salonul „Junimea”

Medalionul Junimii • A doua etapă durează din 1874 până în anul 1885. Activitatea revistei era la Iaşi, dar şedintele erau desfăşurate la Bucureşti. • În această perioadă se afirmă reprezentanţi precum: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Vasile Conta. . Este perioadă de glorie absolută a revistei. • Aici, Maiorescu se impune ca autentic întemeietor al criticii noastre literare moderne şi încurajează îmbogăţirea vocabularului prin neologisme de origine romanică.

Ultima perioadă este cea mai lungă (1885 - 1944), dar si cea mai lipsită de omogenitate având 3 „etape”. Transferată la Bucureşti începe să adopte si probleme istorice si filosofice. Conducerea revistei este preluata in totalitate de catre Negruzzi pana în 1893, iar tot la această vreme apare George Coşbuc ce aduce un caracter universitar. În anul 1900 procentul de membrii din domeniul ştiintelor naturale creşte devenind majoritar. Figura literară cea mai importantă a acestei perioade este Panait Cerna. După unele controverse cu revistele „Viaţa nouă” si „Viaţa românească”, lipsa de sprijin nou de talente literare prestigiul se pierde, iar nici o direcţie nu izbuteşte să scoată revista la lumină. . Casa Pogor

Teoria formelor fără fond • Procesul de modernizare românească a cunoscut fenomenul formelor fără fond, care a făcut obiectul unei teorii speciale, teoria formelor fără fond. Formele fără fond sunt consecinţa modernizării în spaţiul românesc, specificul nostru nefiind conturat în totalitate. • , , Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi” (Titu Maiorescu despre formă fără fond)

Trăsăturile junimismului • • Înclinaţia spre filosofie; • • Clasicismul; • Spiritul critic: Membrii au adoptat atitudinea care nu admitea nimic decât sub rezerva argumentaţiei temeinice. Aceasta este cea mai importantă trăsătură. Prin aceasta ortografia limbii române trebuia să fie fonetică, alfabetul chiliric trebuie respins, stricarea limbii prin agramatisme trebuie urmărită, combatută si ridicularizată ş. a. Spiritul oratoric (carcterizat prin rigurozitate şi laconism); Ironia ( junimistii aveau convingerea că nu se poate construi nimic pe o bază nouă fără a distruge mai întâi, cu ajutorul ironiei, prejudecăţilor şi ideilor greşite);

Ion Luca Caragiale • n. 1 februarie 1852, sat Haimanale, judeţul Prahova astăzi I. L. Caragiale, judeţul Dâmboviţa- d. 9 iunie 1912, Berlin; • A fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă; • În „Comediile d-lui I. L. Caragiale” criticul arată că arta devine morală prin propria sa valoare estetică şi nicidecum prin ideile morale pe care le conţine.

Mihai Eminescu şi teoria formelor fără fond • n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti- d. 15 iunie 1889, Bucureşti • A fost: poet, prozator şi jurnalist român • „se poate realiza un adevărat progres, pe care nu-l vedem şi nu-l aprobăm decât în dezvoltarea treptată şi continuă a muncii fizice şi intelectuale. Căci cine zice «progres» nu-l poate admite decât cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptată“

Câteva importanţe ale criticismului junimist • Junimea şi Convorbiri literare au avut un rol decisiv în cultura şi literatura română • spiritul junimist a făcut să triumfe ideea conform căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios necesar să primeze valoarea estetică, indiferent de ideea tematică • Însemnatatea Junimii nu stă însă în noutatea formulei, ci în solidaritatea intelectuala a unui grup de individualitaţi şi în omogenitatea atitudinii faţă de problemele culturale şi sociale statului nostru, în prestigiul talentului, prin care, ieşind în lumea teoriilor abstracte, junimismul a lucrat ca un reactiv împotriva liberalismului • Burse pentru studii în străinătate de care au beneficiat Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru D. Xenopol, Gheorghe Panu, G. Dan Teodorescu. • Orientarea literaturii spre specificul naţional • Tipărirea de manuale şcolare, cărţi de ştiinţă şi literatură şi, mai ales, ediţii ştiinţifice cu note explicative şi index.

Vă mulţumim pentru atenţie!