Clasicimul Inforamtii si imagini Clasicism n Termenul comporta

Clasicimul Inforamtii si imagini

Clasicism n Termenul comporta sensuri largi, exprimand o atitudine estetica fundamentala ce se caracterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios, corespunzator frumosului si concordant cu norme rationale care impun tipuri model, perfectiunea, idealul. Curentul se defineste ca o miscare artistica si literara care promoveaza ideile de echilibru si armonie a fiintei umane, constituite in modele durabile si care se pot regasi in timp. De aici intoarcerea la antichitatea greaca si latina. Sunt relevante sculpturile lui Fidias (care a condus si lucrarile de pe Acropola Atenei), arhitectura cladirilor de pe Acropole, tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, Artele poetice ale lui Aristotel si Horatiu etc. Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetica fundamentala de observare si realizare a unui sistem armonios, stabil, proportional, dominat de elementele frumosului, in concordanta cu norme specifice (cele trei unitati in dramaturgie), tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfectiunii formelor. A aparut in Franta, in secolul al XVII-lea (inaintea iluminismului), extinzan-du-se in intreaga Europa. S-a manifestat in toate artele �literatura, pictura, mu

Continuarea • Trasaturi: regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc, timp, actiune); puritatea genurilor si a speciilor literare; intaietatea ratiunii; imitarea modelelor greco-romane; cultul pentru adevar si natural (in literatura), infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura); promovarea virtutii �propunand un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (tip social �exceptional, unic �un model); natura se subordoneaza idealului uman �caracter moralizator. Cultiva trasaturi distincte �curajul, vitejia, generozitatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil inalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea, armonia. • Reprezentanti in literatura universala: Corneille, Racine, Molliére, Boileau, La Fontaine, La Bruyere In literatura romana �secolul al XVIII-lea si al XIX-lea indeosebi. Astfel: elemente in Tiganiada de I. Budai Deleanu, creatiile lui V. Alecsandri, Al. Odobescu, Caracterurile de B. P. Mumuleanu, operele lui M. Eminescu, I. Creanga, I. L. Cragiale, I. Slavici � perioada marilor clasici. Predilectie pentru speciile: oda, epigrama, idila, rondel, epistola, satira, fabula, comedie, tragedie. Clasicism vienez �perioada de istorie a muzicii din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, ilustrata de personalitati a caror creatie se remarca prin armonie compozitionala: Haydn, Mozart, Beethoven.

Despre clasticism si baroc n Barocul si clasicismul sunt specifice secolului al XVII-lea, epoca de consolidare a marilor monarhii naţionale -Regatul Franţei- şi de ascensiune a primelor puteri maritime, comerciale şi industriale lumii: Olanda si Anglia. În acelaşi timp asistăm si la procesul de laicizare si de menţinere a echilibrului în relaţiile dintre ordinele sociale în Occident si statele europene. Se dezvoltă arhitectura si arta ce glorifica înfăptuirile "monarhului de drept divin". Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea si până la mijlocul celui de-al XVII-lea barocul este dominanta estetică a artei europene. El a fost pus in serviciul politic al Contrareformei, amplă acţiune iniţiată de papalitate pentru a recâştiga terenul pierdut în faţa protestantismului la jumătatea secolului al XVI-lea. Barocul îşi trage practic seva din Renaştere şi, cronologic, primele sale manifestări sunt sesizate la Roma după devastarea oraşului de către mercenarii germani în prima parte a secolului al XVI-lea.

• Muzica este dominată de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate până la exces. Acest curent cultural promovează, totuşi, începuturile operei, concertului, sonatei. • Cea de-a doua jumătate a veacului al XVII-lea este dominată de curentul cultural al clasicismului. Principiile sale estetice au fost fundamentate de Nicholas Boileau: puternica inspiraţie din Antichitatea clasică; căutarea naturalului si a echilibrului; gustul măsurii, claritatea stilului, finei ea analizelor filozofice şi de morală. Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua jumătate a secolului al XVII-lea, într-o societate cu un puternic ataşament faţă de principiul de autoritate. În toate doctrinele religioase europene se percepe o căutare a lui Dumnezeu, se pune cu tărie chestiunea "mântuirii prin credinţă", a afirmării "împărăţiei, puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Gânditori ai epocii socoteau ca "regii sunt făcuţi pentru popor si nu poporul pentru regi".

n Între numele emblematice ala clasicismului se înscriu: Corneille, Racine, Lully, Rameau, Rembrandt, Caravaggio, Moliere, Bossuet si Bach (1685 -1750, compozitor german, organist, conducător al orchestrei principelui Leopold de Anhalt). Operele sale se caracterizează prin arhitectura lor perfecta, armonie, înalta spiritualitate: Cantate, Preludii, Concertele brandemburgice. Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei opt fraţi, s-a născut la Eisenach in 1685. Tatăl sau, Johann Ambrosius, era violonist la orchestra din Eisenach. De fapt, Johann-Sebastian Bach aparţine unei familii de iluştrii muzicieni, originara din Thuringe, care a ocupat, in mare parte, posturile de organişti si dirijori de capela in secolele XVI-XIX. n El a compus in toate genurile epocii (cu excepţia operei), atât in cele religioase ("Patimile după Ioan", "Patimile după Matei", "Oratoriul de Crăciun", "Marea misa in si minor", "Magnificat"), cat si in cele laice ("Clavecinul bine temperat", "Arta fugii"). Creaţia sa reprezintă o culme a gândirii componistice in domeniul muzicii absolute, realizând o sinteza a cuceririlor estetice si tehnice de la Renaştere si pana in vremea sa. Încheie strălucita epoca a polifoniei instrumentale. Legile riguroase ale construcţiei (bazate pe contrapunctul imitativ, cantus firmus, simbolica numerelor) servesc cu înalta măiestrie textul poetic si expresia muzicala in general, caracterizata printr-o emoţie profunda, prin patetism. Uitata imediat după moartea sa, opera lui Bach a stimulat gândirea clasicilor (Mozart, Beetoven), a stârnit admiraţia romanticilor (Mendelssohn, Brahms) si a constituit un model al resuscitării polifoniei si construcţiei pentru neoclasici.

• • Muzica este dominata de stilul polifonic, de liniile melodice ornamentate pana la exces. Acest curent cultural promoveaza , totusi, inceputurile operei, concertului, sonatei. Cea de-a doua jumatate a veacului al XVII-lea este dominata de curentul cultural al clasicismului. Principiile sale estetice au fost fundamentate de Nicholas Boileau: puternica inspiratie din Antichitatea clasica; cautarea naturalului si a echilibrului; gustul masurii, claritatea stilului, fineï ea analizelor filozofice si de morala. Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, intr-o societate cu un puternic atasament fata de principiul de autoritate. In toate doctrinele religioase europene se percepe o cautare a lui Dumnezeu, se pune cu tarie chestiunea "mantuirii prin credinta", a afirmarii "imparatiei, puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Ganditori ai epocii socoteau ca "regii sunt facuti pentru popor si nu poporul pentru regi Intre numele emblematice ala clasicismului se inscriu: Corneille, Racine, Lully, Rameau, Rembrandt, Caravaggio, Moliere, Bossuet si Bach (1685 -1750, compozitor german, organist, conducator al orchestrei principelui Leopold de Anhalt). Operele sale se caracterizeaza prin arhitectura lor perfecta, armonie, inalta spiritualitate: Cantate, Preludii, Concertele brandemburgice. Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei opt frati, s-a nascut la Eisenach in 1685. Tatal sau, Johann Ambrosius, era violonist la orchestra din Eisenach. De fapt, Johann-Sebastian Bach apartine unei familii de ilustrii muzicieni, originara din Thuringe, care a ocupat, in mare parte, posturile de organisti si dirijori de capela in secolele XVI-XIX. El a compus in toate genurile epocii (cu exceptia operei), atat in cele religioase ("Patimile dupa Ioan", "Patimile dupa Matei", "Oratoriul de Craciun", "Marea misa in si minor", "Magnificat"), cat si in cele laice ("Clavecinul bine temperat", "Arta fugii").

n Creatia sa reprezinta o culme a gandirii componistice in domeniul muzicii absolute, realizand o sinteza a cuceririlor estetice si tehnice de la Renastere si pana in vremea sa. Incheie stralucita epoca a polifoniei instrumentale. Legile riguroase ale constructiei (bazate pe contrapunctul imitativ, cantus firmus, simbolica numerelor) servesc cu inalta maiestrie textul poetic si expresia muzicala in general, caracterizata printr-o emotie profunda, prin patetism. Uitata imediat dupa moartea sa, opera lui Bach a stimulat gandirea clasicilor (Mozart, Beetoven), a starnit admiratia romanticilor (Mendelssohn, Brahms) si a constituit un model al resuscitarii polifoniei si constructiei pentru neoclasici.

Album foto

Va multumesc!! n n n Acest proiect a fost realizat de Olteanu-Maria-Elena Eleva in clasa a. V-a A SC NR 12 Tulcea Profesor de Istorie Daniela Stanica Saiturile folosite sunt: http: //www. referatele. com http: //www. calificativ. ro http: //www. preferate. ro http: //www. referate-ok. com http: //www. ipedia. ro si http: //www. scritube. com