CONECTORII SECUNDARI CURSUL VI TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE

CONECTORII SECUNDARI - CURSUL VI TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE (SCHELETATA)

Conectorii secundari Ø Conectorii secundari sunt benzi metalice care unesc diferite părţi componente ale protezei scheletate între ele. Ø Caracteristicile conectorilor secundari : rigiditatea este calitatea lor esenţială , care se obţine prin lăţime şi grosime adecvată. Ø Volumul nu trebuie să împiedice montarea dinţilor artificiali, sau să jeneze funcţionalitatea limbii; Ø Traiectul să fie întotdeauna vertical; Ø Joncţiunea cu conectorul principal trebuie să se facă perpendicular , iar unghiurile vor fi rotunjite; Ø Joncţiunea cu pintenii ocluzali trebuie să se facă într-un unghi de 90 de grade sau mai mic; Ø Să treacă la distanţă de paradonţiul marginal, papila interdentară şi mucoasa procesului alveolar; Ø Nu se vor aplica pe suprafeţele convexe vestibulare , sau orale , ale dinţilor restanţi.

Tipuri de conectori secundari: Ø Conectorii secundari proximali- se aplică pe feţele proximale dinţilor stâlpi dinspre edentaţie. Ø Conectorii secundari interdentari-se aplică oral interdentar. Ei leagă pintenii ocluzali sau incizali de conectorii principali. Ø Conectorii secundari ai braţelor elastice ale croşetelor divizate –placă din şaua metalică de obicei vestibular , au un traiect orizontal , sau uşor oblic , în dreptul mijlocului feţei vestibulare a dintelui stâlp se îndreaptă vertical luând contact cu dintele la nivelul , sub sau deasupra ecuatorului protetic , în funcţie de tipul de croşet divizat. Ø Conectorul secundar de întărire al croşetului inelar- pleacă din pintenul distal şi se termină la maxilar , în conectorul principal , iar la mandibulă în şa. Ø Conectorii secundari elastici – acest conector elastic lega pintenul ocluzal , care asigură sprijinul parodontal al protezei de şa realizând aşa numitul sprijin mixt elastic.

Conectorii secundari sunt utilizati pe fetele proximale dintilor ce delimiteaza spatiul edentat sau interdentar pentru a nu fi perceputi usor de limba. În 2003, conectorii secundari au fost clasificați in 4 categorii: - conectori secundari care unesc croșetele cu conectorul principal - conectori secundari care unesc elementele de menținere indirecta sau pinteni auxiliari cu conectorul principal - conectori secundari care unesc șeile protetice cu conectorul principal - conectori sec. care indeplinesc funcția de braț retentiv pentru anumite tipuri de croșete

Conectorul secundar care unește croșetul cu conectorul principal Roluri: - susține brațele croșetului - susține pintenul ocluzal Se modeleaza cat mai extins in sens vestibulo-oral, dar cat mai subțire in sens mezio-distal. Nu se plaseaza pe suprafețe convexe și mai ales pe suprafețele orale. Conectorii secundari care susțin pintenii auxiliari Pintenii = componente ale PPM, plasați pe dinții stalpi, cu rolul de a transmite forțele de-a lungul axului lung al acestora. Se intalnesc cu conectorul principal in unghi drept și se plaseaza in ambrazurile orale, pentru a oferi cat mai mult confort pacientului. Forma lor este ușor curbata pentru a evita fracturarea scheletului. Conectorii secundari care formeaza brațul retentiv al croșetelor Divizate Sunt singurii conectori secundari care nu trebuie sa fie rigiji, deoarece fac parte din tr-un sistem elastic ( croșetul dentar)

ȘEILE PROTETICE Acopera crestele edentate, oferind suport dinților artificiali. Participa la transmiterea forțelor masticatorii catre țesuturile campului protetic. Funcții: - refac funcția masticatorie - refac funcția estetica, in cazul protezarii edentațiilor de clasa a IV-a Kennedy Caracteristicile șeilor protetice - adaptarea intima și precisa la țesuturile cu care vin in contact - rezistența mecanica și rigiditate - greutate redusa - suprafețe externe bine lustruite și fara retentivitaț - conductivitate termica buna - refacerea și menținerea fizionomiei - sa permita efectuarea captușirii, rebazarilor și reparațiilor

Clasificarea șeilor Dupa clasa de edentație protezata: ü șei cu suport dentar ü șei extinse distal Dupa materialul din care sunt confecționate: ü șei acrilice ü sei metalice Șeile cu suport dentar ü Șeile cu suport dentar sunt indicate in protezarea edentațiilor clasa a III-a și a IV-a Kennedy. ü Reprezinta o punte de legatura intre dinții stalpi, care previne migrarea orizontala a dinților limitrofi breșei și migrarea verticala a dinților antagoniști. ü Nu necesita captușiri

Șeile protetice § Cele mai folosite sunt șeile acrilice, datorita avantajelor clinice și tehnice. § Șeile metalice sunt mai puțin folosite datorita dificultaților tehnice, deoarece sunt foarte greu sau imposibil de captușit și/sau reparat. § Șeile metalice sunt indicate in edentațiile de clasa a III-a. Avantajele șeilor protetice: § Reproduc cu fidelitate detalii anatomice și lipsa deformarilor. § Raspuns tisular mai bun. § Conductivitate termica. § Greutate și grosime redusa

CROSETELE Sunt realizate in scopul stabilizarii pe campul protetic. Clasificare : § § modelate din sarma- crosete din sarma din aliaje turnate- crosete turnate modelate ca produse fabricate - crosete prefabricate combinand cele trei procedee - crosete mixte Functiile crosetelor § Mentinerea § Stabilizarea § Sprijinul § Încercuirea § Reciprocitatea § Pasivitatea

Mentinerea - bratul elastic aplicat in zona retentiva a dintelui stalp actioneaza prin agatare sau prin oprire sa impiedice desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic. Stabilizarea - elementele rigide aplicate supraecuatorial care se opun tendintei de mobilizare in plan orizontal al protezei. Sprijinul este asigurat de pintenul ocluzal si de toate partile crosetului asezate supraecuatorial care se opun infundarii protezei pe campul protetic. Încercuirea - crosetul prin bratele sale, cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui pe care este asezat, astfel proteza este stabilizata orizontal Reciprocitatea : actiunea bratului elastic sa fie neutralizata de rigiditatea bratului rigid sau, actiunea a doua brate active sa fie egala. Deci o concordanta intre actiunea celor doua brate. Pasivitatea - crosetul asezat pe dinte, nu exercita nici o presiune, exista numai un contact lejer intre cele doua suprafete (dentare si metalice) ale crosetului

Crosetele turnate Ø Sunt obtinute prin turnare, modelate din ceara sub forma de macheta odata cu celelalte parti componente ale protezei si turnate deodata. Ø Prezinta un contact in suprafata cu dintele respectiv, spre deosebire de crosetele din sarma, care au contact linear. Ø Din acest punct de vedere, crosetele turnate sunt mai neigienice decat cele din sarma Clasificarea croșetelor turnate 1. crosete circulare 2. crosete divizate descrise de Roach 3. crosete Ney 4. crosete cu forme particulare

Materiale utilizate în confecționarea conectorilor Aliajele din care se realizează protezele scheletate trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: - biocompatibilitate - rigiditate mare la grosimi mici - rezistență mecanică mare (duritate) - stabilitate chimică în mediul bucal (rezistența la coroziune și oxidare) - să nu aibă gust - să poată fi lustruit cu un luciu perfect și de durată - prelucrare facilă în laboratorul de tehnică dentară - în stare topită să curgă usor, astfel încât să se poată realiza turnări de mare precizie. Aceste caracteristici sunt îndeplinite de aliaje din crom-cobalt (stelite), aur platinat sau din titan.

Aliajele din cobalt-crom (stelite): Aceste aliaje conțin aproximativ 65% cobalt, 30% crom, 5% molibden, siliciu, carbon, nichel, magneziu, tungsten, aluminiu. Denumirea de ”stelite” provine de la faptul că au un luciu deosebit care nu se modifică în timp. Fiecare element din compoziția aliajului îi conferă anumite calități, și anume: - cromul, creează rezistență la oxidare, coroziune și conferă un luciu persistent, dar în cantitate mare efecte negative asupra rezistenței și elasticității - cobaltul, participă la stabilirea chimică a aliajului și conferă rigiditatea, duritatea și fluiditatea necesară unei bune turnări - molibdenul, creează structura foarte fină a aliajului și mărește rezistența la coroziune, rupere și flexibilitate - nichelul, participă la creșterea ductibilității materialului, combate oxidarea și îmbunătățește omogenitatea structurală - siliciul, magneziul, aluminiul împiedică oxidarea materialului și îi mărește fluiditatea.

Caracteristici: - duritate ridicată - punct de topire ridicat (aliaj Co-Cr de tip I cu punctul de topire >1300°C și de tip II, cu punct de topire <1300°C) - fluiditate crescută în stare fluidă - contracție de turnare de 2, 3% - modul de elasticitate ridicat - rezistența la rupere este bună, favorizând confecționarea unor conectori principali și secundari cu un volum redus.

Aliajele din aur platinat: Aliajele de aur platinat sunt reprezentate de: aliajul de aur 8330/00 cu 1200/00 platină, și de aliajul de aur 7500/00 cu 120 la mie sau 1500/00 platină. (10) Aliajul de aur 8330/00 + 1200/00 platină - conține puțin argint și cupru. Prezența platinei sporește rezistența la oxidare și crește mult menținerea lustrului. Aliajul are următoarele proprietăți fizico-chimice: - culoarea este galben-gri - coeficientul de contracție la răcire este de 1 -1, 2% și este total compensat de expansiunea pereților tiparului - rezistența la rupere și duritatea sunt foarte mari - rezistența la coroziune este de asemenea bună - în stare topită materialul este foarte fluid, putându-se obține astfel turnări fine - valoarea lucrării se menține deoarece aliajul se poate recupera în urma rafinării.

Aliajul de aur 7500/00 + 1200/00 platină - conține cupru și argint în procent ridicat. Conținutul bogat în cupru conferă o duritate și o flexibilitate mai mare decât ale aliajului de aur prezentat anterior. Avantaje aliajelor din aur platinat: - punct de topire mai coborât decât al aliajelor din Co-Cr - contracție mai mică după turnare - prelucrare mai facilă a scheletului Dezavantaje: - modul de elasticitate mai scăzut => rigiditate și rezistență mecanică mai redusă - preț de cost ridicat.

Aliaje din titan: Compoziție aproximativă: - 90 -99% titan Caracteristici: - punct de topire de 1630 -1800°C - se impune utilizarea unor mase speciale de ambalat și a unor aparate speciale de turnare Alegerea materialului protezei trebuie să se facă în funcție de avantajele și dezavantajele fiecărui material și de eventualele cerințe exprese ale pacientului când acestea nu influențează negativ calitățile protezei.

VA MULTUMESC !