Clasificarea biologica a pestilor A Pesti marini propriuzisi

Clasificarea biologica a pestilor A. Pesti marini propriu-zisi C. Pesti de apa dulce b. Pesti marini a. Pesti marini care se sedentari B. Pesti migratori deplaseaza a. Pesti migratori anadromi a. Pesti dulcicoli b. Pesti dulcicoli stagnofili semimigratori b. Pesti migratori cotodromi

GRUP SCOLAR SANNICOLAU MARE • PROF. BOBOICOV ANA • PROF. DRIDEANU ECATERINA

Crap cu solzi • Este cel mai valoros peste de apa • • dulce din tara noastra. Corpul este acoperit cu solzi la baza carora se afla cate o pata neagra. Are 2 perechi de mustati pigmentatia variaza in functi de mediul in care traieste. Inotatoarele au culorit galben-cenusiu. Este longeviv, poate trai pana la 150 de ani. Maturitatea sexuala apare la masculi la 3 ani, la femele la 4 ani. Reproductia: are loc din aprilie pana in septembrie. 40 centrimetri lungime si 1 -2 kg poate ajunge.

Crap Salbatic Ei valoros peste din ihtiofauna tarii noastre. El formeaza una dintra marile bogatii ale pescarilor romanesti. Corpul: este mare acoperit cu solzi mari. Gura: este prevazuta cu doua perechi de mustati, prima pereche fiind mult mai scurta. • El traieste in Delta Dunari si in baltile invecinate. El se hraneste cu larve de insecte , scoici mici, icre de broaste etc. • Crapul slbatic ajunge la inaltimea de 1 m si greutatea de 10 -50 kg. El poate trai pana la 150 de ani. in literatura veche se citeaza faptul ca in 1873 s-a prins in Anglia un crap care purta o veriga din 1674. maturitate sexuala la mascul apare la 2 -3 ani iar la femela la 3 -4 ani. • Reproductia se face cand temp apei ajunge la 18 -20 grade C dupa ce sunt depuse ecrele ecloneaza in 2 -3 zile. Pui de crap cresc foarte repede dak ajung sa scape de dusmani.

Crap oglinda cu repartitie egala • Acest exemplar este celelant fel de crap. acesta este cu solzi egali.

Crapul oglinda cu repartitie ne egala • Este de 2 tipuri cu repartitia liniara a solzilor si repartitia ne regulata a solzilor. Acesta este cu repartitia neregulata a solzilor. Solzi se gasesc in lungul parti dorsale de la cap pana la coada.

Crapul Golas • Are corpul sipsit de solzi sau in cazuri rare 1 -2 solzi mari. Radiile de la inotatoarea dorsala si anala sunt in nr. mic se cresc in crescatorii pentru obtinerea unei cantitati cat mai mare de peste consum.

Linul • Este un peste baltilor. Ale micilor • • • bazine si a raurilor cu apa linistita invadata de vegetatie. Corpul sau relativ inalt, scurt cu toate notatoarele rotunjite acoperite cu piele groasa. Corpul este acoperit cu solzi marunti. Buzele sunt groase. Culoare variaza in functie de mediu. De cele mai multe ori, spinarea este de culoare verde inchis iar restul corpului verde brun. Reproductia tine din mai pana in iunie depune 100000 -600000 de icre micute galbui. ajunge la maturitatea sexuala la 3 -4 ani. Greutatea maturitati 0, 500 -1 kg pana la 7 kg. Anual se pescuieste in tara noastra 300000 -5000 kg.

Caras Are culoare argintie, gura nu prezxinta mustati inotatoarea dorsala este lunga si ialta iar cea codala scobita. Se creste in apele dulci, din zona de campie si deal de regula inpreuna cu crapul. Reproducerea: in luna aprilie mai, icrele de caras fiind fecundate de celulele sexuale masculine de la crap. Maturitatea sexuala: se atinge la 4 -6 ani optinanduse de la femela aproximativ 15. 000 de puiet. Este rezistent sdi valorifica bine resursele naturale din iazuri si balti.

PLatica • Este peste intalnit in toate aplele • • • dulci ale Europei, din nord pana la linia muntilor Alpi si pirinei, exceptand zona sudica. In tara noastra se gaseste in mai multe parti(Delta Dunari, rauri chiar si balti). Are corpul turtit de aproape de 3 ori mai lung decat lat. are capul mic. Inotatoarea anala este lunga. Pot ajunge la dimensiuni mari (50 -60 cm si greutate 8 -10 kg). Are culoare-neagra rosiatica bruna. Reproducerea: in lunile aprilie-mai. Se hraneste cu vegetatie acvatica, larve de insecte, crustacee fara sa se de laturi de la icrele altor pesti in special biban si stiuca. In apele tarii noastre este un peste frecvent , producti anuala reprezentand, in medie, 10000001200000 kg.

Rosioara • Rosioara (Scardinius • eryhrophtalmus) Numiri populare: rosioara, babusca rosie, ochenita. Face parte din familia ciprinidae si o regasim alaturi de babusca in majoritatea lacurilor si baltilor din zona de ses si zona colinara, in Duncare si Delta. Traieste in carduri, in continua cautare de hrana, pe cere o culege in deoseb de la suprafata ape, in zone cu vegetatie. Caracteristica principala dupa care este recunoscuta este culoarea rosie aprins de pe toate inotatoarele, cu exceptia dorsalei.

Salau vargat • La noi in tara traieste • • • in Dunare si in baltile dunariene. Mai mic decat salaul comun masoara lungimea de 45 cm. Grutatea 1 -2 kg. Se deosebeste de salaul comun prin cap mai mic si scurt dar mai inalt mai ales prin prezenta solzilor pe opercul.

Somnul • Este in peste rapitor, singurul reprezentat • in Europa al familiei Siluridaie. Este lipsit de solzi, are corpul aproape cilindric spre cap si devine mai subtire spre coada si comprimat lateral. Capul si gura sunt mari, are 2 mustati mari, iar la buza inferioara 4 mustati scurte si subtiri. Culoare: este cenusiu inchis la partea dorsala, cenusiu pe partile laterale si alb sau galbui abdomenul. Creste in apele curgatoare mari, unde poate ajunge la 5 metri si greutatea 300 kg. Se reproduce la sf. Luni aprilie inceputul luni mai cand apa atinge temperatura de 20 grade celsus. atung maturitatea sexuala la 4 ani apre carnea foarte gustoasa lipsita de oase si mult cautat pe piata.

Stiuca • Acest peste numit de pescari • • Talharul Baltilor. In tara noastra nu exista apa care sa nu adaposteasca stiuca vicleana raspandita in Europa. Peste de prada prin excelenta are toata insusirile corespunzatoare: trup: lung putin turtit lateral, spinteca cu usurinta apa. Gura mare inghite foarte mult. Dinti mari si puternici. Caracteristic la stiuca este faptul ca tot deauna inotatoarea dorsala se afla la o distanta mai mica decat cea caudala exact deasupra analiei. Cel mai mare exzemplar a fost gasit in anul 1497 masura 6 metri si cantarea 140 kg. avea o culoare de alb complet. In tara noastra sa pescuiesc anual 100000 -200000 kg stiuca.

Pastravul • Pastravul - Salmo trutta fario Indigenul este un peste din familia salmonidae, cel mai intalnit pe raurile si lacurile din Romania, poate atinge 300 -400 gr. pana spre un kilogram. Il gasim in mai toate apele de la noi, la altitudine ridicata, cateodata chiar si in golul alpin. Se hraneste atat cu insecte cat si cu pesti mici precum zglavocul, boisteanul, moioga si alti pesti albi, dar si cu pastravi mai mici. Se poate prinde cu muste uscate, ude sau nimfe.

Pastravul Curcubeu • Provenit de apa raurilor din • • vestul SUA a fost introdus in europa ca peste de cultura in jurul anului 1880. la noi in tara a fot adus in anul 1902. Este putin pretentios in privinta temperaturi si altele. Creste foarte bine in ape mai domoale mai putin limpezi si mai calde. Reproductia: se face in lunile martie-aprilie cand se recurge la inmultirea artificiala. La varsta de un an cantareste 10 -15 g, la 2 ani 100 -250, la 3 ani 300 -500 in contul furajari artificiale. In tara noastra anula se reproduc circa 50000 kg de pastrav curcubeu.

Salaul • Traieste in Dunare si in baltile dunarene, in • • raurile mari si in lacurile litorale. Ii plac apele dulci lin curgatoare cu fund pietros nisipos si argilos. este raspandit in toata Europa. Ruda buna cu bibanul se deosebeste de acesta prin capul sau mai alungit, gura mai larga, corpul mai prelung si inotatoarele mai mari, si dintii sint dezvoltati si inegali. culoare Alb-argintiu iar corpul iasa la evidenta cuirasa verzuliecenusie. Dimensiunile: 40 -70 foarte rar de 1 -1, 2 m cand cantareste 8 -15 kg. Reproducerea are loc de la sfarsitul lunii martie pana la sfarsitul lunii aprilie, alteori si in mai , perioada in care temp. asciliaza intre 8 -16 grade C. La varsta de 2 -3 ani salaul este apt pentru reproductie. icrele se depun pe pietre sau pe plante, poate sa depuna in jur de 50000 -300000 de icre lipicioase.