coala Gimnazial Alexandru Davila Piteti 2013 De DRAGOBETE

Școala Gimnazială Alexandru Davila Pitești -2013 - De DRAGOBETE iubește românește! Tema: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Coordonator: prof. Pahonțu Alina Susținător: Groșaru Robert și Groșaru Roxana

Cuprins Nr. Crt. Subiecte: 1. Ce sunt Dragobetele? 2. Etimologia cuvântului. 3. Legenda Dragobetelui. 4. În lumea satului românesc. 5. Obiceiuri 6. Concluzie 7. Bibliografie

Ce sunt Dragobetele? Sărbătoarea de 24 februarie sau Dragobetele, reprezintă la fel ca Sf. Valentin un omagiu adus dragostei, dar pe meleagurile mioritice.

Etimologie Dragobete Derivarea cuvântului ”drag-dragul” + sufixul ”-bete” care înseamnă ”adunare” sau ”mulțime”

Legenda Dragobetelui Numele de Dragobete este asociat cu un personaj din mitologia populară românească. Legenda spune că Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei și al bunei dispoziții. Acesta mai era numit Cap de Primăvară sau Cap de Vară și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, și cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

În lumea satului românesc fetele și băieții se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiți pe parcursul întregului an.

Dacă vremea era favorabilă, îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară hăulind și chiuind.

Există o serie de obiceiuri în zona rurală legate de această sărbătoare: Fiecare avea grijă ca această zi să nu îi prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următoarea zi de Dragobete;

• Nu se sacrifică animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor;

• În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor; • În unele sate se scotea din pământ rădăcină de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară;

• În unele zone, femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul;

• De Dragobete se făceau logodne simbolice pentru anul următor (uneori urmau logodnele adevarate) sau fetele și băieții făceau frății de sânge.

• În pădure, în jurul focurilor aprinse, tinerii băieți și fete stăteau de vorba. Fetele strângeau viorele și tămâioasa, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece (vrăji) de dragoste. • În această zi, oamenii mai în vârstă trebuie să aibă grijă de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului;

• Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească și să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiți tot anul; • Bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul;

Concluzie Prin urmare, conform tradiției, de Dragobete, trebuie să fim veseli, să râdem, să ne întâlnim cu persoana iubită, să ieșim să culegem flori, să întâmpinăm primăvara cum se cuvine, fiind că Dragobetele este cel care deschide sezonul primăverii și al iubirii.

Bibliografie Multe mulțumiri paginilor web cu informații gratuite ca: http: //wikipedia. org http: //www. basarabia 91. net https: //www. google. ro/imghp

Spune pentru o zi: TE IUBESC! În loc IUBESC de: i love you.

Proiect făcut cu dragoste de: cu dragoste Gro șar u. R oxa na șaru R ober t