CRETEREA I DEZVOLTAREA n n Creterea un proces

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

n n - - - Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului, de apariţie de masă tisulară nouă. - constă din: # multiplicare celulară # creşterea volumelor celulare Dezvoltarea: - proces normal ce cuprinde complexităţile funcţionale: # formare de structuri noi # maturaţie enzimatică Corelarea celor două procese conferă un înţeles unitar unui proces care defineşte atât dimensiunile cât şi modificările calitative ale maturaţiei Creşterea şi dezvoltarea urmează: # o secvenţă ordonată, # aproximativ aceeaşi pentru toţi copii, # există o variabilitate între copii normali, la orice vârstă =reflectă răspunsurile organismului în creştere, la numeroşi factori. La om maturarea se obţine lent: - aproximativ 1/3 din viaţă este o pregătire pentru celălalte 2/3

Legile creşterii Observarea caracteristicelor generale normale creşterii a stabilit legi generale: a) b) c) Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea oaselor. Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al corpului are modul său propriu de comportament faţă de înăţime. Legile pubertăţii: - înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor inferioare; - ulterior pe seama trunchiului; - în prepubertate este mai intensă alungirea; - ulterior urmează îngroşarea corpului.

Mecanismul creşterii Aspectul biochimic: a. conţinutul în apă totală a organismului: # scade de la 70 -75%(n. n. )---65 -50% la adult scăderea cea mai rapidă= în perioada de sugar # Na şi Cl: curbe de scădere paralelă cu a apei totale corporale. b. conţinutul de substanţe solide: evoluează după o curbă inversă a apei: # musculatură = 25% la n. n. ; 43% la adult n Substanţele localizate predominent intracelular: - K, cresc în raport cu vârsta. A. n n Din punct de vedere biochimic creşterea = câştig de masă solidă (subst. organice+ minerale). Creşterea solicită consum mare de energie.

B. Aspectul celular al creşterii 1. Faza hiperplastică: - creşterea numărului de celule prin mitoză (I. U. ) 2. Faza intermediară: - creşte numărul şi dimensiunile celulare 3. Faza hipertrofică: - cresc dimensiunile celulare.

Factorii de creştere 1. Factorii genetici (ereditari, intrinseci) # Rol important în determinarea ritmului creşterii datorită controlului genetic al sintezei proteinelor structurale şi enzimelor. # Patologie - Anenploidii (număr anormal de cromozomi): - monosomii: absenţa unuia dintre cromozomii unei perechi. - trisomii şi poliploidii: mai mult de un cromozom adăugat la o pereche normală. - Anomalii structurale (morfologice): - deleţii: absenţa unei părţi a cromozomilor - translocaţii: porţiuni ale unui cromozom ataşate altuia - inversiuni: - izocromosomii

2. n a. b. Factorii hormonali ai creşterii Rol în modularea proceselor creşterii şi dezvoltării potrivit informaţiei genetice. Hormonul somatotrop hipofizar (S. T. H. ) - rol în multiplicare celulară; - acţionează asupra condrogenezei, prin somatomedină, pe cartilagiul seriat; - hiperfuncţia = gigantism; - hipofuncţia = nanism armonic. Tiroxina şi triiodotironina, sub control talamo-hipofizar acţionează: - asupra cartilajului de creştere ( mineralizare); - asupra S. N. C. ; - asupra maturaţiei dentare; - hiperfuncţia = hipertiroidie - hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism) arieraţie mentală (cretinism)

c. Parathormonul: - controlează homeostazia Ca; - intervine în calcifierea scheletului. d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen. e. Hormonii androgeni: - iniţial activează creşterea; - în adolescenţă: o limitează, accelerând maturarea scheletică. f. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea cartilajului de creştere. g. Cortizonul: - efect negativ: scade numărul de celule; - efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.

3. Factorii de mediu a. b. c. Factorii de mediu prenatal: - nutriţia embrionului şi fătului - factori endocrini - factori: chimici, actinici, infecţioşi, anoxia, ş. a. Factorii de mediu postnatali: - factorii infecţioşi (ac. şi cr. ) - alimentaţia gravidelor şi a copiilor - mediul geografic: poluare, însorire (U. V. ), umiditate, acţionează cu precădere în primii 5 ani. Factorii socio-economici: - situaţia materială - calitatea locuinţei - condiţii igienice - facilităţile medicinei şi civilizaţiei.

d. Factorii culturali şi instructiv- educativi. e. Factori emoţionali f. Exerciţiile fizice: activează circulaţia, cresc aportul de O 2 în ţesuturi. 4. Factorii patologici Intrauterini n n Postnatali - tulburări acute şi cronice de digestie - boli organice cronice - boli endocrino-metabolice - encefalopatii cr. Inf.

Tipuri (curbe ) de creştere 1. Tipul neural: caracteristic pentru S. N. C. : - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 5 ani - creşte mai lent până la adolescenţă. 2. Tipul scheletic: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 2 ani - creşte lent până la pubertate - creşte rapid la pubertate - creşte lent în adolescenţă. 3. Tipul limfatic: - se dezvoltă până la 5 -6 ani (gg. , amigdale, timus) - se reduce la 11 ani, apoi involuează (timus). 4. Tipul ţesutului adipos: - creşte rapid până la 1 an - ritmul scade între 1 -2 ani - după 2 ani este relativ stabil

Evaluarea creşterii şi dezvoltării - - Are la bază compararea parametrilor somatometrici al unui copil dat, cu cei ai altor copii sănătoşi, de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, ţară. Evaluarea creşterii utilizeză diverşi parametri: # Pentru compararea parametrilor sau întocmit grafice sau curbe, bazate pe măsurători efectuate pe loturi mari de copii sănătoşi, de toate vârstele la ambele sexe, în diferite ţări # Pe baza datelor obţinute s-au întocmit curbe “Gaussiene” şi curbe dinamice, sau “ canale” continui, derivate matematic, denumite “ percentile”, sau derivaţii standard (în raport cu formula utilizată). # Valorile taliei, greutăţii, P. C. , la o vârstă dată, pot fi reprezentate pe o curbă Gaussiană.

# Valorile mediei se află la vârf # Valorile în minus pe ramura ascendentă # Valorile în plus pe ramura descendentă # Valorile normale = + 2 D. S. (derivaţii standard) 1 D. S. include 66, 6% 2 D. S. includ 95% din total 3 D. S. includ 99, 7% Percentilele indică poziţia unei măsurători într-o serie tipică de 100 (100%) Percentilul “ 10”= copilul este mai mare decât 9% dintre copiii de aceeaşi vârstă şi sex. Percentila “ 50”= un număr egal de copii sunt mai mici decât cel măsurat. Percentila “ 1”= -3 D. S. Percentila “ 84”= +1 D. S. Percentila “ 3”= -2 D. S. Percentila “ 97”= +2 D. S. Percentila “ 16”= -1 D. S. Percentila “ 99”= +3 D. S. # Compararea datelor obţinute la un copil cu graficele permit evaluarea caracterului creşterii: - regulată: dacă se situează constant pe acelaşi canal; - neregulată: cu perioade de încetinire şi accelerare

- - - Pentru evaluarea creşterii şi dezvoltării, parametrii cei mai utilizaţi sunt: 1. Greutatea Cel mai utilizat indice de apreciere a nutriţiei. Cântărirea de rutină se face : # 2 -3 x/săpt. de la 0 -6 luni # 1/săpt. între 6 -12 luni # 3 -4 x/an de la 1 -3 ani; apoi anual Factorii care influenţează greutatea: # factorii genetici # durata gestaţiei # malnutriţia maternă (voită, nevoită) # alcoolism, tabagism, toxicomanii # infecţii intrauterine # insuficienţă placentară # sarcini multiple # diabetul zaharat

- - - Sporul mediu anual al creşterii ponderale: 0 -4 luni = 750 g/lună 5 -9 luni = 500 g/lună 9 -12 luni = 250 g/lună Greutatea : - se dublează la 4 luni - se triplează la 1 an - se guadruplează la 2 ani - de 6 x la 5 ani - de 7 x la 7 ani - de 10 x la 10 ani În primii 2 ani băieţii au un plus de 0, 5 kg faţă de fete. În anul 2 de viaţă = 200 -250 g/ lună (2, 3 kg/an) Între 3 -5 ani = 2 kg/an Între 6 -10 ani la băieţi = 3 -3, 5 kg/an 6 -12 ani la fete = 3 -3, 5 kg/an FORMULA HERMAN: 9 X 2 V (V=ani)

2. Lungimea (Talia) n n n Se efectuează în decubit dorsal până la vârsta de 5 -6 ani La naştere = 50 ± 2 cm. Sporul minim de creştere a taliei: - I L= 4 cm - II-III L= 3 cm - IV L = 2 cm - V-XII L = 1 cm # La vârsta de 1 an = cu 50% mai mare ca la naştere # Sporul natural primul an = 20 -30 cm. # De la 1 -2 ani = 1 cm/ lună (12 cm/an) # În primii 2 ani T = 0, 5 cm superioară la băieţi # Între 2 -5 ani = 6 -8 cm/ an # Talia de la naştere: - se dublează la vârsta de 4 ani - se triplează la vârsta de 13 ani # Creşterea taliei încetează la: - 17 -19 ani la fete - 20 ani la băieţi FORMULA GELDRICH = 80 + 5 V

- - - 3. Perimetrul cranian (P. C. ) Măsurătoare importantă până la vârsta de 2 -3 ani. La n. n P. C. = 35, 3 ± 1, 2 cm. P. C. creşte cu 10 cm în I-ul an, din care 50% în primele 4 luni. De la 1 -17 ani = 10 cm. S. N. C. # la 6 luni = 50% faţă de adult. # la 2 ani = 75% faţă de adult. În adolescenţă P. C. creşte pe seama ţesutului osos şi ţes. moi Creşterea P. C. posibilă datorită existenţei suturilor şi fontanelelor Fontanela anterioară, rombică = 2, 5/3, 5 cm (12 -18 luni) Fontanela posterioară, triunghiulară =1/1, 5 cm (2 -4 luni) prezentă la 25% din n. n. . P. C. creşte rapid = hidrocefalie P. C. mic = craniostenoză Macro şi microcefalia pot fi familiale.

n n n 4. Dentiţia Factori genetici: determinanţi majori ai dimeniunilor şi morfologiei dentare. Alţi factori: - boli de nutriţie - rahitism - endocrinopatii - medicamente: tetraciclina (prohibită în primii 6 ani de viaţă) # 1/1500 – 1/3000 n. n. cu un dinte erupt # momentul erupţiei: limite largi (5 -15 luni) # caduca de lapte cu 20 dinţi # ordinea medie a erupţiei: - 6 -8 luni = incisivi medieni inferiori - 8 -10 luni = incisivi medieni superiori - 10 -12 luni = incisivi laterali - 1 an – 1 ½ ani = primii molari - 1 ½ ani -2 ani = cei 4 canini - 2 – 2 ½ (3 ani) = molarii II Retardarea erupţiei: rahitism, mixedem, trisomie 21

n n n Fenomene asociate: - agitaţie - mici tulburări digestive - subfebrilităţi. Calcificarea mugurilor dentari debutează în luna a V-a fetală, se termină la 2 ½ - 3 ani. Dentiţia definitivă (permanentă): - debut la vârsta de 6 ani: I-ul molar. - calcificarea începe în I-a lună postnatal durează până la vârsta de 25 ani - între 7 -12 ani dinţii de lapte cad în ordinea apariţiei. Înlocuirea cu dentiţia definitivă: - 6 -8 ani: incisivi medieni - 7 -9 ani: incisivi laterali - 9 -13 ani: canini - 9 -12 ani: premolarii I - 10 -12 ani: premolarii II - 10 -14 ani : molarii II - 18 -20 -25 ani: molarii III Maturarea dentară necesită: Ca, Ph, Vit. A, D, C.

n Molarul I, de la vârsta de 6 ani: - fundaţie pentru dezvoltarea dentiţiei definitive - determină forma finală a maxilarului - aranjamentul ordonat al dinţilor. 5. Maturaţia osoasă n n Este cel mai fidel indicator al creşterii generale Vârsta osoasă trebuie să concorde cu vârsta cronologică Procesul de osificare osoasă: - debutează luna V-a intrauterin - se finalizează în adolescenţă - începe la nivelul nucleilor de osificare La n. n la termen sunt 3 -4 nuclei de osificare: - Beclard: epifiza distală femur - Tappon: epifiza proximală tibie - cuboid - cap humeral (inconstant)

n n n Evaluarea osificării: - examen radiologic - sub vârsta de 1 an: membrul inferior - după vârsta de 1 an : membrul superior stâng, artic. radio carpiană În I-ul an apar 10 nuclei de osificare pentru un hemischelet. Stabilirea vârstei osoase se bazează pe: - nr. şi dimensiunile nucleilor - forma şi densitatea lor - delimitarea contururilor capetelor osoase - distanţa care separă centrii epifizari. Vârsta osoasă se definitivează: - fete: 12 ani - băieţi: 13 ani Se studiază şi numărul de suduri osoase apărute între vârsta de 13 - 18 ani

6. Alte criterii de apreciere a creşterii a. b. c. d. e. Diametrul biacromial şi biiliac Circumferinţele braţului şi coapsei Grosimea plicii cutanate (tricipitală şi subscapulară) - criteriu valoros de apreciere a stării de nutriţie - elasticitatea cutanată - dezvoltarea ţesutului adipos - inhibiţia hidrică a acestora Aprecierea rezistenţei la infecţii Aprecierea maturizării neurologice - Caracteristicile esenţiale măsurătorilor: # aplicarea de metode standardizate # raportarea rezultatelor la valorile normale obţinute pe eşantioane semnificative statistic # de la populaţie infantilă de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, condiţii soci-. economice comparabile - Orice deviere va fi apreciată în funcţie de: # parametri somatici ai genitorilor ( potenţial genetic de creştere) # la curba de creştere proprie, anterioară a copilului

Perioada de sugar n n Durata: 1 -12 luni Tegumentele: rol protector, supuse agresiunii factorilor fizici, chimici şi infecţioşi # Culoare: - roz = sugar alimentat natural - palide = sugar alimentat artificial # Histologic: - stratul cornos al epidermului se îngroaşă - se dezvoltă celulele cromatofore - sporesc papilele din derm - creşte rezistenţa la agenţii agresori # Suprafaţă cutanată: mare - F. FASSABLIER: S = T 2 X 0, 92 (T=talia) # Glandele sebacee bine dezvoltate # Glandele sudoripare: devin dezvoltate la 3 luni

n Ţesutul celular subcutanat: # Se dezvoltă progresiv astfel: faţă, membre inferioare, torace, abdomen # Dispariţia, în distrofie se produce invers # Conţine mai mult acid palmitic (steanic la adult) # La 2 luni grosimea pliului = 1, 5 cm # Până la 7 ani dezvoltarea paniculului adipos este identică # Turgorul = - inhibiţia coloidală a celulelor - starea fibrelor elastice - dezvoltarea ţesutului adipos Turgor diminuat = distrofie, deshidratare

n n Sistemul ganglionar limfatic # Prezent de la naştere # Inelul limfatic Waldayer: până la 4 ani, apoi involueayă # Adenoidele se hipertrofiază cu uşurinţă # Amigdalele palatine cresc până la 6 ani Ţesutul muscular # Dezvoltarea inegală, cu precădere la membrele inferioare, prin mitoză # Tonusul flexorilor scade în luna II-a - Tonus diminuat: infecţii distrofie rahitism boli musculare - Tonus crescut: paralizii spastice # Activitatea musculară activează irigaţia organelor

n Aparatul respirator A. Caractere anatomice: # Fosele nazale: - înguste, lipseşte meatul inferior - mucoasa bine vascularizată - infecţii # Sinusurile: - incomplet dezvoltate - sinusul frontal lipseşte - sinusul etnoidal prezent - etnoidite # Naso-faringele: îngust, scurt # Trompa Eustachio: orizontală (otite) # Laringele: formă de pâlnie, îngust, cartilaje moi, bine vascularizat = infecţii ( laringite forme diverse) # Traheea: lumen îngust, bine vascularizată # Bronhiile: - se bifurcă la vertebra T 3 lumen îngust - cartilaje moi, bine vascularizate - se obstruează uşor

# Plămânii: - mari comparativ cu toracele - amplitudinea excursiilor toracice mică - sporeşte nr. alveolelor - ţesutul interstiţial: bine dezvoltat şi vascularizat, capilarele limfatice largi - ţesutul elastic pulmonar sărac, favorizează apariţia atelectaziilor şi emfizemului pulmonar - zonele postero- inferioare slab ventilate - atelectazii - hilul pulmonar: bogat în ganglioni, care se hipertrofiază cu uşurinţă - mediastinul: mare, elastic, organele mediastinale slab legate ( cantitate redusă de ţesut conjunctiv) - diafragmul: mai sus situat

B. Particularităţi morfologice # Respiraţia: mai superficială, amplitudine mică # Frecvenţa respiratorie = 40 -30/ 1 minut # Schimburile gazoase respiratorii intense, corelate cu echilibrul A-B # Difuziunea CO 2 se face la o diferenţă de tensiune de 6 mm. Hg # Difuziunea O 2 se face la o diferenţă de tensiune de 60 mm. Hg # Cianoza: - coloraţia albastră difuză a tegumentelor şi mucoaselor - cauzată de Hb redusă în sângele capilar - se intensifică la efort ( consum de O 2) - durata: temporară - fără consecinţe cronică = poliglobulie, M. C. C. , bronhopneumonie cronică

n Aparatul cardio-vascular # Poziţia cordului: mai înaltă şi orizontală (torace larg, diafragm înalt) # T. A. : variază cu vârsta: la 6 luni = 80 -90/45 mm. Hg F. KATZEMBERGER: 80 + 2 V ( cifre inferioare normalului) # Viteza de circulaţie mare (30 sec. la copil), se realizează: - frecvenţa cardiacă mărită - timpul de conducere A-V scurt - durata scurtă a sistolei ventriculare = tahicardie (fiziologică) - tahicardia măreşte minut volumul - tahicardia + minut volumul nu produce HTA datorită elasticităţii şi lărgimea relativă a vaselor sangvine

# Şocul apexian sp. IV I. c. stâng înafara liniei mamelonare cu 1 -2 cm - intensitatea maximă a zgomotelor sub mamelon sau către apendicele xifoid - primul zgomot: mai scurt, tonalitate ridicată - al II-lea zgomot mai întărit (lumenul mai larg şi mai apropiat de peretele toracic) - suflu persistent sub 4 -5 ani = M. C. C. , (la bază) - suflu dobândit: se percepe la vârful cordului # Rx. Pulmonar: suprafaţă mare, orizontal, vârful lateral # E. C. G. : - ritm rapid - interval P-R = scurt: 0, 08 - 0, 12 sec. - undele Q şi S mai accentuate - unda T turtită sau inversată în D III-a - axul electric: iniţial spre dreapta spre verticală treptat

Aparatul digestiv A. Particularităţi morfologice n # Buzele groase, musculoase, favorizează suptul # Musculatura obrajilor, limbii, faringelui bine dezvoltate # Limba: lată, depăşeşte arcada gingivală # Mucoasa bucală: - 2 -3 straturi (8 -10 la adult)= fragilă (stomatite) - pe faţa bucală a buzelor: 5 -6 burelete labiale (Luschka) rol la supt # Bula Bichat: împiedică deprimarea obrajilor (supt) # Cavitatea bucală = pompă aspiratoare; Limba = piston # Suptul: - act reflex; centrul în bulb - calea centripetă: ramura sensitivă trigemen - calea centrifugă: ramurile motorii ale nervilor hipoglos, facial, trigemen - aerofagie - regurgitaţii, vărsături = - atitudine: poziţionare, eructare

# Esofagul: situat între C 4 -D 8 = 8 -10 cm # Stomacul, poziţie: - n. n. = verticală - sugar = transversală - 2 -3 ani = spre verticală n Capacitatea gastrică: creşte cu 25 ml/lună: n. n. = 30 ml 2 săpt. = 90 ml 6 luni = 200 ml 1 an = 250 - 300 ml n În timpul alăptării stomacul evacuează parţial = ingestia mai mare decât capacitatea n După supt - contracţia stomacului (peristola) - eructează aerul ( eructare, vărsăt. ) n Evacuarea gastrică: alimentat natural = 1 1/2 h alimentat artificial= 3 - 4 h n Evacuarea lentă: în decubit dorsal

# Intestinul: la n. n. = de 6 ori talia - Mucoasa intestinală: permeabilă pentru toxine, germeni - Durata traversării intestinului subţire = 3 -6 h - Durata traversării intestinului gros = 2 - 14 h - Rectul: mai lung, slab fixat = prolaps # Mezenterul: mai larg, distensibil = volvulus # Ganglionii mezenterici: se inflamează cu uşurinţă = abdomen dureros, uneori pseudochirurgical

B. Particularităţi funcţionale n Secreţia salivară: redusă în primele 2 -3 luni: stomatite - Ptialina ( 4 luni): acţiune amiolitică, transformă amidonul în dextrină n Secreţia gastrică: prezentă de la naştere - Variază cu: - vârsta copilului - compoziţia alimentului - starea de sănătate a copilului - la distrofici este diminuată = digestie deficitară = diaree n Secreţia intestinală: - Amilaza: redusă până la 3 - 4 luni, completă la 2 ani - Erepsina: activitate redusă până la 1 an - Lipaza: activitate scăzută; normală la 1 an n Flora intestinală: - Alimentat natural = bac. Bifidus - Alimentat artificial = bac. Coli nepatogen n Digestia sugarului: - Puterea fermentativă şi diastazică iniţial reduse, sporesc cu vârsta - Alimentele noi se introduc: - cu prudenţă - se cresc progresiv cantităţi mici

n n Scaunul sugarului - Sugar alimentat natural: - culoare: galben auriu - consistenţă scăzută - miros fad - p. H acid - aderent de scutece - număr = 2 -3 pe zi - Sugar alimentat artificial: - culoare: galben deschis, albicios - consistenţă: crescută - neaderent de scutece - miros fetid - p. H alcalin - număr : 1 -2 pe zi Controlul sfincterului anal: - Începe să se stabilească la 15 luni - Se formează reflexul condiţionat al defecaţiei legat de factorul timp (oră)

n n Ficatul - Lobul drept este mai mare - Marginea superioară: spaţiul V-VI i. c. drept - Marginea inferioară: la 1 cm sub rebordul costal - Sinteza hepatică a proteinelor serice, factori de coagulare, glicogen şi colesterol = satisfăcătoare - Funcţia antitoxică şi de conjugare = deficitare - Secreţia biliară scăzută - Sărurile biliare în cantităţi reduse Pancreasul - Amilaza pancreatică ( scindează amidonul) apare după vârsta de 4 luni - Lipaza şi esteraza: deficirare în primul an - Fermenţii proteolitici: tripsina, chimotripsina, carbopeptidaza: activitate bună

n Sângele A. Seria albă - La naştere: polinucleoză neutrofilă 60 -70% - În ziua a X-a: scade la 30 -37% - La 6 luni: 30 - 40% - La 1 an: 35 - 40% - La vârsta de 3 zile = prima încrucişare neutrof/limf. - La vârsta de 2 -2 1/2 ani a doua încrucişare (cresc N) - Leucocitele scad paralel cu vârsta: - la sugar = 10. 000/mm - la 3 ani = 9. 000/mm - la 4 -8 ani = 8. 000/mm 3

B. Seria roşie - Hematopoieza la sugar şi copil = în măduva oaselor - Limfopoieza: în organele limfoide - Eritrocitele: - îşi micşorează diametrul - durata medie de viaţă = 120 zile - nr. de eritrocite : scade treptat ; apoi revine la 5 milioane la 12 ani - până la pubertate nr. eritrocitelor este egal la ambele sexe scade la fete = 4 milioane /mm - Hb: - la sugar = 12, 5 g % - la pubertate = 15 g % la sex M 13, 5 % la sex F - Ht = este paralel cu oscilaţiile eritrocitelor la pubertate = 42 -45 % - Trombocitele = 150. 000 - 300. 000/mm

n Aparatul urinar # Lobulaţia rinichiului dispare la vârsta de 2 ani # Vezica urinară coboară în bazin la vârsta de 1 an # Bazinetul şi ureterele: pereţi hipotoni = stază, infecţii # Organele genitale externe: se dezvoltă lent, progresiv - pubertate # Nr. micţiuni 10 -12/zi sugar; 6 -8/zi ulterior # Controlul vezical voluntar: în jurul vârstei de 2 1/2 ani # Celulele epiteliului glomelular şi capsula Bowman se aplatizează în primele luni de viaţă # Fluxul sanguin renal creşte paralel cu debitul cardiac # Filtrarea glomelulară: La sugar = 82 ml/min La 2 ani =132 ml/min (ca la adult) # Capacitatea de diluţie renală: optimă la vârsta de o lună

# Concentraţia: - 700 -800 mosm/litru - limitată prin deficit de hormon antidiuretic - hiperosmolaritatea laptelui de vacă depăşeşte sarcina osmotică renală # Diureza la sugar = 100 ml/kg/zi # Densitatea urinară: n. n. = 1004 -1006 sugar = 1010 -1012 copil =1015 # Eliminarea: clorului, ureei, fosfaţilor variază în funcţie de alimentaţie # Acidul uric şi creatinina: mai crescute ca la adult # Glicozuria, galactozuria şi proteinuria = absente

n Sistemul nervos # Creierul creşte constant: la vârsta de 8 ani = 95% din final # La 9 luni: apare controlul asupra motilităţii voluntare # Reflexul Babinski: flexie dorsală până la vârsta de 2 ani după 2 ani = flexie plantară # E. E. G. : La 6 luni: creşte frecvenţa undelor electrice La 9 luni: creşte amplitudinea undelor La 2 ani: apare ritmul alfa Ulterior ( după 2 ani): apar undele beta

# Stările afective: - Intense dar superficiale - Se instalează brusc, durează puţin - Gelozia şi negativismul: se manifestă tumultos - La vârsta de 3 ani: apare starea de vinovăţie - La vârsta de 4 ani, apare: dorinţa de nou de mândrie transferul de afectivitatee (educatoare) - La vârsta de şcolară se dezvoltă: - sentimentele estetice, morale de datorie, patriotism - La vârsta pubertăţii apar: - sentimentul echităţii - obligaţiile morale - relaţii interumane: prietenie, dragoste