CLICK pentru avansare Avem ansa de a vedea

CLICK pentru avansare !

“Avem şansa de a vedea, mai jos, imagini inedite de la un eveniment istoric pentru naţiunea noastră. Aici nu este vorba de sentimente sau resentimente, ci de un fapt istoric de o importanţă extraordinară pentru istoria poporului român şi nu numai. Pentru mine, ca militar, este o onoare şi o mare bucurie să vă pot transmite un asemenea mesaj. Consider că este un eveniment istoric excelent ilustrat. Lăsăm deoparte patimi, emoţii, pasiuni etc. Aici este vorba despre istoria neamului românesc, aşa cum a fost ea!!! Iar noi, ca militari, ne plecăm cu profund respect în faţa celor care au avut şansa de a face istorie! Punct. Toate urările de bine! Cu mult respect şi prietenie, colonel în rezervă Dorel Pietrăreanu. ” O imagine face cât o mie de cuvinte. Am adunat aici 39 de imagini din timpul campaniei din vara anului 1919, când Armata română a eliberat Ungaria de sub regimul bolşevic al lui Bela Kun.

SCURT ISTORIC La 19 martie 1919, colonelul francez Fernand Vyx a prezentat Ungariei, din partea aliaţilor învingători în război, “Nota Vyx”, prin care se ordona forţelor militare ungare să se retragă în graniţele Ungariei, până la tratativele de pace cu Aliaţii. “Nota Vyx” a provocat o serioasă alienare naţională. Presedintele Mihaly Karolyi şi-a înaintat demisia, iar două zile mai târziu (pe 21 martie 1919), bolşevicul Bela Kun a proclamat Republica Sovietică Ungaria. Prima promisiune a lui Kun a fost restaurarea “Ungariei Istorice”, adică a “Ungariei Mari”. Kun se baza, în primul rând pe sprijinul lui Lenin şi pe probabilitatea unui război între Rusia sovietică şi Aliaţi. Promisiunea bolşevicilor lui Kun a dat apă la moară speranţelor revizioniste ale maghiarilor. La sfârşitul lui mai 1919, trupele Republicii Sovietice Ungare invadează teritoriul Slovaciei, în ciuda Tratatului de la Trianon în urma căruia a apărut un stat nou, Cehoslovacia. La 17 iunie 1919, însă, confruntate cu armata cehoslovacă, precum şi cu ameninţările de intervenţie ale SUA şi Franţei, trupele bolevice ale lui Bela Kun sunt nevoite să se retragă din Slovacia. Bela Kun se întoarce imediat contra României şi îşi trimite trupele în Transilvania, revenită după război patriei mamă, România (15 aprilie 1919). Planul militar de ocupare a întregului Ardeal românesc prevedea joncţiunea dintre forţele bolşevice din Ungaria şi cele din Rusia sovietică, pe teritoriul Transilvaniei.

Următoarele atacuri ale armatei bolşevice maghiare s-au desfăşurat conform planurilor lui Lenin, care prevedeau declanşarea la scară europeană a unor mari demonstraţii muncitoreşti pentru apărarea Ungariei bolşevice. La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat puternic armata română, respingând-o până la Oradea. A avut loc o contraofensivă şi, după şapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de roşiori, dintre care unul din Craiova, sub comanda colonelului Rusescu, au pătruns în Budapesta. Grupul avea patru sute de cavalerişti şi era dotat cu două tunuri şi zece mitraliere. În jurul orei douăzeci, detaşamentul de cavalerie român descăleca în curtea cazărmii de husari „Arhiducele Josif”din Budapesta. A doua zi, la ora optsprezece, aflat în centrul bulevardului Andrássy din Budapesta, comandantul armatei române ce operase în Ungaria, generalul Mărdărescu, va privi parada militarilor români din compunerea Diviziei 1 Vânători. Războiul romano-maghiar din 1919 s-a desfăşurată pe o perioadă de nouă luni. Pe această perioadă soldaţii români au împărţit alimente şi pâine populaţiei civile maghiare, îndelung înfometată de propii conducători. Românii au pierdut 188 de ofiţeri şi 11. 478 de soldaţi, din care 69 ofiţeri şi 3. 601 de soldaţi morţi. Românii au început retragerea din Ungaria în noiembrie 1919. Între 14 februarie şi 28 martie 1920, toate unităţile Armatei Române a părăsit teritoriul Ungariei.

Principalii lideri bolşevici au fugit din Ungaria. Bela Kun şi alţi kunerişti s -au refugiat în Austria, unde se afla la putere un guvern social-democrat. Au fost însă arestaţi si au rămas într-un lagăr până în iulie 1920, când un acord privind schimbul de prizonieri intervenit între Austria şi Rusia sovietică, a permis unui număr de 415 kunerişti să se refugieze la Moscova. La Moscova, Bela Kun a intrat în rândul Partidului Comunist (bolşevic) din Rusia sovietică, a primit cetăţenia sovietică şi a fost numit în conducerea Komiternului, răspunzând de Germania, Austria, Cehoslovacia şi…România. În noua funcţie Bela Kun a ordonat executarea a 10. 000 de prizonieri albi. Victor Serge spunea ca Bela Kun le-a promis acestora amnistierea dacă se predau. Ulterior, după ce trupele lui Wrangel s-au predat conform înţelegerii, Bela Kun a ordonat executarea lor. Tot la ordinul lui mai mulţi exilaţi unguri au fost arestaţi la sfârşitul anilor ’ 20 şi începutul anilor ’ 30 pentru a fi, ulterior, executati. Acuzat de legături cu “trotkismul”, Bela Kun – împreună cu soţia, fiica şi ginerele – au fost arestaţi în mai 1937 şi trimisi in GULAG. În 1989, guvernul sovietic a anunţat că Bela Kun a fost executat în GULAG, pe 29 august 1938. În pofida trădării şi executării unui număr mare de compatrioţi, un grup statuar îl imortalizează pe Bela Kun în centrul Budapestei de astăzi.

PRIMIREA SUVERANILOR ROM NIEI LA BEKES-CSABA.

PRIMARUL ORAŞULUI BEKES-CSABA OFERĂ REGELUI FERDINAND P INE ŞI SARE.

REGELE FERDINAND I DISCUT ND CU IULIU MANIU ŞI GENERALII PREZAN, MĂRDĂRESCU ŞI PANAITESCU LA BEKES-CSABA.

ÎN AŞTEPTAREA ÎNCEPERII DEFILĂRII TRUPELOR ROM NE LA BEKES CSABA.

REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ SOLDAŢI ÎN PIAŢA CENTRALĂ A ORAŞULUI BEKES-CSABA.

REGELE FERDINAND I PRIMEŞTE DEFILAREA TRUPELOR ROM NE ÎN BEKES CSABA.

REGELE FERDINAND I ÎNT MPINAT DE PRELAŢII CATOLICI DIN CAREII MARI.

REGELE FERDINAND I PRIMEŞTE RAPORTUL GENERALULUI TRAIAN MOŞOIU LA CAREII MARI.

IULIU MANIU, REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA DISCUT ND CU TINERE DIN CAREII MARI.

REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ PE LOCOTENENTUL GHICA DIN REGIMENTUL 14 ARTILERIE.

REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIVIZIEI A 2 -A V NĂTORI.

REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ SOLDAŢI DIN DIVIZIA 2 -A V NĂTORI.

GENERALUL TRAIAN MOŞOIU ŞI REGELE FERDINAND I TREC ÎN REVISTĂ GARDA DE ONOARE PE PERONUL GĂRII DIN CAREII MARI.

REGELE FERDINAND I DECOREAZĂ PE GENERALUL DABIJA, COMANDANTUL DIVIZIEI 2 V NĂTORI

REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ÎN VIZITĂ LA CASTELUL KAROLY. .

REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ÎNAINTE DE A PLECA DIN CAREII MARI.

PRIMIREA REGELUI FERDINAND I ÎN GARA ORADEA MARE.

REGELE FERDINAND I, REGINA MARIA ŞI IULIU MANIU ÎN FAŢA GĂRII ORADEA MARE.

SUVERANII ROM NIEI AJUNG ND LA MITROPOLIA DIN ORADEA.

PLECAREA DE LA PALATUL EPISCOPAL GRECO-CATOLIC DIN ORADEA.

REGELE FERDINAND I TRECE ÎN REVISTĂ GARDA DE ONOARE.

DECORAREA OSTAŞILOR CARE S-AU DISTINS ÎN LUPTELE PENTRU ELIBERAREA TRANSILVANIEI.

DECORAREA OFIŢERILOR EROI DE CĂTRE SUVERANUL ROM NIEI.

GENERALUL GHEORGHE MĂRDĂRESCU ŞI REGELE FERDINAND I TREC ÎN REVISTĂ TRUPELE DIN PIAŢA CENTRALĂ A ORAŞULUI ORADEA.

REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA PRIMESC DEFILAREA TRUPELOR DIN GARNIZOANA ORADEA.

CEREMONIA DECORĂRII GENERALULUI GHEORGHE MĂRDĂRESCU DE CĂTRE REGELE FERDINAND I.

SUVERANII ROM NIEI ÎN TRIBUNA OFICIALĂ LA ORADEA.

ŢĂRANII BIHORENI TREC PRIN FAŢA REGELUI FERDINAND ŞI A REGINEI MARIA.

SUVERANII PRIMESC DEFILAREA TRUPELOR ROM NE LA ORADEA.

REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA DECOREAZĂ OSTAŞI ÎN CENTRUL ORAŞULUI ORADEA.

REGELE FERDINAND I, GENERALUL PREZAN, REGINA MARIA ŞI GENERALUL BALIF LA ORADEA.

REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA ASISTĂ LA MOMENTUL TRECERII TISEI DE CĂTRE TRUPELE DIN DIVIZIA 2, 13 AUGUST 1919.

GENERALII MOŞOIU ŞI OLTEANU ASIST ND LA TRECEREA TISEI.

SOLII MAGHIARI CARE AU CERUT LA SZOLNOC ÎNCETAREA OSTILITĂŢILOR.

REGIMENT ROM NESC DE V NĂTORI ÎN CENTRUL BUDAPESTEI.

PATRULĂ MILITARĂ DE INFANTERIE ROM NĂ ÎN CENTRUL BUDAPESTEI.

REGIMENT DE ARTILERIE ÎN MARŞ PRIN BUDAPESTA.

GENERALUL PANAITESCU PE TERASA HOTELULUI GELLERT DIN BUDAPESTA.

GORNIŞTII ROM NI ANUNŢ ND PLECAREA ARMATEI ROM NE DIN BUDAPESTA.

17. 04. 2011 Au fost folosite texte şi fotografii publicate in Istorice, Multimedia , http: //www. george-damian. ro/category/istorice sub semnătura colonelului în rezervă Dorel Pietrăreanu. De asemenea compediu istoric poate fi găsit la : http: //cersipamantromanesc. wordpress. com/2010/05/28/3 -august-1919 -ocupareabudapestei-de-catre-armata-romana-si-lichidarea-republicii-sovietice-ungare/ Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo. com >> Coloana sonoră : Tudor Gheorghe - Acolo Este Ţara Mea.