Contribuia Bisericii Ortodoxe Romne la apariia Dreptului Scris

Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la apariţia Dreptului Scris Românesc 1

Legăturile dintre Biserica Ortodoxă Română şi statele feudale româneşti Determinate: de tipul de relaţii definite între Biserică şi Stat în Imperiul Roman-Bizantin; societatea bizantină - modelul organizării juridice şi politice a unei culturi universale. 2

Raporturile dintre Biserică şi Stat Împreună împărtăşesc soarta vieţii sociale: v Raportul dintre legile bisericeşti şi legile statelor feudale româneşti este influenţat; v Prin intermediul Bisericii, am preluat: q rânduielile strict religioase-ceremoniale; q mai apoi, pe cele organizatorice; v Aparatul de stat, este dublat de aparatul administrativ bisericesc; v Domnul are şi exercită drepturi şi privilegii în treburile vieţii bisericeşti; v Mitropolitul posedă şi el, în treburile vieţii de stat, drepturi şi privilegii. 3

Originea vechiului drept Românesc Opinii diferite Øoriginea în dreptul roman: Haşdeu, Tocilescu, Pîrvan, St. Longinescu şi alţii; Øorigine slavă: Onciul, Xenopol , I. Bogdan şi alţii; Øorigine tracă: I. Andreieşescu, N. lorga, I. Nădejde şi alţii; Ø diferite influenţe străine: ungaro-germane, bizantine. 4

Vechiul drept românesc (obiceiul pământului) a fost un drept propriu românilor; nu trebuie confundate diferitele influenţe cu însăşi originea lui; asimilarea prin Biserică a Pravilelor de către Stat: - fenomen comun în vremea feudalismului; !!! - nu înseamnă că s-a abrogat puterea de lege a obiceiului. 5

Vechiul drept românesc (obiceiul pământului) judecata bisericească judecata obştească sau domnească acţiunile de drept -civil -matrimonial -moştenirile restul cauzelor 6

Primele colecţii juridice q colecţiile de legi bisericeşti şi civile (Nomocanoane) Exemplu: secolele XVI şi XVII -Sintagma lui Matei Vlastaris- 7

Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române Argumente: Ø necesitatea practică a cunoaşterii conţinutului pravilelor ca îndrumătoare ale vieţii bisericeşti, Ø instrumente juridice în mâna preoţilor duhovnici Ø utilitatea lor ca manuale şcolare de instruire a viitorilor preoţi Ø termenii de credinţă, de cult şi organizare - păstraţi în lexicul românesc în forma lor latină Ø nu putea să existe o organizare fără să aibă şi legi bisericeşti. 8

Prima tipărire a pravilei v. Pravila de la Ieud sau a lui Coresi, şi manuscrisele păstrate, înrudite cu aceasta; v. Pravila Mică sau bisericească, de la Govora v„Carte românească de învăţătură” (Iaşi – Vasile Lupu); v„Îndreptarea Legii” sau Pravila Mare (Târgovişte– Matei Basarab). 9

Concluzii Legea scrisă apare în istoria bisericească şi de stat a poporului nostru ca o necesitate impusă de condiţiile dezvoltării lui social-politice şi bisericeşti. v Nevoile bisericeşti au determinat, cu mult înaintea nevoilor de stat, necesitatea apariţiei unei legi scrise. v Existenţa în cadrul Statului a unei vieţi bisericeşti, închegată pe bază de legi scrise, unitare, a dus la însuşirea şi asimilarea legilor scrise din Bizanţul feudal creştin. v Apariţia Pravilelor este legată în primul rând, de organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe Române pe întreg cuprinsul pământului locuit de români. 10

Concluzii v Pravilele o -reprezintă un anumit sistem unitar de drept, specific bisericii din statul feudal român; o -oglindesc un anumit stadiu al dezvoltării istorice a poporului român; o - exprimă un anumit mod specific al raportului dintre biserica şi statul feudal; 11

Concluzii v Astfel, de la Bizanţ statele româneşti au împrumutat: o legislaţia civilă o legislaţia penală Scopul - unităţii şi centralizării puterii statului în jurul capului ei feudal, domnitorul român. v Obiceiul pământului şi-a păstrat valoarea sa, corespunzând unor variate situaţii şi necesităţi reale. v Obiceiul pământului —face loc treptat dreptului de stat 12

13

14

15