COORDONAREA STRATEGIILOR I PROGRAMELOR Conferina Fundamentarea politicilor publice

COORDONAREA STRATEGIILOR ȘI PROGRAMELOR Conferința „Fundamentarea politicilor publice de investiţii în contextul modernizării administraţiei publice” București, 16 decembrie 2015, ora 10 00 – 1630, RADISSON BLU HOTEL – Sala Atlas I, Calea Victoriei nr. 63 -81 Conferinţa de final a proiectului „Coordonarea şi selecţia eficientă şi transparentă a proiectelor de infrastructură finanţate din instrumente structurale şi de la bugetul de stat pentru perioada 2014 -2020” Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional de Asistență Tehnică 2007 – 2013 1

NECESITATEA COORDONĂRII mecanisme necesare pentru un sistem eficient de coordonare a strategiilor și programelor STRATEGII asigurarea cadrului strategic pentru orientarea proceselor de dezvoltare la nivel național PROGRAME DE FINANȚARE realizarea unui plan de investiții pentru următorii 10 ani prioritizarea investițiilor pe baza unor indicatori obiectivi corelarea tuturor programelor de finanțare pe baza priorităților de dezvoltare MONITORIZARE ȘI TRANSPARENȚĂ monitorizare integrată, în vederea creșterii eficienței și impactului, și asigurarea unei transparențe a proceselor de implementare a politicilor și programelor 2

Coordonarea investițiilor publice este un element esențial al unui sistem administrativ modern și eficient Ce este coordonarea? Care sunt beneficiile coordonării? Care sunt costurile și riscurile coordonării? 3 • Coordonarea este un proces, nu un scop în sine (scopul este maximizarea impactului de dezvoltare la nivelul resurselor disponibile) • Coordonarea investițiilor publice se raportează la capacitatea factorilor de decizie de a conclucra pentru îndeplinirea unor obiective comune • Eliminarea suprapunerilor între programe/ proiecte • Proiectarea, finanțarea și execuția unor proiecte integrate (întregul > suma părților) • Efort • Timp • Resurse • Transfer de putere decizională • Riscurile „supra-coordonării”: birocratizare; întârzieri; forme fără fond etc.

În general, nevoia de coordonare crește odată cu valoarea unei investiții • Benefiicile coordonării > costurile • Investițiile de valoare mare depind de sprijin financiar din alte surse (buget de stat, fonduri UE, împrumuturi etc. ) Mare Nevoia de coordonare Punctul de indiferență: beneficii = costuri Redusă 4 Valoarea investiției propuse ca % din bugetul beneficiarului Mare • Costurile coordonării > beneficiile • Investițiile mici pot fi finanțate mai ușor din bugetul propiu al beneficiarilor

Coordonarea actuală lasă loc de mai bine la toate nivelurile Strategii • Număr mare • Calitate scăzută (lipsă obiective, buget, priorități, indicatori) • Lipsa unui proces instituționalizat Programe • Abordare diferită între programele cu finanțare europeană vs. de la bugetul de stat • Lipsa demarcării clare a ariilor de intervenție • Programe de investiții vs. mecanisme de transfer de capital (criterii, proceduri) Proiecte • Secvențialitatea proiectelor (reparații întârziate ale rețelelor edilitare) • Ratarea oportunității exploatării economiilor de scară (lipsa proiectelor integrate) • Lipsa monitorizării și evaluării adecvate 5

În general, coordonarea depinde de un mediu propice și de mecanisme specifice intra-sectoriale și intersectoriale IMPACT: Și ce? ACCELERAREA DEZVOLTĂRII ROM NIEI REZULTAT: De ce? “A FACE MAI MULT CU MAI PUȚIN” IEȘIRE: Cu ce efect? PROIECTAREA ȘI EXECUȚIA INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURĂ ÎNTR-UN MOD ARMONIZAT PROCES: Cum se poate încuraja coordonarea investițiilor? INTRA-SECTORIAL • Pe verticală: între niveluri administrative • Pe orizontală: între programe de investiții (finanțate de la buget sau din fonduri UE) PRINCIPII DE BAZĂ: Care sunt elementele unui mediu propice coordonării? MECANISME DE COORDONARE INTER-SECTORIAL • Nivelurile național, regional, județean/local • La nivel de strategii, programe și proiecte MEDIUL PROPICE ÎNCREDERE RESPONSABILITATE CAPACITATE SISTEME Putem lucra împreună? Cine e responsabil (de coordonare)? Avem timpul necesar? Avem personal suficient? Avem infrastructura necesară?

8 recomandări principale pentru îmbunătățirea coordonării prin mecanisme specifice 1 Dezvoltarea unei Unități pentru Strategii (Up. S) la nivelul Cancelariei PM Coordonarea strategiilor Coordonarea programelor (finanțate de la buget și din fonduri UE) • • Reducerea numărului de strategii și creșterea calității acestor documente Monitorizarea & evaluarea lor periodică (și a felului în care se reflectă în programele de investiții) 2 Ancorarea tuturor programelor în documente operaționale clare (corelate cu strategiile) 3 Adoptarea bugetării multi-anuale & sortarea portofoliului de investiții în continuare 4 Stabilirea unor proceduri și criterii de selecție armonizate și la fel de riguroase indiferent de sursa de finanțare 5 Dezvoltarea mecanismelor de monitorizare & evaluare a programelor/proiectelor 6 Delegarea unor atribuții către Organismele Intermediare (pentru programele de la buget) Consolidarea capacității de coordonare a autorităților județene și locale (inclusiv prin Coordonarea proiectelor 7 7 diseminarea bunelor practici) Coordonare între autorități/jurisdicții prin mecanisme specifice 8 (de ex. , criterii care stimulează proiectele depuse în parteneriat)

Supranational Level EU-level strategies (Europe 2020) Romania-EU Partnership Agreement National Level National Territorial Development Strategy Local Level Government Program Sectoral Strategies for Local Infrastructure Development (e. g. , Transport Master Plan, Danube River Basin Management Plan, Health Strategy, etc. ) EU-funded investment programs (e. g. , ROP, PNDR, OP Environment, OP Large Infrastructure, etc. ) Regional Level National Sustainable Development Strategy Regional Development Plans Local Development Strategies County Development Strategies State-budget-funded investment programs (e. g. , PNDL, Environment Fund, etc. ) Spatial Plans General Urban Plans Sectoral strategies (e. g. , W&WW Master Plans) Sectoral strategies (e. g. , for public utilities)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROM NIEI (SDTR) SDTR este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi direcţiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani, la scara regională, interregională, naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional. SDTR, într-un context de modificare a culturii de planificare, asigură un echilibru între obiectivele de coeziune și competitivitate, o corelare între proiecte publice și private, o complementaritate între interesul național și cel european, SDTR este un demers de planificare organizat pe două paliere: o Prevederi strategice: Viziune de dezvoltare, obiective generale, specifice şi linii directoare; o Prevederi operaţionale: Măsuri teritoriale la nivel naţional (pentru reteaua de localități, sistemul conectiv si patrimoniul natural și cultural) măsuri teritoriale la nivel zonal (zone urbane, rurale, montane, transfrontaliere, costieră), tipuri de acţiuni şi exemple de proiecte. Implementarea SDTR se face prin 3 dimensiuni: investițională (proiecte de relevanță națională sau zonală) normativă (legi care trebuie revizuite sau inițiate) și strategică (alte politici publice și strategii care trebuie implementate în complementaritate) SDTR este în faza de consultare publică și urmează să fie propus pentru asumare Guvernului și Parlamentului pentru aprobare prin lege (cf. prevederilor legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul) www. sdtr. ro / http: //www. mdrap. ro/lege-strategie-dezvoltare-teritoriala 10

11

12

13

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL – SECȚIUNEA IV - REȚEAUA DE LOCALITĂȚI • • • Obiective: reglementarea statutului localităților din România și clasificarea acestora astfel încât să poată furniza un cadru pentru politici investiționale cu impact pozitiv asupra dezvoltării teritoriului național și asupra îmbunătățirii calității vieții pentru toate comunitățile locale, revizuirea sistemului actual de stabilire a statutului urban / rural și stabilirea procedurii de trecere dintr-o categorie în alta Criteriul utilizat în clasificarea localităților este rolul teritorial conferit de: statutul administrativ, poziția geografică, poziția în rețeaua de localități, nivelul de echipare și dotare, potențialul cultural și ecologic Introducerea unor categorii speciale: comune, municipii și orașe cu scăderi semnificative de populaţie; municipii, orașe, comune care au în componență localităţi sub 100 de locuitori; orașe cu caracteristici rurale Se revizuiește setul de dotări și indicatori de dezvoltare pentru fiecare categorie de localități și introduce concepte noi în strânsă legătură cu evoluția rețelei de localități la nivel european și național, cum ar fi aria funcțională - formațiunea teritorială care include mai multe unități administrativ-teritoriale de bază între care au loc relații funcționale de natură economică, socială, culturală sau de infrastructură. Proiectul de lege privind revizuirea PATN-secțiunea IV rețeaua de localități este în consultare publică și urmează să fie propus pentru asumare Guvernului și Parlamentului pentru aprobare prin lege http: //www. mdrap. ro/proiect-de-lege-plan-amenajare-a-teritoriului-national-reteaua-de-localitati 14

Situația actuală – municipii și orașe Indicatorii minimali prevăzuţi de Legea nr. 351/2001 Orașe / Municipii Număr de locuitori 10. 000 40. 000 Populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din totalul populaţiei ocupate) 75% 85% Dotarea locuinţelor cu instalaţie de alimentare cu apă (% din total locuinţe) 70% 80% Dotarea locuinţelor cu baie și WC în interior (% din total locuinţe) 55% 75% Dotarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire centrală (% din total locuinţe) 35% 45% Număr de paturi în spitale la 1. 000 de locuitori 7 10 Număr de medici la 1. 000 de locuitori 1, 8 2, 3 Unităţi de învăţământ liceal sau altă formă de învăţământ secundar / postliceal Dotări culturale şi sportive: săli de spectacol, biblioteci publice, spaţii pentru activităţi sportive Locuri în hoteluri 50 100 Străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor) 50% 60% Străzi cu reţele de distribuţie a apei (% din lungimea totală a străzilor) 60% 70% Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea totală a străzilor) 50% 60% Epurarea apelor uzate: racordarea la o staţie de epurare cu treaptă mecano-chimică / mecanică și biologică Spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) mp/locuitor 10 15

Propuneri din proiectul de lege: 16

STRATEGIA DE INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A DELTEI DUNĂRII (SIDDDD) • • • SIDDDD a fost elaborată în colaborare cu Banca Mondială Strategia vizează teritoriul a 38 de unități administrativ teritoriale din județele Tulcea și Constanța Strategia identifică principalele nevoi de dezvoltare pentru următorii 20 de ani, definește viziunea de dezvoltare, obiectivele strategice si specifice si prioritățile de intervenție pentru 16 sectoare prioritare Fundamentează Investiția Teritorială Integrată Delta Dunării, singur care se va implementa în perioada de programare 2014 -2020 în România, conform Acordului de Parteneriat Buget total estimat: 1, 114 miliarde euro, finanțare integrată asigurată din toate programele operaționale, cuprinzând investiții din FEDR, FSE, FC, FEPAM, FEADR SIDDDD este în perioada de consultare publică și urmează să fie propusă pentru aprobare prin Hotărâre a Guvernului. http: //www. mdrap. ro/dezvoltare-teritoriala/-9749 17

18

• • • Singura Investiție Teritorială Integrată pentru perioada de programare 2014 -2020 implementată în România, conform Acordului de Parteneriat Buget total estimat conform prevederilor Programelor Operaționale: 1, 114 miliarde euro Finanțare integrată asigurată din toate programele operaționale, cuprinzând investiții din FEDR, FSE, FC, FEPAM, FEADR 19

Programe de investiții finanțate din fonduri de la bugetul de stat - Posibile ținte q Îmbunătățirea conectivității și accesibilității pentru ca populația să poată profita de oportunitățile din România și din străinătate. [In fiecare zi, populația din România ratează oportunități esențiale privind evoluția personală și profesională din cauza lipsei accesului corespunzător la infrastructura conectivă și la serviciile de bază] q Stimularea instituțiilor funcționale pentru a asigura tuturor cetățenilor țării standardele de bază pentru un trai decent – în esență, același start în viață pentru toți (respectiv, apă potabilă, canalizare, energie electrică și termică, educație de calitate, piețe funcționale de terenuri și locuințe, servicii minime de sănătate etc. ). q Creșterea eficienței și a eficacității investițiilor propuse în vederea maximizării impactului acestora, în condițiile în care resursele financiare disponibile sunt inerent limitate q Armonizarea și îmbunătățirea coordonării investițiilor la nivelul diferitelor surse de finanțare [Nevoia României de a realiza investiții în infrastructură la nivel local este ridicată pentru a putea fi acoperită doar din fonduri UE. A fost estimat pe baza analizelor Băncii Mondiale un necesar de aproximativ 35 miliarde de euro pentru investiții în domeniul drumuri județene, drumuri de interes local, apă și canalizare, infrastructură socială, doar aproximativ 5 miliarde de euro putând fi acoperiți din fonduri UE]. 20

Dotarea cu infrastructură de servicii publice (acces la apă curentă) Accesul la apă curentă în 2011 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (2011). 21

Dotarea cu infrastructură de servicii publice (acces la canalizare) Accesul la canalizare în 2011 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (2011). 22

Prioritizare și acord pe plan național de investiții Nevoi de investiţii în sectoare cheie şi fonduri disponibile pentru perioada de implementare 2014 -2023 Guvern Consilii judeţene Primăria Generală Bucureşti şi cele 6 Sectoare Municipii Oraşe Comune TOTAL € 24, 281, 804, 127 € 2, 685, 252, 241 € 5, 654, 747, 305 € 7, 584, 353, 635 € 1, 961, 519, 626 € 5, 418, 292, 255 $47, 585, 969, 189 *Notă: Estimate folosind execuţile bugetare pe 2009 -2012 de la Ministerul de Finanţe şi MDRAP Resurse publice potenţial disponibile pentru investiţii de capital în perioada 2015 -2023 23

Prioritizare și acord pe plan național de investiții exemplu: propuneri pentru o dezvoltare urbană şi regională sustenabilă Măsuri privind: 1) dezvoltare infrastructură; 2) politici publice; 3) reforme instituționale. 24

Prioritizare și acord pe plan național de investiții exemplu: potențiale priorități de investiții pentru dezvoltare urbană PRIORITATEA 0 – Îmbunătăţirea accesului către Uniunea Europeană JUSTIFICARE: Având în vedere că 70% din exporturile românesti pleacă spre UE, sunt critice proiectele de infrastructură ce vor înlesni accesul spre graniţa de Vest PRIORITATEA 1 – Dezvoltarea şi conectarea principalelor zone urbane funcţionale JUSTIFICARE: Zonele de acces de o oră din jurul Bucureştiului şi a celor şapte poli de creştere generează 75% din veniturile firmelor din România. Aceste zone urbane funcţionale sunt motoarele economice ale ţării. Cu cât ele vor funcţiona mai bine, cu atât se vor dezvolta mai repede restul regiunilor. Aceste motoare economice vor permite României să genereze propriile resurse pentru ridicarea standardului de viaţă din zonele mai puţin dezvoltate, scăzând în acelaşi timp dependenţa de fonduri europene. PRIORITATEA 2 – Conectarea regiunilor mai slab dezvoltate la Regiunea Bucureşti JUSTIFICARE: Bucureştiul are o putere de polarizare mare şi în momentul de faţă atrage forţă de muncă din întreaga ţară şi din afară. O mai buna conectare la Regiunea Bucureşti poate să permită oamenilor care trăiesc în regiunile mai slab dezvoltate (de exemplu Moldova şi Oltenia) acces mai uşor la oportunităţile pe care Bucureştiul le oferă (educaţie superioară, servici de sănătate diversificate, o piaţa a muncii eclectică). PRIORITATEA 3 – Dezvoltarea reședințelor de județ JUSTIFICARE: Reședințele de județ reprezintă centrele urbane cele mai mari în afara capitalei și ele au potențial de polarizare a dezvoltării la nivelul fiecărui județ. În fiecare județ, reședințele reprezintă nu numai centrul administrativ ci și centrul economic cel mai important și centrul cu cea mai mare densitate de servicii publice (educație, sănătate, cultură). Cu cât aceste centre urbane sunt mai dezvoltate, cu atât vor fi beneficile mai mari pentru celelalte localități din județ. În același timp, cu cât aceste orașe vor oferi o calitate a vieții mai bună, cu atât vor fi mai atractive pentru oameni. PRIORITATEA 5 – Consolidarea seismică a clădirilor publice și private JUSTIFICARE: Se știe că există o oarecare periodicitate între cutremurele mari și experții indică iminența unui alt cutremur mare în zona Vrancei. Impactul negativ al unui asemenea eveniment este cât se poate de clar. PRIORITATEA 6 – Sprijinirea sistemelor de termoficare centralizată JUSTIFICARE: Sistemele de termoficare reprezintă serviciul urban din România care se confruntă cu cele mai multe dificultăți în momentul de față. Din păcate nu există soluții ușoare de remediere a problemelor existente și costurile necesare reabilitării/modernizării/extinderii sistemelor încă funcționale sunt substanțiale 25

Posibile soluții (I) q Fundamentarea programelor de investiţii pe strategii clare, ancorate într-o viziune globală, bine definită q Programul Național de Dezvoltare Locală – Cel mai important instrument de investiții în infrastructura locală finanțat de la bugetul de stat în România trebuie continuat și îmbunătățit q Stabilirea unor proceduri și criterii de selecție a proiectelor armonizate și la fel de riguroase indiferent de sursa de finanțare q Îmbunătățirea considerabilă a modului în care fondurile publice sunt gestionate în cadrul programelor finanțate de la bugetul de stat q Stabilirea unui model de selecție riguros, care să includă criterii de ordonare după prioritate clare și eficace. Optimizarea procesului de ordonare după prioritate și de selecție a proiectelor în funcție de patru dimensiuni: absorbție, impact, legitimitate și capacitate q Alocarea fondurilor [limitate] pe care le are statul la dispoziție pentru proiectele cu cel mai puternic impact posibil (alese pe baza unui model riguros de selecție) q Specificarea și urmărirea unor priorități clare q Monitorizarea și evaluarea impactului produs al programelor - indicatori de performanță 26

Posibile soluții (II) q Elaborarea Strategiei locuirii la nivel național și înfiinţarea Fondului național pentru locuințe; q Inițierea urgentă a consolidării seismice a clădirilor rezidenţiale expuse riscurilor; q Redirecţionarea subvenţiilor din domeniul locuirii către cei care au cea mai mare nevoie q Corelarea mai bună în timp și spațiu a strategiilor și proiectelor de infrastructură q Planificare mai solidă, de o mai bună punere în aplicare de și o capacitate administrativă sporită pentru a se putea asigura utilizarea optimă a resurselor existente. 27

MONITORIZARE ȘI TRANSPARENȚĂ Utilizarea Observatorului Teritorial – sistem informaţional integrat în sprijinul politicilor publice de dezvoltare teritorială; https: //observator. mdrap. ro • Furnizare de informații (ex: tabele, hărți, grafice) pentru fundamentarea analizelor, politicilor, documentelor de planificare teritorială și prioritizarea investițiilor • Centralizarea și concentrarea informațiilor necesare pentru gestionarea politicilor de dezvoltare regională și amenajarea teritoriului • Monitorizarea proiectelor și investițiilor publice la nivel teritorial • Evaluarea impactului investițiilor asupra dezvoltării • Creșterea colaborării interinstituționale 28

29

PLATFORMĂ INFORMATICĂ DE COMUNICARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI UNIUNII EUROPENE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII LA NIVEL NAŢIONAL 30

Platforma informatică de comunicare pentru implementarea SUERD la nivel național (PICSUERD) este un instrument geospațial de informare și comunicare destinat facilitării, susținerii și sprijinirii procesului de implementare SUERD în România, pentru fundamentarea deciziilor de inițiere, elaborare și implementare de proiecte relevante SUERD precum și monitorizarea acestora de către structurile de gestiune a SUERD. Aplicația Web. GIS PICSUERD: • • Nu este o platformă formală ci un instrument de lucru pentru toți actorii implicați în implementarea SUERD Facilitează comunicarea între actorii SUERD (instituții și persoane) Facilitează promovarea proiectelor Suport pentru evaluarea impactului implementării SUERD Utilizatorii platformei au acces la funcționalități diferite, în funcție de rolul lor în procesul de implementare a SUERD, respectiv: instituții din sistemul de guvernanță SUERD, instituții care pot finanța proiecte relevante SUERD și promotori de proiecte și inițiative care contribuie la realizarea obiectivelor SUERD. http: //suerd. mdrap. ro/ 31

Teofil GHERCĂ Șef serviciu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură Tel. 0372114519 E-mail: teofil. gherca@mdrap. ro 32