CORPUL DE PUNTE CURSUL VI TEHNOLOGIA CONFECTIONARII PRITEZELOR

CORPUL DE PUNTE CURSUL VI – TEHNOLOGIA CONFECTIONARII PRITEZELOR FIXE (PUNTI)

Corpul de punte este elementul sau segmentul puntii dentare conceput pentru a inlocui dintii naturali extrasi. El este conexat sau legat de retentori (elemente de agregare) in mod fix (turnare, lipire) sau in mod labil (articulare). Legatura fixa a corpului puntii se realizeaza prin turnarea puntii (retentori si corp de punte) intr o singura piesa sau prin lipirea elementelor ei realizate separat. Lipirea elementelor puntii se realizeaza cu ajutorul aliajelor metalice cu punct de topire inalt (“lipire calda”) sau prin lipire cu aliaje metalice cu punct de topire scazut (“lipire rece”). Legatura labila (articulare) a corpului puntii cu retentorii se realizeaza la o extremitate (punti fixe mobile) sau la ambele extremitati (punti cu corp de punte mobil, detasabil). Legatura labila se realizeaza printr un sistem mecanic (matrice patrice) de articulare (imbucatura) realizat manufactural de tehnicianul dentar sau prin sisteme prefabricate: atasamente, conectori de precizie etc.

Corpul de punte poate fi alcatuit in intregime din aliaje metalice sau prin asocierea aliajelor metalice cu portelanuri sau rasini acrilice (fatetare). Corpurile de punte realizate in intregime din portelan sunt mai putin functionale, din cauza rezistentei reduse. In mod exceptional, puntile din portelan se pot aplica in cazul edentatiilor frontale mandibulare unidentare. Corpurile de punte din acrilat se realizeaza numai pentru puntile provizorii.

Calitatile corpului de punte trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: Ø Sa permita restabilirea functiei masticatorii in conditiile functionale netraumatogene; Ø sa restaureze integritatea (forma, functiune) asigurand confortul estetic si fonetic; Ø sa asigure profilaxia tesuturilor periodontale si sa nu traumatizeze fibromucoasa de la nivelul crestelor edentate sau papilelor interdentare; Ø sa permita mentinerea conditiilor de igiena buco dentara; Ø sa aiba stabilitate functionala conferita de o rigiditate corespunzatoare; Ø sa previna migrarea dintilor si aparitia disfunctiilor ocluzale; Ø sa amelioreze eficienta masticatorie; Ø sa previna blocarea alimentelor intre obraji si limba; Ø sa transmita fortele ocluzale in axul longitudinal al dintilor de suport; Ø sa previna acumularea placii dentare; Ø sa impiedice impactul alimentar in zonele de conexiune cu retentorii sau intre elementele care alcatuiesc corpul puntii.

Functionalitatea corpului de punte nu poate fi indentica, cu cea a dintilor inlocuiti. Prin forma, conturul, aspectul si raportul cu fibromucoasa gingivala, corpul de punte poate reface in mod satisfacator morfologia si functia dintilor inlocuiti. Corpul de punte trebuie sa aiba un contact abea perceptibil cu fibromucoasa crestelor. Estetica corpului de punte influenteaza in mare masura reactiile psihoemotionale pacientilor. Corpurile puntilor dentare plasate in zonele direct vizibile arcadelor dentare trebuie sa ofere imaginea dintilor naturali. Aceste zone sunt: zonele frontale maxilare si mandibulare, zonele proximale maxilare si mandibulare.

In zona primilor molari maxilari aspectul estetic este variabil, in functie de profunzimea arcadei expusa vederii in timpul surasului. In zonele mai putin expuse vederii directe sau neexpuse (zonele situate distal de primul molar maxilar si zona molarilor mandibulari) nu este necesar aspectul estetic al dintilor artificiali. Estetica dentara individuala a corpurilor de punte este atat mai necesara cu cat ele trebuie sa completeze spatiile edentate si sa ofere un suport natural pentru buze in timpul surasului sau vorbirii. In aceste situatii defectiunile lucrarilor protetice sunt frecvent expuse observatiei directe.

Cele mai frecvente greseli de estetica a puntilor dentare se refera la forma si culoarea dintilor artificiali. Lucrarile protetice realizate din portelanuri sau cele realizate din portelanuri asociate cu aliaje metalice corespund cel mai bine criteriilor estetice.

Forma corpului de punte in raport cu fibromucoasa crestelor edentate. Forma corpului de punte sau designul corpului puntii este determinat de functiile de baza ale aparatului dentomaxilar: Ø masticatia (contacte ocluzale functionale) Ø estetica (marimea, pozitia, conturul si culoarea dintilor) Ø fonatia (pozitia si dimensiunile dintilor frontali) Ø profilaxia tesuturilor (contactul cu fibromucoasa si protectia papilelor interdentare) Ø autoprotectia si autocuratirea (zonele retentive sau zonele modelate in exces, inaccesibile procesului de autocuratire, formeaza focare de iritatie tisulara permanenta)

Designul corpului de punte sub forma celor patru profile clasice constituie mai mult o maniera de conduita manufacturala in modul in care se pot confectiona puntile dentare. Forma, rolul si functiile corpului de punte sunt mai complexe decat cele care pot fi indeplinite de profilele lor clasice: Ø Ø corpuri de punte sub forma de sa sau semi sa corpuri de punte tangentiale (liniare) corpuri de punte punctiforme corpuri de punte suspendate.

Corpurile de punte in forma de sa la nivelul fetelor corespunzatoare fibromucoasei gingivale, au din punct de vedere anatomic aspectul cel mai apropiat de forma dintilor naturali. Din punct de vedere igieno profilactic sunt cele mai nefavorabile. In dreptul concavitatii acestor fete se acumuleaza resturi alimentare si placa dentara, care nu pot fi inlaturate. In consecinta aceste forme ale corpurilor de punte sunt contraindicate.

Ø are dinţi intermediari de dimensiune şi volum asemănătoir cu al dinţilor naturali Ø acoperă (încalecă) creasta alveolară pe ambii versanţi pe o zonă echivalentă cu suprafaţa de colet a dinţilort pe care îi înlocuieşte, în contact intim cu mucoasa. Nu permite curăţirea şi autocurăţirea (produc reacţii inflamatorii) Se recomandă în cazuri restrânse, din considerente de ordin fonetic pentru zona frontală. Se mai recomandă în creste cu lăţime mare si cu dinţi scurţi.

Cu contact în semişa Ø se indică când se impune refacerea fonaţiei şi esteticii, dar este impetuoasă şi păstrarea igienei. Ø Reducerea suprafeţei de contact şi distanţarea de mucoasă spre O asigură posibilit bune de igienizare. Ø Se indică în creste late, la maxilar Ø Faţa mucozală a corpului de punte se aplică pe versantul V şi se întinde ca o şa până la mijlocul crestei alveolare de unde se distanţează rotunjindu se spre O, delimitând între mucoasă şi corpul de punte un spaţiu triunghiular.

Contactul in semisa Există tendinţa tehnicienilor de a extinde corpul de punte dincolo de coama crestei. Apar zone de subintrânduri cu unghiuri ascuţite şi posibilitate de retenţie alimentară

Corpurile de punte cu contact tangential al fetelor spre fibromucoasa gingivala, modelate sub forma plana sau convexa, prezinta un contact tangential sau liniar cu fibromucoasa crestelor din spatiile edentate. Fetele linguale plane sau convexe ale acestor corpuri de punte, inclinate oblic, permit accesul cu mijloacele de igienizare din directie gingivala. Prin contactul redus cu fibromucoasa, fetele inclinate oblic sunt, de asemenea, bine tolerate, iar in cazul puntilor metalo ceramice sunt recomandabile in mod frecvent pentru puntile maxilare si mandibulare.

Ø stabileste un contact linear cu mucoasa la niv unei linii coresp cu coletul Ø Sunt indicate mai ales la arcada superioara

Modelarea puntii cu contact tangential Ø Reface parţial morfologia coronară a dinţilor lipsă, la nivel V, ocluzal şi 1/3 O, restul este un versant oblic în jos dinspre V spre ocluzal

Ø La acest tip de contact cu creasta se reduce din volumul fetei O => o faţă palato mucozala uşor convexă, netedă, cu o direcţie oblică în prelungirea versantului vestibular al crestei alveolare. Astfel contactul va fi linear. Ø Oblicitatea depinde de distanta dintre crestele alveolare si planul de ocluzie. Se indica in zona laterala maxilara la dintii cu coroane inalte.

Cu contact linear la mandibulă Ø Se obţine prin modelarea fetelor oclz, L, V. Faţa L se modelează usor convex în sens cervico oclzal iar în sens M D va fii netedă, fără şanţuri şi fără schiţarea intermediarilor. Ø Direcţia ei trebuie să fie uşor convergentă spre muchia crestei alveolare, unde se întâlneşte cu faţa V. Ø Aceasta se modelează individualizat cu şanţuri de descărcare numai în treimea oclz, în rest celelalte 2/3 se modelează fără relief, uşor convexe în sens cervico oclzal şi în întregime convergentă spre L. Ø Din unirea feţei V cu cea L =) muchia mucozală care se suprapune pe mijlocul crestei alveolare, în contact uşor cu aceasta.

Corpurile de punte care au contact punctiform cu fibromucoasa gingivala la nivelul spatiilor edentate sunt recomandabile pentru puntile metalo ceramice sau metalo acrilice mandibulare si mai rar pentru cele maxilare. Forma acestor corpuri de punte permit un acces foarte bun pentru igienizarea fetelor gingivale, iar contactul lor foarte redus (punctiform) cu mucoasa nu produce leziuni traumatice. Corpurile de punte punctiforme nu prezinta avantaje estetice deosebite din cauza spatiilor interdentare largi. Acumularea resturilor alimentare din spatiile triungiulare poate constitui un alt inconvenient.

Ø la acest corp punte fiecare intermediar realizeaza cate un contact punctiform cu creasta edentata pe mijlocul ei. Datorita aspectului pe care l au intermediarii se mai numesc si corpuri de punte conice.

Ø se utiliz in zona laterala mandibulara, cu creste edentate inguste. Plasate pe crestele laterale, apar ambrazuri prea mari care retentioneaza alimentele.

Modelarea cu contactului punctiform Ø fetele V si O converg spre zona cervicala, pe sectiuni acesti intermediari au o forma conica. Intre convexitatile V si O se creaza zona de retentie alimentara destul de greu accesibile curatirii; Ø partea dinspre mucoasa fixa modelandu se sub forma de conuri rotunjite ale caror varfuri iau contact cu creasta alveolara intr un punct.

Corpurile de punte suspendate nu prezinta nici o zona de contact cu fibromucoasa gingivala a crestelor edentate. Ele trebuie sa pastreze o distanta de cel putin 1, 5 mm intre fetele lor gingivale si fibromucoasa, pentru a permite autocuratirea sau igienizarea fara greutate a spatiilor de sub corpul puntii. Aceste corpuri de punte se mai numesc igienice sau sanitare, deoarece permit igienizarea completa a spatiilor dintre corpul puntii si fibromucoasa. Fata gingivala a corpului de punte suspendat trebuie sa fie convexa in toate sensurile: mezio distal si vestibulo lingual, pentru a nu retentiona resturile alimentare. Corpurile de punte suspendate sunt recomandate pentru edentatiile laterale (molare) mandibulare, deoarece prin forma lor nu prezinta calitati estetice. Pentru a corespunde din punct de vedere al rezistentei ele trebuie sa fie confectionate din aliaje metalice, iar grosimea ocluzo gingivala sa fie de minimum 3 mm. aceasta dimensiune trebuie sporita in functie de extinderea spatiului edentat si de calitatile de rigiditate aliajului metalic.

Corpul de punte nu trebuie sa comprime fibromucoasa gingivala de la nivelul crestelor spatiilor edentate ci sa faciliteze folosirea mijloacelor de profilaxie si igiena. Aceste conditii trebuie realizate in stransa corelatie cu cerintele estetice. Spatiile papilare interdentare proximale relativ largi permit folosirea cu eficienta a mijloacelor de igiena bucodentara: periute, scobitori, snururi. Aceasta conditie trebuie realizata atat in zona laterala, cat si frontala. In zona frontala, spatiile interdentare intre elementele corpului de punte pot fi mai reduse, pentru a favoriza aspectul estetic. Contactul corpului de punte cu fibromucoasa se recomanda sa fie cat mai redus (0 0, 75 mm) fara sa afecteze lungimea cervico ocluzala a fetelor vestibulare in urma adaptarii fetelor fibromucozale corpului de punte spre muchia crestei edentate sau spre versantul ei vestibular. Linia cervicala a corpului puntii se va adapta in zona vestibulara in functie de linia surasului. Interfata corpului de punte cu fibromucoasa trebuie sa fie metalica sau din portelan, foarte bine lustruita.

Fetele linguale corpului puntii nu este obligatoriu sa fie estetice. Ele reproduc morfologia dintilor inlocuiti fara sa aiba o forma retentiva. Fetele ocluzale corpului de punte si cele linguale din zona dintilor frontali maxilari si mandibulari trebuie sa reproduca morfologia ocluzala functionala a dintilor inlocuiti. In zona laterala inaltimea, angulatia si morfologia cuspizilor de suport si de ghidaj se realizeaza in raport cu tipul functional ocluzal individual. Reducerea dimensiunii vestibulo linguale a fetelor ocluzale corpului puntii nu poate depasi 20% din valoarea fetelor ocluzale dintilor naturali inlocuiti. Aceasta reducere se face pe seama cuspizilor de ghidaj. Lungimea corpului de punte nu poate depasi mai mult de trei unitati (dinti) intr o singura piesa, intr un singur spatiu edentat. Fac exceptie unele cazuri de edentatie frontala mandibulara sau maxilara produsa prin lipsa celor patru incisivi. Lungimea mai mare a corpului puntii, cu exceptia cazurilor cand arcadele antagoniste sunt montate in proteze totale, supune dintii de suport traumatismelor biomecano functionale prin supraincarcare sau prin flexibilitatea corpului puntii.

Modelarea puntii suspendate Pentru a se realiza o astfel de punte trebuie să: Ø exista o suficienta distanta intre creasta alveolara edentata si suprafata ocluzala a antagonistilor, pentru a putea asigura o grosime suficienta corpului de punte,

Ø intre corpul de punte si creasta sa ramana o distanta de 3 mm, fata gingivala a corpului urmand sa fie plana/usor convexa pentru a permite trecerea alimentelor asigurandu se un sistem igienic de autocuratire.

Corpul de punte fara contact cu creasta edentata (suspendata). Conceperea unei astfel de relatii intre fata mucozala a corpului de punte si creasta edentata porneste de la constatarea ca raporturile in sa, semisa, tangential sau punctiform, descrise mai sub, nu asigura o igiena suficienta. Daca exista un spatiu mare (3 4 mm) intre corpul de punte si creasta, alimentele vor putea intra si iesi usor din acest spatiu. Acest corp de punte are fata ocluzala modelata morfologic individualizat, fetele vestibulara si orala schitate in portiunea (1/3) ocluzala cu santuri de descarcare si de separare, aceste doua fete trec rotunjit spre fata mucozala care este usor convexa, neteda, fara delimitari sau santuri si foarte bine lustruita. Trecerea spre elementele de agregare se face rotunjit, astfel incit din profil are aspectul unui pod (punte). Existenta spatiului de 3— 4 mm este obligatorie, un spatiu mai mic nu asigura igiena, iar unul mult mai mare devine neconfortabil pentru pacient. Acest corp de punte este realizat in zona laterala mandibulara cind dintii stilpi sint inalti sau creasta este atrofiata. In aceste situatii exista o distanta de 7 8 mm de la planul de ocluzie la cresta. Distanta este necesara pentru a obtine spatiul necesar igienic sii o grosime a cor pului de punte care sa i asigure rezistenta.

Rolul puntilor dentare Puntile dentare au 2 roluri majore : restaurarea morfologica a dintilor absenti si prevenirea complicatiilor ce pot surveni in urma pierderii dintilor. 1. Restaurarea morfologica a dintilor absenti Este principalul rol al puntilor dentare. Acestea trebuie sa compenseze functiile dintilor pe care ii inlocuiesc cat mai aproape de starea de dinainte de efectuarea extractiilor dentare. De asemenea, puntile trebuie sa restaureze cat mai adecvat si dintii stalpi care vor fi slefuiti. Functia masticatorie Puntile dentare, fiind fixate definitiv pe dintii stalpi, vor transmite fortele masticatorii de a lungul radacinii acestora in osul alveolar. Practic, fortele se transmit osului alveolar similar masticatiei pe dinti naturali. Intensitatea fortelor masticatorii transmise fiecarui dinte stalp depinde de intinderea puntii si decalitatea dintilor stalpi.

Foarte important : In cazul puntilor dentare, nu se transmite nici o forta gingiei si osului de sub corpul de punte. Practic, intreaga masticatie se realizeaza pe dintii naturali si nu pe gingie. Este aspectul care da procesului masticator un confort excelent. Functia estetica Pierderea dintilor afecteaza grav estetica, mai ales daca este vorba de o zona vizibila. De aceea, refacerea functiei estetice este, pentru multi pacienti, cel mai important deziderat. Refacerea cat mai adecvata a esteticii pacientilor depinde foarte mult de materialele din care va fi confectionata puntea dentara. Puntile ceramice, mai ales cele pe schelet de zirconiu ofera un important avantaj comparativ cu alte tipuri de punti.

Functia fonetica Este afectata mai ales in lipsa dintilor frontali superiori. Deoarece puntile dentare sunt lucrari fixe putin voluminoase (spre deosebire de protezele dentare de exemplu), reobisnuirea cu vorbitul normal se face foarte rapid dupa cimentarea puntilor ( 1 2 zile ).

VĂ MULŢUMESC !