COSTUMUL ENGLEZ DIN SECOLUL AL XVIIILEA Prof Buzila

COSTUMUL ENGLEZ DIN SECOLUL AL XVIII-LEA Prof. Buzila Delia Colegiul Tehnic Elisa Zamfirescu Satu Mare Costumul englez in secolul al XVIII-lea 1

CONDIŢII DE DEZVOLTARE Odată cu întărirea burgheziei, activă şi întreprinzătoare, costumul orăşean s-a impus în Europa, determinat de necesităţile practice, de ritmul activităţii productive, dar şi de concepţiile estetice ale iluminismului. Cadrul artistic • În contrast cu stilul rococo, răspândit pe continent, în Anglia, arhitectura şi decoraţia păstrau o linie clasică, volume liniştite, contururi drepte, compoziţii clare, simetrice, ca în ansamblul locuinţelor din Westminster, Londra. Locuinţe în Queen Anne’s Gate, secolul al XVIII-lea, Londra, Westminster Mobilierul lucrat de meşteri ca Thomas Chippendale, din lemn de mahon în culoare naturală, mulţumea spiritul practic prin formele robuste, iar dorinţa de eleganţă prin profilurile inspirate din arta rococo, gotică sau chineză. Costumul englez in secolul al XVIII-lea 2

Idealul de frumuseţe umană - nobleţea şi eleganţa modelelor franceze dar si un ideal de frumuseţe propriu societăţii engleze: - energia, - robusteţea, - o anumită inflexibilitate puritană erau calităţile cele mai preţuite, subliniate în înfăţişarea personajelor, ale căror trăsături nu erau deloc idealizate, ci voit opuse artificialităţii aristocratice. Sir Thomas Lawrence, Julius Angerstein cu soţia sa, 1790, Paris, Luvru Costumul englez in secolul al XVIII-lea 3

Redingotă, frac, rochie englezească, mantou-redingotă, diferite croieli de frac Costumul englez in secolul al XVIII-lea 4

CARACTERE GENERALE COSTUMULUI Moşierul (land-lord-ul) interesat de furnizarea lânii ţesătoriilor, de exploatările miniere etc. , participa la aceste întreprinderi şi recurgea la acelaşi tip de vestimentaţie ca şi industriaşul asociat. Ajunsese chiar o modă ca tinerii avuţi să se îmbrace asemănător cu servitorii lor. Costumul dădea corpului libertatea necesară vieţii active (în aer liber, la călărie, în oraş), era practic, călduros şi rezistent. El continua în mare măsură tradiţia costumului burghez olandez. Sculptural, silueta generală era construită din curbe libere, ca pe vremea muschetarilor, dar fără nota militărească, mai simplă, de o eleganţă mai sobră. Pictural, acordurile cromatice majore se opuneau celor minore, rafinate, franceze (de exemplu, frac roşu, pantalon negru, cămaşă albă), păstrând deseori culoarea naturală a lânii sau bumbacului (rochii din stofe albe, cenuşii sau negre). Distincţia socială era realizată prin materiale de bună calitate, croiala perfectă şi curăţenia impecabilă a hainelor Costumul englez in secolul al XVIII-lea T. Gainsborough, Domnul şi doamna Andrews, (detaliu), 1748, Londra, National Gallery 5

COSTUMUL BǍRBǍTESC Pe cap, părul destul de lung era lăsat liber (rar cu peruca aristocratică). Pălăria rotundă, neagră, înlocuia tricornul. Pe trup, se purta cămaşa şi cravata albă, mai lată, învârtită de două-trei ori în jurul gâtului şi înnodată sub bărbie. Vesta constituia un element de fantezie, cea clasică era albă, din pichet, putea fi însă din materiale şi culori diverse. Jacheta (frac), la început o haină de călărie, confecţionată din stofe rezistente, întunecate, avea o croială simplă şi comodă, guler mic cu rever, mâneci tubulare, corsaj lejer şi poale rotunjite, cu şliţuri laterale şi la spate. Pardesiul (great coat) avea formă de redingotă, uneori guler dublu. Pantalonul ajungea până sub genunchi. În picioare se încălţau ciorapi albi sau negri, cizme moi sau pantofi cu cataramă. Ca accesorii, bastonul civil înlocuia sabia militară. Costumul englez in secolul al XVIII-lea 6

COSTUMUL FEMININ Pe cap, părul natural, nepudrat, era pieptănat cu bucle lungi sau conci plat lăsat pe ceafă. Boneta se purta mai ales în interior, iar pălăria – de pai – cu boruri largi, pentru a apăra de soare, pe câmp sau pe stradă peste bonetă. Pe trup, cămaşa nu se vedea deloc. Rochia, într-un singur strat, largă, comodă, fără corset, avea cusătură în talie, aşezată la locul firesc şi marcată de un cordon sau o eşarfă lată, şi fustă dreaptă, încreţită moderat. Era de obicei din bumbac alb, uşor, nu din mătase. Pantofii aveau toc jos, lat, uşurând mersul. Costumul englez in secolul al XVIII-lea 7

Costumul englez in secolul al XVIII-lea 8

BIBLIOGRAFIE 1. „Arta. Stil. Costum. ” Adina Nanu, Pag. 164 -pag. 168; 2. http: //en. wikipedia. org/wiki/File: Philips_Charles_G roup_Portrait_Of_A_family_By_A_Lake_And_A_Clas sical_Pavilion_detail. jpg ; 3. http: //en. wikipedia. org/wiki/File: William_Hogarth _-_Portrait_of_Mary_Edwards_-_WGA 11461. jpg Costumul englez in secolul al XVIII-lea 9