COSTURILE ECONOMICE ALE NOII LEGI A PENSIILOR LEGEA

COSTURILE ECONOMICE ALE NOII LEGI A PENSIILOR (LEGEA NR. 127/2019 PRIVIND SISTEMUL PUBLIC DE PENSII) Conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri” 27 noiembrie 2019, București

I DEFINIREA PROBLEMEI ȘI A DIMENSIUNII ACESTEIA (1) • România se situa, încă din vara anului 2019, în poziția de a avea dificultăți în încadrarea în limita de deficit bugetar de 3 la sută din PIB. Orice depășire a acestei limite implică recurgerea la împrumuturi externe tot mai scumpe pentru finanțarea deficitului suplimentar. Este puțin probabil ca fondurile de investiții străine, agențiile de rating, Comisia Europeană sau Fondul Monetar Internațional să lase nepenalizată o astfel de depășire a limitei de deficit bugetar de 3 la sută din PIB. • În aceste condiții, preocuparea oricăror decidenți responsabili ar fi trebuit să fie găsirea de modalități de reducere a deficitului bugetar, nicidecum de creștere a acestuia. Sau, la limită, dacă era avută în vedere o depășire a deficitului bugetar (finanțat prin împrumuturi tot mai scumpe), aceasta trebuia să aibă ca scop investiții productive, care să genereze valoare adăugată, utilizată ulterior pentru rambursarea împrumuturilor. Or, creșterea pensiilor nu constituie o astfel de investiție productivă.

I DEFINIREA PROBLEMEI ȘI A DIMENSIUNII ACESTEIA (2) • Acesta este fundalul macroeconomic, ignorat de decidenți atunci când au adoptat Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Ignorat, deoarece la art. 86 alin(2), lit. a) se prevede majorarea punctului de pensie la 1265 lei, începând cu data de 1 septembrie 2019, ceea ce rezultă într-un deficit suplimentar de circa 3, 3 miliarde lei (circa 0, 3 la sută din PIB) pentru ultimele patru luni ale anului 2019, respectiv de circa 10 miliarde lei (circa 0, 9 la sută din PIB) pentru întregul an 2020. Astfel, depășirea limitei de deficit bugetar de 3 la sută devine o cvasi-certitudine, atât în acest an, cât și în anul următor. • Mai grav, la art. 86 alin(2) lit. b) se prevede majorarea punctului de pensie la 1775 lei (cu 40 la sută într-un singur an!), de la 1 septembrie 2020, ceea ce va avea drept efect un alt deficit suplimentar de circa 10, 6 miliarde lei (circa 0, 96 la sută din PIB) în anul 2020, respectiv de circa 31, 8 miliarde lei (circa 2, 7 la sută din PIB) pentru întregul an 2021.

I DEFINIREA PROBLEMEI ȘI A DIMENSIUNII ACESTEIA (3) • Trăgând linie și adunând, în loc de un deficit bugetar de 3 la sută din PIB într-un scenariu nemodificat (steady state), vom avea, doar ca efect al Legii pensiilor nr. 127/2019, deficite de aproximativ: 2019 2020 2021 • 3, 6 la sută din PIB • 4, 5 la sută din PIB • 5, 7 la sută din PIB ( și toate acestea în ipoteza că nu va fi recesiune în 2020 sau 2021, iar PIB va crește robust în ambii ani). • Calculele de mai sus nu iau în considerație o altă bombă cu fitilul aprins care stă sub bugetul consolidat al României, și anume planificata recorelare a pensiilor, presupusă a avea loc în anul 2021, pentru a corecta inegalitățile dintre persoane ieșite la pensie în ani diferiți, recorelare care va mai adăuga un deficit suplimentar (necesar a fi finanțat prin împrumuturi externe) de circa 1 punct procentual din PIB (deficitul ar fi de 6. 5% din PIB in 2022).

I DEFINIREA PROBLEMEI ȘI A DIMENSIUNII ACESTEIA (4) O colect • Sunt mulți decidenți, dar și cetățeni simpli, care își închipuie că o ajustare bugetară de 2, 5 - 3 mai colectare mai bună a impozitelor, taxarea la sută din PIB este oricând posibilă, printr-o bunămasivă a suplimentară a pensiilor speciale, concedierea a personalului bugetar etc. TVA ar 27 miliarde lei (sau 5, 5 miliarde euro) prin care • 2, 5 la sută din PIB înseamnă găsirea a circa putea bugetul să fie ajustat, fie prin reducerea cheltuielilor, fie prin creșterea încasărilor. Or, în mod aduce realist nu se pot aștepta minuni în aceste domenii: cel multspeciale 5 O taxare suplimentară a pensiilor ar putea aduce cel miliard mult 1 miliard lei (aproape 0, 1 elaleisută din PIB) în fiecare an. (circa 0, 5 la sută din Revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% (aceeași rată cu a PIB), impozitului pe venituri) ar putea aduce cel mult 1 miliard lei (0, 1 la sută din PIB) în fiecare an. dacă este Concedierea a circa 60 de mii de urmări bugetari (5 procente din numărul total al acestora) ar aduce cel mult 0, 6 la sută din PIB în fiecare an. tă cu multă

I DEFINIREA PROBLEMEI ȘI A DIMENSIUNII ACESTEIA (5) • Din cele de mai sus rezultă – pentru oricine este familiarizat cu ordinele de mărime macroeconomice – că nu există alternativă la prorogarea art. 86 alin(2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, aceasta fiind singura măsură capabilă de a aduce deficitul bugetar în apropierea (dar marginal peste) limita de deficit bugetar de 3 la sută din PIB. • De altfel, legea pensiilor prevede, în mod interesant, la art. 182, următoarele: “Prezenta lege intră în vigoare la 1 septembrie 2021, cu excepția: a) art. 86 alin 92) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019 b) art. 86 alin (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020” • Ceea ce se impune este prorogarea creșterii cu 40 la sută a punctului de pensie în septembrie 2020, urmând ca bugetul să ofere o creștere mult mai mică, de ordinul câtorva procente , care: Ø oricum va reprezenta o creștere și nu o reducere a pensiilor actuale; Ø oricum va duce la depășirea deficitului de 3 la sută din PIB, dar cu puțin peste această valoare; Ø oricum va fi finanțată din bani pe care statul român nu îi are, adică din împrumuturi din ce în ce mai scumpe.

I I ARG UMENTE ECONOMICE PENTRU PR OR OGAREA ART. 86 ALIN. (2) DIN LEGEA NR. 127/ 2019 ( 1 ) 1) Prin însăși creșterea cu 15 la sută a punctului de pensie în septembrie 2019, pensia medie anuală din anul 2020 va crește cu circa 9 la sută față de pensia medie anuală din anul 2019. Acestă creștere de 9 la sută: Ø acoperă rata inflației și creșterea PIB prevăzute pentru 2020; Ø este în linie cu creșterile medii anuale pensiilor din anii anteriori, de circa 8 la sută. 2) Pensionarii nu sunt persoanele cu cel mai mare risc de sărăcie din România. Acest risc este mai mare pentru persoanele din categoria de vârstă 16 - 64 de ani (22, 5 la sută, conform Eurostat), decât la persoanele din categoria de vârstă peste 65 de ani (20 la sută, conform aceleași instituții). Ø riscul de sărăcie al vârstnicilor este al optulea din Europa (după Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Croția, Malta, Cipru) Ø riscul de sărăcie al celor apți de muncă este cel mai mare din Europa. Așadar, puținele resurse bugetare ar trebui să-i aibă în vedere, în primul rând, pe aceștia din urmă.

I I ARG UMENTE ECONOMICE PENTRU PR OR OGAREA ART. 86 ALIN. (2) DIN LEGEA NR. 127/ 2019 ( 2 ) 3) Dacă tot este avută în vedere o depășire a limitei de deficit bugetar, cel puțin aceasta să meargă spre finanțarea de investiții productive sau spre domenii care cresc competitivitatea economiei (educație, sănătate, cercetare-dezvoltare). Dacă dăm către consum toți banii împrumutați să nu ne mirăm: Ø că nu vom avea resurse economice pentru a rambursa împrumuturile Ø că tinerii vor continua să plece din țară 4) Pensionarii din România trebuie să înțeleagă că un câștig mare al lor pe termen scurt sar putea transforma într-o pierdere mare pentru întreaga populație a țării, dacă dezechilibrul bugetar nesustenabil astfel generat va antrena după sine o creștere a ratei inflației și o depreciere a cursului de schimb. Este de preferat un câștig mai mic, dar permanent, decât un câștig mare, dar temporar, care să se transforme ulterior într-o pierdere mare.

VĂ MULȚUMESC!