COMPORTAMENTE PRO SI ANTISOCIALE PSIHOLOG MARIA OBANCEA Oricare

COMPORTAMENTE PRO- SI ANTISOCIALE PSIHOLOG MARIA OBANCEA Oricare dintre comportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin directe asupra celorlalti. In functie de aceste urmari comportamentele sunt prosociale si antisociale.

OBIECTIVE OF: Formarea unui sistem de cunoştinţe despre comportamentele pro şi antisociale O 1: Să definească comportamentul prosocial O 2: Să enumere şi să explice teoriile comportamentului de ajutorare O 3: Să descrie forme ale comportamentului prosocial O 4: Să explice ce înseamnă comportament antisocial O 5: Să numească şi să explice teoriile legate de comportamentului agresiv

1. COMPORTAMENTUL PROSOCIAL Teorii asupra comportamentului de ajutorare a) Perspectiva biologica b) Invatarea sociala - Factori ai comportamentului prosocial Factori situationali Factori de personalitate starile psihologice tranzitorii Empatia 2. COMPORTAMENTUL AGRESIV Teorii asupra comportamentului agresiv a) Perspectiva biologica - Teoria frustrare-agresiune - Teoria etologică b) Invatarea sociala Factori ai comportamentului agresiv Factori personali: Tipul de personalitate şi Sexul Factori de mediu: Zgomotul, Temperatura şi Aglomeratia

COMPORTAMENTUL PROSOCIAL Teorii asupra comportamentului de ajutorare a) Perspectiva biologica Sociobiologii cred ca multe comportamente umane isi au originea in zestrea genetica-ele sunt innascute si nu invatate. In ceea ce priveste comportamentul de ajutorare, ei cred ca fiintele umane au o predispozitie biologica de a-i ajuta pe altii. Aceasta concluzie contrazice vechea teorie evolutionista, care vedea o corespondenta stransa intre selectia naturala si egoism.

b) Invatarea sociala: Majoritatea psihologilor sociali resping ideea ca ajutorarea celorlalti ar deriva din ceva innascut. De fapt, ei comsidera ca acest tip de comportament trebuie invatat, copilaria jucand un rol important pentru insusirea acestor comportamente. Metode de invatare a comportamentelor de ajutorare: 1)Solicitand copiilor sa se comporte intr-o maniera altruista creste posibilitatea comportamentului de ajutorare. 2)Folosirea recompenselor; exista o mare posibilitate ca un compotament recompensat sa fie repetat. 3) Indivizii pot invata sa acorde ajutor urmarind o alta persoana ce efectueaza un comportament de ajutorare.

FACTORI AI COMPORTAMENTULUI PROSOCIAL Factori situationali Comporatmentul social are o determinare complexa: poate fi determinat de trasaturile de personalitate ale individului, de situatie sau de ambele. Psihologii sociali n-au negat niciodata importanta trasaturilor de personalitate, dar au sustinut ca imprejurarile isi pun amprenta asupra conduitei umane. In privinta comportamentului de ajutorare, ei au aratat ca exista situatii in care indiferent de caracteristicile de personalitate ale individului, el va acorda ajutor altuia, dupa cum exista si situatii in care, indiferent de personalitatea individului, el nu va acorda ajutor.

Situatiile de urgenta sunt situatii relativ neobisnuite, care implica un pericol pentru o persoana. Ele nu pot fi prevazute, sunt foarte diferite si impun actiuni imediate, cantarirea pe indelete a alternativelor nefiind posibila. Doi cercetatori americani, Bobb Latane si John Darley, eu emis ipoteza ca o caracteristica fundamentala a situatiilor de urgenta, prezenta sau absenta celorlalti, influenteaza in mod decisiv acordarea ajutorului. Autorii americani au pus in evidenta asa-zisul efect de trecator: este mai posibil ca indivizii sa acorde ajutor intr-o situatie de urgenta cand se afla singuri cu cel ce are nevoie de ajutor decat in prezenta altor oameni. Expicatia oferita se bazeaza pe ideea de difuziune a respunsabilitatii. Atunci cand sunt si altii de fata individul simte ca imparte cu ei responsabilitatea de a salva viata victimei. Fenomenul apare si atunci cand individul care nevoie de ajutor se afla intr-o multime violenta.

FACTORI DE PERSONALITATE Foarte multe cercetari din domeniul comportamentului de ajutorare s-au concentrat asupra factorilor situatioanali. Totusi, comportamentul este determinat atat de mediu, cat si de personalitatea indivizilor. In privinta influentei acesteia din urma, comportamentul de ajutorare a fost raportat la starile psihologice tranzitorii si la trasaturile de personalitate.

STARILE PSIHOLOGICE TRANZITORII Cu totii avem zile in care totul pare sa mearga perfect si zile in care totul iese prost si stim foarte bine ca acesti factori influenteaza maniera in care interactionam cu altii. Cercetarile asupra comportamentului de ajutorare au aratat ca indivizii aflati intr-o dispozitie buna sunt mult mai inclinati sa acorde ajutor decat cei aflati intr-o dispozitie proasta.

CARACTERISTICI ALE PERSOANEI Tendinta generala a psihologilor sociali este aceea de a pune multe comportamente pe seama factorilor situationali. Totusi, exista caracteristici stabile de personalitate ce marcheaza maniera individului de a interactiona cu ceilalti. Printre putinele atribute de personalitate acceptate de psihologi se numara competenta perceputa specifica. Sentimentul capacitatii de a controla situatia afecteaza probabilitatea acordarii ajutorului.

EMPATIA Empatia este in multe cazuri, principala motivatie a comportamentului de ajutorare. Daca vedem pe cineva dand bani unui cersetor, ne putem gandi ca I s -a facut mila pentru ca s-a pus in locul lui. Empatia –Rogers-intelegerea modului in care gandeste, simte si se manifesta clientul, oferindu-i sentimentul ca este acceptat ca persoana. Acordarea ajutorului depinde de multe ori de capacitatea noastra empatica. Numeroase studii arata ca adultii, ca si copiii raspund in mod empatic la suferinta altora. Majoritatea studiilor arata ca pentru fiintele umane este neplacut sa ii vada pe altii suferind. Astfel cand acordam ajutor, o facem pentru a face sa dispara senzatia neplacuta pe care ne-o provoaca suferinta altuia.

COMPORTAMENTUL AGRESIV Cele mai multe comportamente agresive sunt comportamente antisociale. Totusi trebuie mentionat ca, in unele cazuri, agresiunea este valorizata de societate, devenind un comportament prosocial. Comportamentul agresiv este comportamentul desfasurat cu intentia de a face rau altei persoane. Ca si in cazul comportamentului de ajutorare, intentia este foarte importanta in aceasta definitie.

TEORII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AGRESIV Explicatiile privind comportamentul agresiv sunt fie de factura biologica, fie sociala.

PERSPECTIVA BIOLOGICA Teoriile biologice considera agresivitatea o tendinta innascuta de actiune. Omul se naste cu porniri agresive. Agresivitatea ar fi in acest caz, un instinct. Instinctul este un model predeterminat de raspunsuri la stimulii din mediu, raspunsuri ce sunt controlate genetic.

TEORIA ETOLOGICA Una dintre teoriile biologice cunoscute asupra agresivitatii este teoria etologica. Potrivit etologilor, comportamentul este determinat genetic si controlat de selectia naturala. Etologii au evidentiat aspectele pozitive, functionale agresivitatii. Instinctul agresiv se afla la baza unor functii vitale, ca protejarea teritoriului impotriva

EXPLICATII SOCIALE SI BIO-SOCIALE COMPORTAMENTULUI AGRESIV Teoria frustrare-agresiune a fost una dintre cele mai influente in acest domeniu. Ea a fost propusa in 1939 de un grup de de psihologi de la Universitatea din Yale. In esenta, este foarte simpla: se afirma ca orice frustrare duce la agresiune si orice comportament agresiv are la baza o frustrare. Invatarea sociala Teoria invatarii sociale reprezinta o abordare foarte influenta in psihologie, ce explica procesele prin care: 1) se achizitioneaza un comportament sau o secventa de comportament; 2) se initiaza comportamentele; 3) se mentin modelele de comportament

FACTORI AI COMPORTAMENTULUI AGRESIV Factori personali - Tipul de personalitate - Sexul Factori de mediu - Zgomotul - Temperatura - Aglomeratia

SEXUL Sexul reprezinta o sursa importanta de diferente de agresivitate intre indivizi. In cursul procesului de socializare, baietii sunt incurajati pe cai directe ori subtile sa fie agresivi fetele sunt constant descurajate.

FACTORI DE MEDIU Factori care pot stimula comportamentul agresiv: Zgomotul puternic Temperatura ridicata Aglomeratia

SUMAR Atât comportamentele pro cât şi cele anti-sociale pot fi explicate făcând apel la perspectiva biologică şi cea a învăţării sociale. Manifestarea acestor comportamente depinde de factori precum: cei personali (tipul de personalitate, starile psihologice tranzitorii, competenta perceputa specifica, sexul) de mediu (zgomotul, temperatura, aglomeratia) şi/sau situaţionali (prezenţa sau absenţa celorlalţi, riscul perceput).