CONSFTUIRILE JUDEENE ALE PROFESORILOR DE LIMBA I LITERATURA

CONSFĂTUIRILE JUDEŢENE ALE PROFESORILOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROM NĂ ŞI LIMBI CLASICE DIN JUDEŢUL SUCEAVA Instruirea profesorilor de limba și literatura română care predau la gimnaziu în anul școlar 2018 -2019

CADRUL NORMATIV PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂM NT ANUL ȘCOLAR 2018 -2019 ü Structura anului şcolar 2018 -2019 - OMEN nr. 3. 220/19. 02. 2018; ü Planuri-cadru pentru gimnaziu - OMENCS nr. 3590/5. 04. 2016 – revizuite și completate prin OMEN nr. 4221/2018 privind modificarea Anexelor 2 -7 ale Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3590/2016, privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial ; ü Planuri -cadru de învățământ pentru liceu – www. programe. ise. ro; ü Programe școlare - www. programe. ise. ro; ü ROFUIP – modificat și completat prin OMEN nr. 3027/2018 – modificarea și completarea art. 66 – privind atributiile catedrelor/comisiilor metodice în elaborarea ofertei CDȘ și

CADRUL NORMATIV PRIVIND ORGANIZAREA EXAMENELOR NAȚIONALE ANUL ȘCOLAR 2018 -2019 Metodologii ale examenelor naţionale pentru anul școlar 2018 -2019 Examenul național de evaluare națională – OMEN nr. 4813/29. 08. 2018 Admiterea în învățământul liceal și profesional de stat – OMEN nr. 4829/30. 08. 2018 Examenul național de bacalaureat - OMEN nr. 4830/30. 08. 2018

OFERTA NAŢIONALĂ PENTRU MANUALE ȘCOLARE, AUXILIARE DIDACTICE Catalogul manualelor școlare valabile în anul şcolar 2018 -2019 (retipăriri cls. I-V și clasele VI-XII) poate fi accesat la adresa: www. rocnee. eu Manuale școlare digitale - Manuale școlare https: //www. manuale. edu. ro/ Lista auxiliarelor didactice aprobate de MEN – www. edu. ro (Învățământ preuniversitar) Lista mijloacelor de învățământ aprobate de MEN - www. edu. ro

PRIORITĂȚI EDUCAȚIONALE Noile programe pentru limba și literatura română (gimnaziu) üRelaționarea formării competențelor cu evaluarea acestora Centrarea predării pe formarea competențelor üElaborarea unor sarcini de lucru care să evite simpla reproducere a unor informații, a regulilor gramaticale, a canoanelor Accentuarea dimensiunii conștiente a învățării, prin proiectarea activităților de învățare care să stimuleze gândirea critică și creativă a elevilor; üUtilizarea elementelor de noutate (input audio – video, sarcini de lucru di-versificate, atractive etc. ) üCrearea unor contexte de învățare care să determine exprimarea perspectivei personale și creativitatea PREDAREA – ÎNVĂȚAREA – FORMAREA COMPETENȚELOR

EVALUAREA COMPETENȚELOR Insert the title of your subtitle Here 2 Elaborarea itemilor/sarcinilor de evaluare pe competență. 2 1 üProiectarea și diversificarea activităților de evaluare, astfel încât să stimuleze gândirea analitică, sintetică, creativă 3 1 3 Utilizarea unor sarcini de lucru diverse, inedite, atractive, care să stimuleze participarea elevilor; Utilizarea mijloacelor de evaluare alternative

Curriculum la limba și literatura română Clasa a VI-a Programele școlare pentru clasa a V-a, cuprinse în Anexa 2 a OMEN nr. 3393/28. 02. 2017 se aplică în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 2017 -2018; - programa școlară pentru clasa a VI-a începând cu anul școlar 2018 -2019: 01 este structurată pe formarea – evaluarea competențelor 03 include procesele de construcție a competenței 05 indică tipuri de activități specifice formării acestora 02 04 06 sugerează tipuri de activități de evaluare specifice fiecărei competențe stimulează exprimarea punctului de vedere și creativitatea Introduce elementelor de interculturalitate

Opțiuni ale noii programe aprobate prin OMEN nr. 3393/28. 02. 2017 Competențe Noua programă a eliminat din procesul de învățare teoretizarea excesivă și abstractizarea, înlocuindu-le cu elemente concrete, accesibile pentru acest ni-vel de vârstă și care pot conduce, prin înțelegerea celor învățate, la formarea de competențe Integrare lingvistică Componentele programei urmează logica domeniului, dezvoltând competențe generale care se circumscriu competențelor- cheie, a căror miză este să faciliteze integrarea lingvistică și culturală a elevului în spațiul național Studiul gramaticii În domeniul studiului gramaticii, frecvența erorilor de utilizare a limbii române a condus la eliminarea unor conținuturi care nu pot fi înțelese corect de către elevii de gimnaziu (diateza reflexivă cu toate nuanțele, subiectiva și predicativa, tipuri mai dificile de circumstanțiale etc. ) Identitate națională și interculturalitate Noua programă repune în poziție centrală identitatea proprie inserată în contextul identității naționale, care implică și asumarea de către elevi a valorilor românești, în raport cu valorile universale.

PROIECTAREA DIDACTICĂ ETAPE. EXEMPLE Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări eficiente, în baza programelor și a planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic. • Proiectarea demersului didactic presupune: 3. 1. lectura personalizată a programelor şcolare; 3. 2. planificarea calendaristică; 3. 3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare). Lectura programei se realizează „pe orizontală” în următoarea succesiune: Competenţe generale – Competenţe specifice – Conţinuturi – Activităţi de învăţare

PLANIFICĂRILE CONSIDERAȚII • Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și contextului motivațional specific unității școlare și comunității locale în ansamblu. • Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii, prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la specificul fiecărei clase. • În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual anume.

Planificarea anuală EXEMPLE • Din punct de vedere formal, planificarea anuală are anumite elemente de specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos: Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Număr specifice de ore vizate Săptămâna Observaţii

• Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit modelului de mai jos: Conținuturi Competențe (detalieri) specifice Activități de Resurse învățare Evaluare [se menționeaz ă detalieri de conținut care explicitează anumite parcursuri] [vizate/ recomandat e de programa școlară sau altele adecvate pentru realizarea competențel or specifice] [se menționează metodele, instrumentel e sau modalitățile de evaluare utilizate] [se precizează competențele specifice din programa școlară] [se precizează resurse de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei]

• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă • Competențe generale, sociale și civice OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată și dialogată 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri 1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri 4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise 5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă • Conținuturi - COMUNICARE ORALĂ OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Structurarea textului oral. Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare). − Contextul de comunicare: locul şi momentul interacţiunii, relaţia dintre interlocutori, identitatea interlocutori-lor, cunoştinţele comune legate de tema discuţiei − Dicţia, importanța ei în interacțiunile verbale − Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare

• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă • Conținuturi - COMUNICARE ORALĂ OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Structurarea textului oral. Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare). − Strategii de ascultare activă: verificarea gradului de înţelegere a mesajului prin formularea unor întrebări de clarificare, de reformulare; semnale nonverbale de încurajare. − Performarea actelor de limbaj: relaţia dintre structura lingvistică a actului de limbaj, intenţia de comunicare şi efectul actului de limbaj. − Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare, cooperare în activităţi de grup. Inteligenţa

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 3. 1. Lexicul Noțiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. a. Derivarea (actualizare). b. Compunerea. c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Vocabular − Cuvântul: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat) − Rolul contextului în crearea sensului − Omonime. Cuvinte polisemantice Familia lexicală Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Sinonimele. Antonimele

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 3. 2. Noţiuni de fonetică. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului Ortoepie şi ortografie − Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat − Despărțirea în silabe (principiul fonetic)

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Variaţie stilistică − Limbă vorbită Limbă scrisă 3. 3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Verbul (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri. Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin. − Verbul. Moduri verbale și timpurile lor: conjunctivul şi condiţionaluloptativ Posibilități combinatorii ale verbului Prepoziţia Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. − Substantivul. Substantive colective. Substantive defective. Cazul. Articolul genitival

• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Pronumele personal. Pronumele posesiv şi adj. pron. posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Pronumele demonstrativ şi adj. pron. demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. 3. 4. 3. 2. Numeralul Pronumele personal (flexiune cazuală). Pronumele reflexiv (diferența între pronumele reflexiv și pronumele personal). Posibilități combinatorii ale pronumelui. Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparație. Funcţii sintactice. − Adjectivul. Posibilități combinatorii ale adjectivului Adverbul (actualizare). Gradele de − Adverbul. Tipuri de adverbe (de

• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă OMEN nr. 5097/09. 2009 Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual. Conjuncţia (actualizare). Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi conjuncţiei. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative. OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017

• Abordare comparativă – Sintaxa propoziției OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Acordul predicatului cu subiectul Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi; numele predicativ Acordul numelui predicativ Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles) Atributul (actualizare). Atributul adj. , Atributul subst. , Atributul pron. , Atributul adv. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale: de Complementul direct, complementul indirect în dativ și complementul prepozițional

• Abordare comparativă – Lectura OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins prefață, postfață, note. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul perei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Textul narativ literar – în proză, în versuri • Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje • Narațiunea la persoana a IIIa și la persoana I. • Momentele subiectului/etapele acțiunii • Dialogul în textul literar Textul descriptiv literar – proză, versuri Textul argumentativ

• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Texte literare − populare şi culte − aparținând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară. Texte nonliterare: anunțul, știrea. Strategii de comprehensiune: reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația), discuții pe marginea textelor citite

• Abordare comparativă - Redactare OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinație (scrisoarea, anunțul). Semnele de punctuație: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic. Etapele scrierii, cu accent pe: a) planul textului; b) redactarea ciornei şi a lucrării pe baza planului Rezumatul Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă Contextele de realizare Relatarea. *Oferirea de informații privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. Motivarea unei Tipare textuale de structurare a ideilor - narativ, descriptiv, explicativ, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape)

• Abordare comparativă - Redactare OMEN nr. 5097/09. 2009 OMEN nr. 3393/ 28. 02. 2017 Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate Prezentarea textului: tabele corelate cu conținutul textului Elemente auxiliare în scriere (paranteze, sublinieri)

Elemente de interculturalitate − Valori etice în legendele popoarelor − Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni −Valori ale culturii populare în spațiul românesc

CONSIDERENTE PRIVIND PROGRAMA ȘCOLARĂ LA DISCIPLINA ELEMENTE DE LIMBĂ LATINĂ ȘI CULTURĂ ROMANICĂ(CLASA AVII-A) PROF. METODIST RAHILA CUȘNIR Elemente de limbă latină și cultură romanică este o disciplină din trunchiul comun din noul plan-cadru, pentru clasa a VII-a, căreia îi este alocată o oră pe săptămână. Demersul didactic propus este conceput inter- și transdisciplinar, urmărind: - cunoașterea unor elemente fundamentale, lexicale și gramaticale, comune limbii latine, limbii române și altor limbi moderne; - stabilirea unor asocieri elementare între limba română, limbile romanice și alte limbi moderne prin intermediul fondului comun – limba latină ca liant lingvistic;

- înțelegerea rațională a mecanismului esențial de generare a mesajului în comunicare; - conștientizarea importanței lexicului limbii latine, matrice a limbilor romanice; - dobândirea unor competențe esențiale referitoare la cultura și civilizația greco-romană; - asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste ale Antichităţii clasice, necesare propriei dezvoltări

Spre deosebire de vechea programă școlară de limba latină pentru clasa a VIII-a, noua programă școlară pentru disciplina Elemente de limbă latină și cultură romanică pune în valoare: - compararea structurii numelor/verbelor din limba latină cu cele din limba română; - discriminarea, prin analogie cu limba română: singular/plural, masculin/feminin/neutru, categorii morfosintactice ale verbului/numelui etc. ; - recunoașterea unor elemente lexicale latine în limbajele specializate (termeni științifici de uz școlar, abrevieri recurente, expresii uzuale etc. );

- exerciţii lexicale specifice: derivare cu sufixe şi prefixe de origine latină; compunere cu prefixoide şi sufixoide de origine latină/greacă; stabilirea unor relaţii de sinonimie, antonimie, omonimie în limba română /alte limbi, prin intermediul etimonului latin; - sesizarea şi corectarea greşelilor frecvente de limbă română (de exemplu, pleonasmul), prin raportare la limba latină. În ceea ce privește domeniul cultural, se acordă o atenție deosebită valorilor greco-romane perene: 1. Modele de gândire și de raportare la lume, fundamentate etic (adevărul, binele personal/ public, moderația, gloria etc. ), civic (dialog, respect pentru celălalt, responsabilitate, cultura legii) și științific 2. Modele estetice în artă.

Noţiunile fundamentale de cultură clasică, sintetizate pe domenii majore (viața privată, viața publică/politică, religia și mitologia, arta) rezultă din corelarea informaţiilor lingvistice cu cele culturale într-un context natural de interferență (texte-suport, activități de învățare care să vizeze mai multe componente). Se recomandă realizarea unor proiecte didactice pe teme de civilizație greco-romană, care să implice documentarea (surse în format tradițional – enciclopedii, dicționare mitologice, atlase istorice, alte lucrări științifice; surse digitale). Demersul didactic poate fi structurat/completat prin strategii/metode de învăţare diverse, precum: brainstormingul, conversația euristică dirijată, învăţarea intuitivă, problematizarea, jocul didactic/dramatizarea, dezbaterea, concursul, uzul coerent al softurilor educaționale.

Resurse educaționale Bibliografie Pierre Grimal - Civilizaţia romană Jean Claude Fredouille - Enciclopedia civilizaţiei romane Coord. Dumitru Tudor - Enciclopedia civilizaţiei romane Indro Montanelli – Roma, o istorie inedită Margaret Oliphant - Atlasul lumii antice Flavio Conti - Atlasul Romei antice Anna Ferrarri – Dicţionar de mitologie greacă şi romană Victor Kernbach - Dicţionar de mitologie generală N. A. Kun - Legendele şi miturile Greciei antice Eugen Munteanu - Aeterna latinitas

o Virgil Matei – Dicţionar de maxime, reflecţii, expresii latine comentate Vasile D. Diaconu şi Maria Marinescu-Himu - Proverbe şi cugetări latine Coord. N. I. Barbu şi Adelina Piatkowski - Scriitori greci şi latini. Mic dicționar Eugen Cizek – Istoria literaturii latine, vol. I şi II Pierre Grimal – Literatura latină Jean Bayet - Literatura latină Maria Pârlog - Gramatica limbii latine

Filme documentare Misterele istoriei Romei - Discovery Roma - puterea și gloria Adevărații gladiatori - Discovery Surprinzătoarea istorie a Romei - Discovery Eu sunt Caesar - BBC Ancient Rome. The Rise and Fall of an Empire - BBC Gloria și decăderea Romei Megastructuri antice - Colosseum - National Geographic

PORTOFOLIUL RESPONSABILULUI DE CATEDRĂ

Tabel nominal cu membrii catedrei şi datele lor personale (telefon, adresa de e-mail, şcoala de provenienţă, grad didactic, specialitatea, vechimea în învăţământ etc. ); Planul de activităţi metodico-ştiinţifice ale catedrei pentru anul școlar în curs; Raportul de activitate la nivel de catedră pentru anul şcolar anterior / semestrul anterior; Planul managerial al catedrei; Calendarul şi tematica activităţilor de catedră; Procesele-verbale şedinţelor de catedră ; Programele şcolare valabile în anul şcolar în curs ; Programele pentru examenele naţionale (Evaluare naţională – clasa a VI-a, Evaluarea națională – clasa a VIII-a, Bacalaureat) şi pentru concursurile şcolare; Planificările calendaristice ale membrilor catedrei; Planurile-cadru pentru anul şcolar în curs; Materialele ştiinţifice şi metodice prezentate în cadrul activităţilor de catedră ; Calendarul olimpiadelor şi al concursurilor şcolare la care participă elevii unității de învățământ; Rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare.

PORTOFOLIUL PROFESORULUI 38

q q q q q Partea I: CV (cu documente justificative), structura anului școlar, încadrarea (clase, nr. de ore), orarul, fișa postului, calendarul activităților pe anul în curs. Partea a II-a: programele școlare, programele opționalelor în derulare, planificarea anuală și semestrială a materiei pe unități de învățare, proiecte didactice, teste de evaluare inițială, curentă și sumativă, însoţite de bareme, interpretarea rezultatelor, măsuri ameliorative, modalități alternative de evaluare (proiecte, referate, portofolii întocmite de elevi), fișe de lucru, caietul –catalog, inventarul materialului didactic din școală, 39 fișe cu asistențe la ore (pentru profesorii debutanți) şi de interasistenţe.

q q q Partea a III-a: regulamentul, precizările și programele pentru olimpiadele naționale, subiecte de olimpiadă propuse, lista elevilor selectați pentru olimpiade, rezultatele obținute la diferite competiții/activități specifice disciplinei. Partea a IV-a : proiecte personale sau proiecte/programe în care este angajat pentru implementare. Partea a V-a: perfecționare/formare în domeniul disciplinei. Partea a VI-a: materiale didactice, produse proprii. Partea a VII-a: publicaţii în specialitate. 40

PORTOFOLIUL ELEVULUI 41

Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). un „acord” între elev şi profesorul, care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ, se realizează un diagnostic asupra necesităţilor de învăţare ale elevului pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.

PORTOFOLIUL CUPRINDE: lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe etc. şi numărul paginii la care se găseşte); argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/a grupului cu privire la subiectul respectiv; lucrările pe care le face elevul individual sau în grup: q rezumate; q eseuri; q articole, referate, comunicări; fişe individuale de studiu; q proiecte; q

teste; chestionare de atitudini; înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau alături de colegii săi; reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului; alte materiale: hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;

obiective viitoare pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate; comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate (de ex. părinţii); rezultate ale activităţilor de autoevaluare; planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate de către elev; comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului. 45