CRCIUNUL N TRANSILVANIA TRADIII I OBICEIURI Proiect realizat

CRĂCIUNUL ÎN TRANSILVANIA *TRADIȚII ȘI OBICEIURI* Proiect realizat de: -Olaru Alexandra Lauran Antonia Muntan Diana Chindriș Maria Roman Bogdan Petcaș Luca

Introducere Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din lume, cele mai multe dintre tradiții fiind păstrate până în zilele noastre. Fiecare român se pregătește pentru a întâmpina această sărbătoare în funcție de zona în care se află, tradițiile și obiceiurile fiind diferite de la o zonă la alta. Unele tradiții însă, au origini comune, iar bradul împodobit, cadourile, colindătorii și delicatesele pregătite de către gospodinele pricepute nu ar trebui să lipsească din nicio casă. Vă invităm să cunoașteți și să vedeți obiceiurile și preparatele transilvănene!

Preparate tradiționale transilvănene v. Bucătăria din Transilvania este un amestec unic de preparate vechi românești, săsești și ungurești. În această zonă s-au îmbinat extrem de interesant mâncărurile specifice zonei cu influențe în special maghiare și săsești adaptate la preferințele și obiceiurile locuitorilor din această zonă a țării. v. Balmoșul, sarmalele cu păsat, gomboți, bulz ardelenesc și supă de chimen sunt doar unele dintre preparatele specifice savurate de către români în seara de Crăciun.

Umblatul cu steaua, capra vÎn satele din Maramureș colindătorii iau cu asalt ulițele încă din Ajunul Crăciunului și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu "steaua" sau cu "capra".

Urări de Crăciun v. Urările de Crăciun, fie că sunt scrise din suflet, fie că sunt mesaje de Craciun haioase preluate de pe internet, toţi ne bucurăm când telefonul ne anunţă că avem un mesaj nou. Crăciunul este un moment unic în care toţi încearcăm să ne facem “curăţenie în suflet”, uităm de griji şi ne încălzim inimile cu iubire şi bucurie. Oferă în dar un gând frumos celor dragi alături, aminteşte-le cât de mult înseamnă pentru tine printr-un mesaj de Crăciun luminos.

Tava cu jar v Pe vremuri atunci când populația sașilor din Transilvania era încă mare, pe 12 decembrie se practica o tradiție care cerea ca tatăl să umble cu o tavă pe cap în care erau puse jar și câteva crenguțe. El trebuia să se plimbe prin toată gospodăria pentru a proteja casa de toate cele rele.

Viflaimul v. Colindul nu este complet fără ceata tinerilor care vestesc nașterea lui Iisus prin obiceiul Viflaimului. Ei au asupra lor o biserică în miniatură, din lemn și un placaj pe care este reconstituit staulul în care s-a născut Iisus. Pe aceștia gazdele sunt obligate să le răsplătească doar în bani pentru ca ale lor case să fie ferite de ghinion.

Chematul fetelor v. Chematul fetelor este o tradiție păstrată din străbuni. Aceștia sunt tineri care îmbracă straie populare și pornesc în ziua de Crăciun pe la casele fetelor necăsătorite și le invită la o petrecere care va avea loc de obicei în următoarele zile.

Colinde specifice Transilvaniei v. Veniți păstori v. Hristos se naște vÎn cetatea împărătească v. O stea s-a ivit v. La Bethleem în jos v. Iată vin colindători v. Râurel de ploaie

Superstiții de Crăciun v. De la Crăciun până la Bobotează în case unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase. Că alfel nu se mărită! v. Dacă a doua zi de Crăciun va bate tare vântul- se va strica recolta ce va să vie și toamna următoare va fi foarte furtunoasă și ploioasă.

Portul popular din Transilvania vÎn ansamblu, ca și element specific al întregii zone, Transilvania se caracterizează prin costumul cu catrință, dar și o mare varietate a acestei piese. Catrința se poate defini ca o piesă dreptunghiulară îngustă, de aproximativ 40 -50 cm, care se poartă așezată vertical în față și în spate de la brâu în jos. Deși, piesă comună specifică Transilvaniei, catrința se arată diferit în funcție de zonele și influențele din regiune. De exemplu, în Hunedoara catrința se țese de două ori patru ițe pe fond negru, fără ornamente. În Mărginimea Carpaților, în Târnave se țese în dungi înguste orizontale pe fond roșu. În zonele Cluj, Munții Apuseni până la Năsăud se gășeste catrința care se ornamentează cu alesături pe fondul roșu de la poale, fond care cuprinde în timp aproape trei sferturi din catrință.

Portulul popular