COMBATEREA VIOLENTEI MOTTO VIOLENTA ESTE IMORALA PENTRU CA

COMBATEREA VIOLENTEI

MOTTO: “VIOLENTA ESTE IMORALA PENTRU CA EA PRIESTE MAI DEGRABA URII DEC T DRAGOSTEI. EA DISTRUGE COMUNITATEA SI FACE FRATERNITATEA IMPOSIBILA. VECHEA LEGE OCHI PENTRU OCHI ÎI LASA PE TOTI ORBI”! (MARTIN LUTHER KING JR. )

Asa numita criza a adolescentei se refera, pe de o parte, la negarea de catre preadolescent si adolescent a identitatii sale de copil – de care se desparte cu dificultate – si, pe de alta parte, la revendicarea unei noi identitati care sa-l includa în lumea adultilor. Aceasta tranzitie, considerata de adulti ca fiind uneori violenta, dar aproape totdeauna grabita, complica relatiile între parinti si copii si, la nivel general, între adulti si copii.

Este lesne de înteles faptul ca nevoia de putere si prestigiu coreleaza puternic cu refuzul anonimatului si cu dorinta de a se diferentia de colegi prin autoafirmare agresiva. Pentru a contura personalitatea elevului violent trebuie s a luam în consideratie o serie de factori: factori individuali, socio-familiali, scolari, de context social. La nivel individual, factorii care afecteaza potentialul de violenta al elevilor, determinându-le comportamen-te violente, includ caracteristici biologice, genetice, psihologice si sociale. Manifestarile violente pot aparea înca din copilarie, la vârste mici, fiind influentate în diferite grade de mediul familial, de grupul de apartenenta sau de alti factori de natura sociala si culturala.

Literatura de specialitate mentioneaza o serie de atribute ale elevului cu comportament violent, cum sunt: nivel scazut de încredere în sine; nevoia de dominatie si control; forta fizica; valorizarea agresivitatii în rezolvarea conflictelor; mecanisme specifice de a face fata provocarilor; empatie scazuta; impact social ridicat, dar neacceptat; abilitare sociala.

Iata ce trasaturi individuale li se atribuie elevilor violenti: ü prezinta probleme de comunicare; ü au toleranta scazuta la frustrare; ü resimt dificultati de adaptare la disciplina scolara; ü au o imagine de sine negativa; ü prezinta instabilitate emotionala; ü instabilitate motrica; ü dificultati de concentrare; ütulburari psihice grave.

Ce valorizeaza pentru sine un elev violent? o Sa se bata, „ca doar nu e fraier”; o Sa para dur, sa produca celorlalti frica; o Sa fie sef, sa aiba putere asupra colegilor si sa fie ascultat; o Sa socheze; o Sa fie admirat; o Sa umble/sa-si petreaca timpul în grup (cu „gasca mea”).

Pentru elevii violenti, distanta între furie si comportament violent este foarte scurta si rapida. Capacitatea lor de a considera medierea ca alternativ a în gestionarea conflictelor este mult mai redusa sau chiar respinsa, ei cautând sa creeze situatii conflictuale pentru a putea reactiona violent. Asteptarea sau amânarea este frustranta. Ei sunt perceputi ca indisciplinati, scandalagii, cu nevoie acuta de singulari-zare, conflictuali, inadaptati la scoala si la regulile ei. Elevii violenti prefera grupul mic, în care ei se simt solidari prin împartasirea acelorasi valori. În grup ei se simt liberi, se definesc conform standardelor personale, fara ai fi respinsi sau criticati.

Se considera ca baietii intra în conflicte sau se bat mai ales pentru afirmarea masculinitatii, pentru status într-un grup, pentru rivalitate; fetele manifesta acelasi comportament de violenta fizica pentru raporturi în plan afectiv, fie de concurenta (pentru o nota, pentru atentia aceluiasi baiat etc. ), fie pentru apararea unor relatii de prietenie. Ca urmare, putem concluziona ca exista o dimensiune de gen a fenomenului de violenta scolara, care trebuie luata în considerare atât în ceea ce priveste considerarea unor comportamente ale elevilor ca fiind violente, precum si în elaborarea masurilor de corectare si prevenire a unor astfel de cazuri în spatiul scolar.

Elevii violenti admit ca nu poseda capacitatea de a tine sub control impulsivitatea sau ca au un control redus.

Amenintarea cu violenta poate tine elevii departe de scoala, frica având un impact serios asupra calitatii vietii elevilor si asupra dezvoltarii lor. Cu cât copilul este victimizat mai des, chiar în cazul faptelor de violenta minora, cu atât lumea îi apare mai opaca, mai dezorganizata, mai violenta. Sentimentul de nesiguranta al elevilor are la baza experienta victimizanta reala. Elevii victimizati prezinta un risc mare de performanta scolara de nivel scazut, absenteism, îsi neglijeaza îndatoririle scolare, sunt tentati sa abandoneze scoala sau chiar sa adere la grupuri cu activitate delincventa.

ACTIVITATI ANTI-VIOLENTA LA NIVELUL CLASEI § Realizarea unei mici anchete de teren privind principalele situa tii de violenta care apar în zona în care locuiesc elevii (proiect realizat în grupe de 2 -3 elevi); § Dezbaterea unor situatii de violenta scolara prezentate în mass-media: întelegerea cauzelor, analiza modului în care situatiile puteau fi evitate, analiza consecintelor asupra victimelor/agresorilor; § Analiza în cadrul unei dezbateri a principiilor/valorilor morale încalcate de diferite acte de violenta scolara; § Realizarea unui colaj de imagini din mass-media care prezinta situatii de violenta si analiza acestora în cadrul unei ore de dirigentie împreuna cu un expert (jurnalist, psiholog, sociolog etc. ); § Realizarea unei prezentari Power Point în cadrul orelor de informatica care sa urmareasca o tema relevanta privind violenta scolara; editarea unui CD cu toate prezentarile elevilor;

§ Organizarea unui joc de rol în care elevii sa simuleze un proces (juridic), pornind de la un incident violent petrecut în scoala; § Organizarea unor concursuri între elevi pe o tema relevanta (de exemplu, (Ce as dori sa stiu despre violenta scolara) sau organizarea unor concursuri artistice, sportive etc. ; § Organizare de catre elevii clasei a unui atelier pentru parinti pe tema: “CUM ASTEPTAM SA NE SPRIJINE FAMILIA PENTRU A NE SIMTI ÎN SIGURAN TA; ” § Organizarea unei dezbateri cu elevii clasei pe tema “CINE SAU CE NE INFLUENTEAZA C EL MAI MULT ALEGERILE? ” si analiza relevantei concluziilor pentru activitatile de combatere si prevenire a violentei scolare; § Organizarea unei dezbateri cu elevii pe tema “DIFICULTATI DE COMUNICARE CURENTE ÎNTRE ELEVI SI PROFESORI “ si prezentarea concluziilor tuturor cadrelor didactice care predau la clasa respectiva; § Realizarea de catre elevii clasei a unui mini-chestionar (în format clasic sau on-line, pe site-ul web al scolii) care sa testeze în ce masura fiecare elev se simte în siguranta în timpul petrecut la scoala.

CONCLUZII Prin violenta întelegem orice forma de manifestare a unor comportamente ca: Ø exprimare neadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenintare, hartuire; Ø bruscare, împingere, lovire, ranire; Ø comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum / comercializare de droguri, vandalism, furt); Øofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj, atitudine sau conduita I reverentioasa fata de cadrul didactic); Ø comportament scolar neadecvat: întârzierea la ore, parasirea clasei în timpul orei, fumatul în scoala, provocarea de stricaciuni cu buna stiinta si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar în vigoare.

DUM SPIRO, SPERO ! Prof. Lavrente Florentina Scoala de Arte si Meserii, Luncavita Jud. Tulcea