Colegiul de Industrie Alimentara Elena Doamna LACUL BRATES

Colegiul de Industrie Alimentara , , Elena Doamna, , LACUL BRATES – “ BALATONUL ROMANIEI” 29 IUNIE 2008 ZIUA DUNĂRII Elev: Moruz Denisa-Mihaela

ZIUA MONDIALA A ZONELOR UMEDE Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri. Ziua mondială a zonelor umede se sărbătoreşte în fiecare an, la 2 februarie, pentru a sublinia necesitatea menţinerii caracterului ecologic al zonelor umede, la această dată, în anul 1971, fiind semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care reglementează zonele umede. Obiectivul declarat al Convenţiei Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Deşi zonele umede acoperă doar 1% din suprafaţa planetei, ele sunt responsabile într-o proporţie foarte mare de schimburile bio-geo-chimice dintre uscat, atmosferă şi sistemele hidrologice, la scară regională şi globală.

LACUL BRATES GALATI – “BALATONUL ROMANIEI” - Se incadreaza in regiunea biogeografica stepica; - La sud este marginit de Dunare, la sud-vest de municipiul Galati, la nord de SPA-ul Lunca Prutului-Vladesti. Frumusita, iar la est de raul Prut; - Actualul lac este doar o mica parte din vechiul Lac Brates, care a fost in cea mai mare parte desecat.

BRATEȘ ESTE UNUL DIN CELE MAI MARI LACURI DIN ROM NIA, SITUAT ÎN SUDUL MOLDOVEI, ÎN ZONA DE CONFLUENȚĂ A PRUTULUI CU DUNĂREA. LACUL ARE O AD NCIME MEDIE DE 3 M. PROIECTAT CA POLDER (LAC MARITIM PRIN ÎNDIGUIRE ȘI DRENARE) LACUL BRATEȘ ESTE UN LAC DE AGREMENT ȘI PESCUIT FORMAT PRIN SECAREA UNOR BĂLȚI ÎN TIMPUL REGIMULUI COMUNIST, RENUMIT ÎN SPECIAL PENTRU PLATICĂ ȘI ȘALĂU, DAR ȘI PENTRU CARAS, CRAP SAU NOVAC. ESTE O IMPORTANTĂ BAZĂ DE PESCUIT ȘI UN IMPORTANT PUNCT DE ATRACȚIE TURISTICĂ DIN JUDEȚUL GALAȚ

Supranumit "Balatonul României" acesta făcea parte din mica deltă a Prutului din zona de vărsare, ce înșira salba de lacuri și bălți de pe ambele maluri ale râului, începând de la Cârja (Vaslui) până spre Giurgiulești (Basarabia). În Brateș se vărsa râul Chineja În ipotezele privind geneza lacului se consideră că el este un fost golf marin desprins din Marea Tetys de frământările Munților Hercinici și de aluviunile danubiene. O altă variantă identifică Brateșul cu un fost liman al Prutului, rezultat prin colmatarea cu aluviuni a celor trei guri prin care râul se descărca în Dunăre. Numele său are legătură cu râul Prut, în vechime acesta numindu-se și Brutus.

Iniţial, suprafaţa lacului a fost de 27. 000 hectare luciu de apa, in anul 1921; - intre anii 1947 -1949 după o serie de lucrări agrotehnice, de izolare a lacului de lunca inundabilă şi cursul râului Prut, acesta a fost redusă la circa 2. 000 de hectare. Atunci, pe malul Brateşului a fost înfiinţat Şantierul “Ana Pauker” al cărui scop era desecarea zonei pentru ca delta de la Galaţi să fie transformată în suprafaţă arabilă. Primul an de exploatare intensivă a fost 1969, iar lucrările de amenajare complexă s-au finalizat în anul 1971, delta devenind doar un teren arabil.

TIMP DE PESTE TREI DECENII, PE SUPRAFAȚA RĂMASĂ S-A FĂCUT PISCICULTURĂ, IAR PE MAL A FOST CONSTRUIT UN COMPLEX DE AGREMENT — ZONA "AGREMENT BRATEȘ" — ȘI A FOST AMENAJATĂ O PLAJĂ, "BORDATĂ" CU PIETRE DE R U, CARE ÎN PRIMII ANI RIVALIZA CU CEA DIN EFORIE. ACESTEA AU FOST FALIMENTATE DUPĂ ANUL 1989.

DUPĂ MULȚI ANI ÎN CARE A FOST ABANDONAT, DEVENIND RAIUL BRACONIERILOR, LACUL BRATEȘ A FOST CONCESIONAT, ÎN LUNA AUGUST 2008, PENTRU O PERIOADĂ DE 49 DE ANI, SOCIETĂȚII PISCICOLA BRATEȘ, PENTRU A SE OCUPA DE REPOPULAREA SI CU EXPLOATAREA COMERCIALĂ A FONDULUI PISCICOL. PE MALUL ST NG AL LACULUI A FOST AMENAJATĂ ȘI O PLAJĂ CU NISIP, SPAȚII DE CAZARE, RESTAURANT CU TERASĂ, SPAȚII DE JOACĂ PENTRU COPII ȘI LOCURI PENTRU GRĂTAR. DIN PUNCT DE VEDERE PEISAGISTIC ZONA ESTE DE O FRUMUSEȚE RARĂ FIIND O OAZĂ DE LINIȘTE ȘI RELAXARE.

PRIMELE LUCRĂRI DE AMENAJARE AU AVUT LOC ÎN PERIOADA INTERBELICĂ, ATUNCI C ND S-A CONSTRUIT CALEA FERATĂ GALAŢI - RENI (1927 -1931), CARE A IZOLAT PRACTIC BĂLŢILE DIN PARTEA DREAPTĂ A DRUMULUI SPRE GIURGIULEŞTI. ACUM, DOAR LACUL ZĂTUN MAI ESTE, LA SUD, MARTORUL ÎNTINDERII DE ALTĂDATĂ A BRATEŞULUI. AU URMAT ALTE DESECĂRI SUCCESIVE, ÎN URMA CĂRORA BRATEŞUL DE ALTĂDATĂ A AJUNS SĂ AIBĂ ÎN 1962 NUMAI 2. 000 DE HECTARE. CHIAR ŞI AŞA, RĂM NE ÎN CONTINUARE CEA MAI MARE ÎNTINDERE AMENAJATĂ DIN ŢARĂ.

Conform unei legende locale, inainte de a deveni domnitor al Moldovei, Petru Rares se ocupa cu pescuitul la Brates, carele sale aprovizionand cu peste Curtea Domneasca de la Suceava, dar si cetatile Tighina, Cetatea Alba si Chilia. Se spune ca numele localitatilor ce se insiruie de la lac inspre nord s-ar datora iubirii pe care acesta i-o purta unei tataroaice, constituindu-se intr-o declaratie de dragoste: Tulucesti, Tatarca, Frumusita.

STIATI CA: Ø În 1974, Lacul Brateş producea o cantitate record de peşte: 1. 600 de tone, prin folosirea unui sistem de furajare cu 6. 000 de tone de cereale; Ø Lacul Brateş s-a transformat dintr-un paradis piscicol de aproape 30. 000 de hectare într-o mlaştină plină de broaşte şi larve; Ø Digurile de pe lacul Brateş sunt vechi şi trebuie reabilitate. Aproximativ 8. 500 de oameni din 1. 300 de locuinţe, 250 de animale şi 31 de firme sunt în calea apelor, dacă digul de pe lacul Brateş s-ar rupe; Ø Digului de pe râul Chineja, rupându-se la inundaţiile din septembrie 2013, a distrus culturi în valoare de peste 12 milioane de euro. Ø Malul Lacului Brates s-a prabusit peste calea ferata Galati-Barlad. Ø Zona este afectata de poluarea industriala si de folosirea pesticidelor in zona agricola limitrofa Cu un mic efort se poate transforma într-o fermă profitabilă. . .

SPORT EXTREM LA GALAŢI: ICE KITING PE LACUL BRATEȘ Doritorii ridică un zmeu, îi ataşează un ham, îşi pun plăcile de snowboard în picioare şi apoi “zboară” în voie pe apa îngheţată a Lacului Brateş din Galaţi.

COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA “ ELENA DOAMNA” GALATI Realizat de : • Moruz Denisa, clasa a XII –a B; BIBLIOGRAFIE: Ø WWW. WIKIPEDIA • Stoian Andreea Adelina, clasa a XII –a A ; Ø HTTP; //IMAGES. GOOGLE. RO • Deliana Irina, clasa a XII- a A. Ø GEOGRAFIA ROM NIEI – MANUAL PENTRU CLASA A IX-A, A XII-A. Ø GHIDURI TURISTICE Profesori organizatori: DANA ION Mariana LUPU VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!