coala Gimnazial Ion Mare Vulcana Bi NORI MRI

Școala Gimnazială ”Ion Mareș” Vulcana Băi NORI, MĂRI ȘI OCEANE ȘI GHEȚARI ELEV: Milea Lorina Elena CLASA a III-a PROF. Bogdan Ana Maria

NORII Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera. Ei fac parte din circuitul apei in natura. Vaporii de apa, evaporați din mari si oceane, sunt prezenți peste tot in atmosfera. Formarea norilor are loc prin încălzirea apelor de către soare. Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atât mai mulți vapori de apa se ridica in aer prin procesul de evaporare sub forma de vapori invizibili.

Odată cu ascensiunea aerului cald, vaporii ajung in paturi superioare ale atmosferei si se răcesc, transformându-se in lichid sau solid (adică apa sau gheata). Norii sunt formați din vapori de apa sau gheata, sau o combinație a acestora. Când se aduna foarte mulți vapori intr-un volum anumit de aer si se ajunge ca acesta sa fie saturat, apare fenomenul de condensare. Condensarea este procesul prin care vaporii de apa se transforma in lichid sau in forma solida si are loc atunci cand aerul continand vapori este racit si devine saturat. Daca aerul se raceste si mai mult, apa din nori se reintoarce la suprafata Pamantului sub forma de precipitatii: ploaie, lapovita, zapada, grindina, roua sau chiciura.

MĂRI ȘI OCEANE Oceanul este o întindere de apa mai mare decat un continent, care comunica cu oceanele vecine si care influenteaza climatul uscatului. Pe Pământ există cinci oceane: Oceanul Pacific (cel mai mare), cu o suprafata de aproximativ 165 milioane de km pătrati; – Oceanul Atlantic, cu o suprafata de aproximativ 106 milioane de km pătrati; – Oceanul Indian, cu o suprafata de aproximativ 73 de milioane de km patrati; – Oceanul Antarctic, cu o suprafata de aproximativ 20 de milioane de km patrati; – Oceanul Arctic sau Inghetat, cu o suprafata de aproximativ 14 milioane de km patrati.

MĂRILE Mai puţin întinse şi mai puţin adânci, mările comunică cu oceanele. Unele comunică direct (Marea Nordului, Marea Chinei de Est), altele sunt legate de ocean prin strâmtori (Marea Mediterană), sau printr-o altă mare (aşa numitele mări interioare, cum ar fi Marea Neagră sau Marea Baltică). Există şi mări închise (Marea Caspică) ce nu au nici un fel de comunicare cu oceanul. Cele mai înalte temperaturi ale apei se înregistrează în Marea Roşie (40 grade Celsius) , iar marea cea mai sărată din lume este Marea Moartă (din deşertul Sahara). Cele mai întinse sunt Marea Caraibelor, Marea Mediterană , Marea Chinei de Sud , Marea Chinei de Est.

GHEȚARI Ghetarul e o acumulare mare de apa in stare solida, fie din inaltul muntilor, fie din regiunile polare unde este foarte frig. Cea mai mare calotă glaciară din Europa este în Islanda şi acoperă aproximativ 19500 km². Gheţarii din Groenlanda, Antarctica şi Antarctida transportă anual cantităţi imense de gheaţă în mări.

Ghetarii acopera doar 10% din suprafata Terrei, insa 75% din apa proaspata de pe glob este prinsa sub gheata, fiind cel mai mare rezervor de apa dulce de pe Pamint, a doilea dupa oceane, care sunt cel mai mare rezervor de apa. Oamenii de stiinta clasifica ghetarii în doua mari grupe: ghetarii continentali ("de calota") si ghetarii de munte ( sau "de vale"). GHEȚARII CONTINENTALI, se formeaza acolo unde linia zapezilor este situata la o altitudine foarte mica. Cei mari doi ghetari continentali, unul care acopera cea mai mare parte a Antarcticii si celalalt aproape întreaga Groenlanda, sunt numite platouri glaciare sau banchize. GHEȚARII MONTANI, se formeaza la altitudini mari, unde temperatura în cursul anului este sub 0 grade Celsius.