Concepte generale graficii pe calculator Prezentarea grafic a

Concepte generale graficii pe calculator. Prezentarea grafică a programului Auto. CAD Prelegerea nr. 1

Concepte generale graficii pe calculator. Sistemele CAD (Computer-Aided Design) Sunt destinate: 1. creării interactive de modele ale obiectelor tehnice reale; 2. analizei acestor modele; 3. generării documentaţiei pentru fabricarea lor; 4. producerii de date grafice derivate din model. Domeniile în care sunt folosite: 1. mecanică; 2. electronică; 3. electrotehnică; 4. construcţii; 5. arhitectură; 6. sistematizare urbană sau cartografie; 7. multimedia, etc. .

Concepte generale graficii pe calculator. Toate imaginile in format electronic se împart in două tipuri de baza si anume: imagini raster (cunoscute si sub numele de "bitmap") si imagini vectoriale. La baza lor, imaginile raster sunt formate din puncte legate intre ele sub forma unei hărţi de puncte (pixeli), in timp ce imaginile vectoriale sunt compuse din linii interconectate. Formate uzuale de imagini raster sunt: BMP, PCX, TIFF, JPEG, GIF, PNG, PSD, CPT. Cele mai cunoscute formate vectoriale sunt: EPS, WMF, AI, CDR, DXF, DWG, SVG, PLT. Mărimea unor astfel de fişiere este redusa. 1. http: //www. studio-art. ro/raster_and_vector_image. php 2. http: //jurnal. artvisiona. ro/grafica-vectoriala-si-grafica-raster/

Concepte generale graficii pe calculator. O imagine raster este in general definita ca o matrice de valori cunoscute sub numele de pixeli. Fiecare pixel (pictură, element) este un mic pătrat colorat. Acestuia îi sunt asociate una sau mai multe cifre, care definesc culoarea pe care el trebuie sa o afişeze. Imaginile raster sunt dependente de rezoluţia pe care o au. Aceasta se exprima in puncte pe inch (dots per inch) sau dpi. Sporirea dimensiunii acesteia duce la crearea mai multor pixeli de aceeaşi culoare si implicit la reducerea calităţii imaginii.

Concepte generale graficii pe calculator. Imaginile vectoriale reprezintă colecţii de noduri conectate intre ele prin linii si curbe definite prin coordonate matematice, ce implica poziţia nodului, grosimea liniei etc. Ele pot fi mărite si micşorate fără pierderi de calitate. Programul recalculează funcţia matematica asociata obiectului modificându-i dimensiunile fără pierderi. Intre avantajele acestora se număra faptul ca sunt independente din punct de vedere al numărului de puncte pe inch (dots per inch) şi a rezoluţiei si pot fi folosite in desene care necesita linii curbe netede.

Concepte generale graficii pe calculator. 1. 1963 - Apariţia sistemului SKETCHPAD începuturile CAD. Interactivitatea dintre utilizator şi calculator, prin intermediul ecranului (display screen) şi al creionului optic (light pen). 1. 1990 - Apariţia bibliotecilor de elementele standardizate (şuruburi, piuliţe, etc. ) şi diverselor unelte (programe ataşate). 1. Proiectarea (modelarea) 3 D şi schimbarea metodologiei proiectării − realizarea obiectelor direct în trei dimensiuni, pentru realizarea proiecţiilor (vederi şi secţiuni) a documentaţiei tehnice. 1. Spre sfârşitul anului 1982, Autodesk a lansat prima versiune de Auto. CAD (2 D). 1. Ultima versiune este Auto. CAD 2011.

Concepte generale graficii pe calculator. Tendinţele de dezvoltare în domeniul CAD: 1. Dezvoltarea unor aplicaţii de largă generalitate (medii CAD) pentru diferite domenii, cum ar fi: Auto. CAD, Autodesk Inventor, Micro. Station, Solid. Works, Solid. Edge, Pro/Engineer, Unigraphics, CATIA, etc. 1. Dezvoltarea unor aplicaţii specializate pe un anumit domeniu, bine definit şi cu un câmp de aplicare mai restrâns, ca exemplu, programe de CAD specializate pe arhitectură (Arhi. CAD), electronică (Or. CAD), electrotehnică, instalaţii industriale etc.

Prezentare generală a programului Auto. CAD.

Prezentare generală a programului Auto. CAD. Orice obiect desenat este amplasat într-un sistem de coordonate, cunoscut sub denumirea de World Coordinate System (WCS – sistemul de coordonate universal) sau User Coordinate System (UCS – sistemul de coordonate utilizator). Sistemul WCS este nemodificabil şi are următoarea orientare: -axa X - paralelă cu latura orizontală a ecranului (orientată înspre dreapta); -axa Y - paralelă cu latura verticală a ecranului (orientată în sus); -axa Z - perpendiculară pe suprafaţa ecranului de lucru, orientată spre utilizator. Sistemul UCS poate fi orientat liber, potrivit preferinţelor utilizatorului. Auto CAD-ul măsoară unghiurile într-un mod particular in functie de setari. Modul de masurare implicit este cel in sens trigonometric.

Prezentare generală a programului Auto. CAD. Modurile de accesare a comenzilor: 1. 2. 3. 4. găsirea comenzii în meniul desfăşurabil; selectarea butonului din bara de instrumente; tastarea numelui (sau alias-ului) comenzii în zona de comandă; repetarea comenzii precedente prin intermediul tastelor “Spacebar”, “Enter” sau prin clic-dreapta al mouse-ului, care lansează meniul de scurtătură. Majoritatea comenzilor îşi încheie acţiunea în mod automat, unele, însă, necesită indicarea sfârşitului comenzii prin intermediul tastelor “Enter” sau ”Esc”.

Metode de întroducere a datelor Modurile posibile de executare a comenzii se indică între […/…] ). Comanda lansată cere întroducerea unor date (variantele implicite de răspuns, sunt afişeate între <…>. De exemplu: Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle]< I >:

Metode de întroducere a datelor 1. Metoda punctării constă în indicarea poziţiei punctelor de reper printr-un clic-stânga pe ecran. Coordonatele curente ale cursorului pot fi urmărite în bara de stare. Pentru sporirea preciziei pot fi activate modurile SNAP, GRID şi ORTHO 2. Indicarea coordonatelor permite executarea desenelor de înaltă precizie.

Metode de întroducere a datelor 2. 1. Coordonate carteziene absolute indică distanţa în mm faţă de origine de-a lungul axelor de coordonate X, Y, Z. La crearea obiectelor 2 D (bidimensionale) pot fi indicate doar coordonatele X şi Y, coordonata Z fiind implicit egală cu 0. Pot fi introduse numere întregi, reale sau fracţionare, care se vor despărţi prin virgule. În numerele reale partea întreagă se desparte de cea zecimală prin punct, iar în numerele fracţionare se va folosi o liniuţă între numărul întreg şi fracţie. De exemplu: 6, 7 reprezintă coordonatele X=6 Y=7; 6. 5, 7. 2 reprezintă coordonatele X=6, 5 Y=7, 2; 6 -1/2, 7 -1/4 reprezintă coordonatele X=6½ Y=7¼.

Metode de întroducere a datelor 2. 2. Coordonate polare absolute indică distanţa în mm de la punct până la origine şi unghiul de la orizontală până la dreapta ce uneşte punctul cu originea, măsurat împotriva acelor de ceasornic. De exemplu: 19 < 58 sau 20. 5 < 22. 5

Metode de întroducere a datelor 2. 3. Coordonatele relative indică poziţia punctelor faţă de ultimele coordonate specificate. Introducerea coordonatelor relative este precedată de simbolul “@”. De exemplu : @-8. 5, 0 coordonate relative carteziene; @3. 4<45 coordonate relative polare. Specify other corner point or [Dimensions ]: @185, 55

Metode de întroducere a datelor 2. 4. Introducerea directă a distanţei este similară utilizării coordonatelor relative cu excepţia că nu se introduce unghiul. Cu cursorul se indică direcţia dorită, se tastează distanţa, apoi Enter. De exemplu : Command: Line Specify first point : (se indică I punct) Specify next point or [Undo]: (se plasează cursorul în direcţia dorită) 21. 5

Metode de întroducere a datelor 2. 5. Introducerea directă a unghiului prevede indicarea unghiului precedat de semnul respectiv (<), lungimea fiind stabilită în mod interactiv cu ajutorul mouse-ului sau prin tastatură. De exemplu : Command: Line Specify first point : (se indică I punct) Specify next point or [Undo]: <15 (se deplasează cursorul la distanţa dorită).

Metode de întroducere a datelor 2. 6. Fixarea pe obiecte Modul de lucru OSNAP (object snap) permite desenarea cu precizie prin indicarea exactă a punctelor specifice ale entităţilor existente pe ecran sau a celor care se află într-o relaţie spaţială cu entitatea. Modul OSNAP poate funcţiona în 2 feluri: 1. implicit - prin activarea butonului din bara de stare (în acest caz se vor selecta automat punctele care au fost indicate în caseta Osnap Setting; 2. explicit - prin alegerea modului concret: 1. din bara de instrumente OSNAP; 2. utilizând butonul cu listă 3. din bara standard; 4. prin tastarea denumirii modului necesar.

Metode de întroducere a datelor TT specifică un punct relativ la alte puncte FROM stabileşte un punct de referinţă temporar END alege capătul unei linii, multilinii, polilinii, arc etc. MID poziţionează în mijlocul liniilor, arcelor, etc. INT selectează punctul real de intersecţie al entităţilor APPI alege punctele spaţiul 3 D, care în ecran sunt puncte de intersecţie EXT localizează un punct, extinzând o linie sau arc CEN alege centrul unui cerc, arc, elipsă, arc de elipsă, etc. QUA selectează punctele cu unghiul de 0, 90, 180 şi 270º ale curbelor. TAN determină punctul de tangenţă PER alege piciorul perpendicularei coborâte din ultimul punct specificat. PAR permite trasarea dreptelor paralele INS selectează punctul de inserare al blocurilor, textelor, etc. NOD poziţionează pe o entitate de tip punct NEA alege punctul cel mai apropiat de cursor situat pe o entitate. NON opreşte pentru un singur punct modul OSNAP OS lansează caseta de dialog OSNAP Setting